BusinessMagazin

Blog

  • Elon Musk scrie din nou istorie: Acţionarii Tesla au votat să îi aprobe cel mai mare pachet salarial înregistrat vreodată, de 1.000 mld. dolari. Musk ameninţase că dacă propunerea nu va fi susţinută, se va retrage de la conducerea Tesla. Acţiunile companiei cresc după anunţ

    Investitorii Tesla au aprobat covârşitor pachetul salarial de 1 trilion de dolari al lui Elon Musk, sperând că perspectiva celui mai mare câştig din istoria corporatistă îl va încuraja pe miliardar să se concentreze pe producătorul de vehicule electrice, scrie FT. 

    Pachetul, care ar putea adăuga până la 12% la participaţia deţinută de Musk prin acordarea de acţiuni, a fost aprobat de 75% dintre voturile exprimate la adunarea anuală a Tesla, desfăşurată joi la gigafabrica sa din Texas.

    Compensaţia lui Musk este legată de un set de obiective ambiţioase, pe termen lung. Pentru a atinge valoarea de 1 trilion de dolari, el trebuie să şeşteze valoarea de piaţă a Tesla la 8,5 trilioane de dolari, să crească profiturile de 24 de ori, până la 400 de miliarde de dolari, şi să vândă milioane de roboţi şi abonamente pentru condus autonom.

    Îngrijorările acţionarilor legate de ameninţarea lui Musk de a demisiona din funcţia de director executiv, în cazul respingerii propunerii, au cântărit mai mult decât preocupările privind guvernanţa şi impactul social al celui mai mare pachet salarial oferit vreodată celui mai bogat om din lume.

    Musk şi consiliul de administraţie al Tesla au susţinut că pachetul, care nu include salariu sau bonusuri, este esenţial pentru a-i asigura controlul asupra companiei, într-o perioadă în care aceasta dezvoltă modele avansate de inteligenţă artificială şi o „armată” de milioane de roboţi umanoizi.

    Consultanţii de vot Institutional Shareholder Services (ISS) şi Glass Lewis le-au recomandat investitorilor să voteze împotriva propunerii, criticând „dimensiunea uluitoare” a acesteia şi lipsa unor „mecanisme clare” care să garanteze că Musk va acorda prioritate Tesla în faţa celorlalte sale companii.

    Unii investitori mai mici, precum Ron Baron şi Cathy Wood (Ark Invest), au declarat că vor vota în favoarea pachetului. Musk şi fratele său Kimbal, care face parte din consiliul de administraţie, au avut voie să voteze conform legilor din Texas — deşi, în trecut, au fost nevoiţi să se abţină de la vot în chestiuni legate de remuneraţia sa.

     

  • SUA: Senatul va vota o lege care să împiedice administraţia Trump să atace Venezuela

    Legislatorii, inclusiv republicani de rang înalt, au cerut administraţiei Trump să le ofere mai multe informaţii despre atacurile militare americane împotriva presupuselor nave de contrabandă cu droguri din Caraibe şi estul Oceanului Pacific. Însă votul de joi, care ar preveni în esenţă un atac pe teritoriul venezuelean prin necesitatea unei autorizaţii din partea Congresului, a fost un test semnificativ al disponibilităţii senatorilor republicani de a permite administraţiei Trump să continue consolidarea forţelor navale în regiune, transmite AP.

    „Ne-am săturat ca Congresul să abdice de această putere extrem de solemnă în favoarea unui preşedinte”, a declarat senatorul Tim Kaine, democratul din Virginia care a introdus rezoluţia.

    Deşi legislaţia nu are practic nicio şansă de a fi adoptată, în parte pentru că ar trebui semnată chiar de Trump, ea le-a permis totuşi senatorilor să îşi exprime public îngrijorările cu privire la ameninţările publice ale preşedintelui la adresa Venezuelei.

    Forţele navale americane construiesc o forţă neobişnuit de mare, incluzând cel mai avansat portavion al său, în Marea Caraibelor, ceea ce îi duce pe mulţi la concluzia că intenţiile lui Trump depăşesc simpla interceptare a ambarcaţiunilor care transportă cocaină.

  • Miruţă: Am obţinut 92 de milioane de euro în plus şi drept de veto în contractul cu Rheinmetall

    Întrebat ce nu funcţiona în contractul iniţial, ministrul Economiei a explicat că erau prevăzute „condiţii nedrepte pentru statul român”.

    Miruţă a precizat că existau 47 de milioane de euro obţinute de partenerul român, Ministerul Economiei, în colaborare cu Rheinmetall, de la Comisia Europeană, fonduri care „erau socotite doar în contribuţia Rheinmetall în acţiunea României”, nu în cea a statului român.

    „Cei care au gestionat situaţia asta la minister în ultimii doi ani de zile” au acceptat aceste condiţii, a explicat ministrul, referindu-se la foştii miniştri, firme de avocatură şi reprezentanţi ai Romarm.

    Realizând importanţa situaţiei, Miruţă a declarat că a discutat cu premierul Ilie Bolojan şi cu preşedintele, cerându-le aprobarea pentru redeschiderea negocierilor.

    „Am urcat în avion, am mers în Germania, am dus la o companie germană şi asta a fost acum două luni”, a povestit ministrul.

    „M-am întors din Germania cu o variantă de contract care pentru România înseamnă cuantificabil 92 de milioane de euro în plus, dintr-un total de 400, schimbarea acestor condiţii”, a anunţat Miruţă.

    Ministrul a subliniat că a introdus în contract şi un element important: dreptul de veto al statului român asupra deciziilor strategice, deşi acesta deţine doar 49% din acţiuni, în timp ce compania germană deţine 51%.

    De asemenea, ministrul a introdus obligaţia pentru Rheinmetall de a interacţiona cu mediul de afaceri local pentru lanţul de aprovizionare: „Să ia de la producătorii din România”. Deşi compania germană şi-a exprimat îngrijorarea că producătorii români ar putea să nu fie capabili să livreze la standardele necesare, s-a găsit o soluţie.

    Referitor la ce va mai produce România în materie de apărare, Miruţă a anunţat că peste două luni începe producţia de obuziere autopropulsate în Dâmboviţa: „Este o dezvoltare de la zero a unei facilităţi care va produce tancuri şi nu din alea de jucărie, tancuri care sunt în majoritatea armatelor din ţările respectate”.

    Ministrul a dezvăluit că sunt în discuţii foarte avansate pentru producerea în România a maşinii de luptă a infanteriei, puşca de asalt, drone, echipamente de apărare antiaeriană şi rachete. „Unele le producem în totalitate în România, unele le producem în parteneriat, importând tehnologie din altă parte, unele le vom cumpăra de pe raft”, a explicat Miruţă.

  • Camera de Comerţ Elveţia–România a sărbătorit un sfert de secol de parteneriat elveţiano-român

    Peste 200 de lideri de business, diplomaţi şi reprezentanţi ai mediului economic au sărbătorit săptămâna aceasta 25 de ani de activitate ai Camerei de Comerţ Elveţia–România (CCE-R), organizaţie care a devenit un pilon al relaţiilor economice bilaterale dintre cele două ţări.

    Evenimentul a marcat un moment-reper pentru comunitatea de afaceri româno-elveţiană: de la o iniţiativă pornită la finalul anilor ’90 de câteva companii elveţiene, CCE-R a ajuns astăzi la o reţea de peste 200 de membri activi, 10 grupuri de lucru sectoriale şi un portofoliu de proiecte care acoperă investiţii, educaţie, inovaţie, digitalizare şi responsabilitate socială.

    „Ceea ce ne uneşte nu sunt doar interesele economice, ci încrederea, prietenia şi dorinţa sinceră de a construi punţi care durează”, a spus Dr. Adriana Cioca, preşedintele Camerei, în discursul de deschidere.

    Potrivit celor mai recente date ale BNR (Raport ISD 2024), Elveţia se situează pe:nlocul 7 ca ţară de origine a fluxului de investiţii străine directe: 6,6 mld. euro, +12,8% faţă de 2023 şi pe locul 8 ca investitor final: 4,2 mld. euro, +19% faţă de anul precedent. 

    Mesajul oficial al Confederaţiei Elveţiene a fost transmis de Excelenţa Sa Massimo Baggi, ambasador al Elveţiei în România, care a subliniat rolul constant al investitorilor elveţieni în industrii precum farma, producţie, IT, servicii, energie şi medtech.

    PREMIII PENTRU LIDERII GRUPURILOR DE LUCRU

    Consiliul de administraţie al CCE-R a acordat distincţii coordonatorilor celor mai active grupuri de lucru ale anului 2025, printre premianţi numărându-se:

    • Bogdan Badea – eJobs (Resurse Umane)

    • Daniela Chrzanovski – Swiss WebAcademy (IT & Cybersecurity)

    • Hermann Povel – Sefar / Monosuisse (Producţie)

    • Alina Savu – Web Connect (Educaţie duală)

    • Frank Loeffler – Roche România (Sănătate)

    • Andreea Hulub – Danilescu, Hulub & Asociaţii (Juridic)

    • Ionuţ Muntean – Dekra Certification (Sustenabilitate)

    • Adrian Adam – Singureni Manor (Turism)

  • Nutella, ameninţată cu amenzi de Turcia pentru refuzul de a cumpăra nuci la preţuri mai mari

    Autoritatea turcă pentru concurenţă a anunţat că Ferrero trebuie să cumpere cel puţin 30.000 de tone de alune în coajă între septembrie şi decembrie de la furnizorii turci, sub ameninţarea aplicării de amenzi.

    În mod normal, compania italiană avea obligaţia de a cumpăra minim 45.000 de tone anual, însă cantitatea a fost redusă pentru 2025 din cauza producţiei mai scăzute şi a problemelor de calitate.

    Presa turcă a relatat că Ferrero intenţiona să înceteze aprovizionarea din Turcia – cel mai mare producător mondial de alune şi furnizorul său tradiţional – din cauza preţurilor ridicate provocate de penuria de nuci şi condiţiile meteorologice nefavorabile care au afectat calitatea recoltei, transmite AFP.

    Preţurile alunelor turceşti au crescut semnificativ în 2025 din cauza îngheţului târziu din aprilie şi a verii lungi, calde şi uscate, care au afectat grav producţia.

    Un comerciant european de fructe şi nuci, care a dorit să rămână anonim, a confirmat că preţurile s-au dublat pe pieţele europene, ajungând la peste 20 de euro pe kilogram.

    Producătorii turci acuză în mod regulat grupul Ferrero că menţine preţurile la un nivel artificial de scăzut, profitând de poziţia sa dominantă pe piaţă.

    Acordul actual între Ferrero şi autoritatea pentru concurenţă a fost stabilit anul trecut, după ce Turcia a făcut o anchetă privind acuzaţiile că firma italiană ar fi abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţa alunelor.

    Turcia a exportat în 2023 peste 280.000 de tone de alune, în valoare de 1,86 miliarde de dolari.

    Ferrero utilizează nucile pentru producţia cremei Nutella – în care alunele reprezintă 13% din compoziţie – şi pentru alte produse precum batoanele Kinder, dulciuri şi cereale pentru micul dejun, comercializate în aproximativ 170 de ţări.

    Grupul italian nu a făcut până în prezent niciun comentariu cu privire la ameninţările autorităţilor turce.

  • Ciucu: Nu mă văd preşedinte. Îmi plac funcţiile executive, mai mult de 10-12 ani nu stau în politică

    Întrebat dacă există un candidat la care se gândeşte pentru Sectorul 6, pe care l-ar lăsa în urmă dacă ar câştiga, Ciucu a răspuns fără ezitare: „Din fericire, da, este, cred că sunt singur în această postură, pot să îl recomand pe viceprimarul Paul Moldovan, care este un om integru, un om supercompetent, am mare încredere în el”.

    Referitor la o întrebare despre un posibil traseu către Cotroceni – având în vedere că doi foşti primari ai Capitalei au ajuns preşedinţi ai României – Ciucu a spus: „Cea mai mare onoare pe care pot să o am este să fiu primarul Bucureştiului. Şi vreau să fac din Bucureşti proiectul vieţii mele, aşa cum am făcut până acum din vestul Bucureştiului, în sectorul 6”.

    Candidatul PNL a explicat că le propune bucureştenilor „un parteneriat pentru cel puţin şase ani de acum înainte, astfel încât să pun ordine în primărie şi în oraş”, vizând rezultate semnificative la nivelul Capitalei, similare cu cele din Sectorul 6, şi „pe 10 ani astfel încât Bucureştiul să fie bine pus la punct”.

    Întrebat dacă s-a gândit vreodată la un traseu către Cotroceni, Ciprian Ciucu a spus: „Eu vă zic sincer acum, nu ştiu cum o să sune asta la televizor, eu mai mult de 10-12 ani nu mai vreau să stau prin politică. Adică nu sunt genul care să-mi doresc puterea de dragul puterii, doresc puterea ca să pot face ceva în oraşul pe care-l iubesc. Mai sunt şi alte lucruri de făcut decât politică şi nu mă văd preşedinte, vă zic sincer”.

    Explicându-şi opţiunile de carieră, Ciucu a declarat: „Mie îmi plac funcţiile executive mai degrabă, acestea mă motivează, procesele de management pe care le stăpânesc, chiar şi teoria îmi place foarte mult, pentru că practică fără teorie este un nonsens. Am aplicat concepte, îmi place să lucrez şi să văd lucruri efective care cresc din munca echipei mele”.

    „Deci e foarte puţin probabil să-mi doresc să fiu preşedintele României, bine, şi aceasta este o onoare foarte mare, dar nu este…”, a conchis candidatul PNL.

  • Bolojan: TVA-ul şi alte taxe nu vor creşte anul viitor. Singura soluţie este reducerea cheltuielilor

    Premierul Ilie Bolojan a afirmat, joi seară, la Digi24, că nu vor exista creşteri de taxe sau de TVA în bugetul pentru anul viitor, dar a avertizat că menţinerea echilibrului economic depinde de reducerea cheltuielilor publice şi de o construcţie bugetară realistă.

    „TVA-ul sau alte taxe nu vor creşte anul viitor. Condiţia de bază, însă, este să construim un buget serios, care să se bazeze pe realitate, nu pe proiecţii fără fundament”, a spus Bolojan.

    Şeful Guvernului a explicat că România nu poate evita efectele unui deficit bugetar ridicat, indiferent cine se află la conducere. „Ca să corectăm acest deficit, trebuie să ne reducem cheltuielile. Nu avem altă posibilitate. Doar aşa putem avea un buget echilibrat şi să asigurăm fonduri pentru investiţii”, a adăugat premierul.

    Bolojan a menţionat că o parte semnificativă a investiţiilor depind de cofinanţări din fonduri europene şi din bugetele naţionale, amintind de proiecte majore de infrastructură, precum autostrăzile şi drumurile naţionale, dar şi de investiţiile locale.

    „Aprobarea bugetului nu este doar un act birocratic. Ea are efecte importante asupra stabilităţii economice a ţării şi asupra administraţiei. De pregătirea serioasă a acestuia depinde cum va arăta anul viitor”, a mai spus premierul.

  • Care sunt lucrurile pe care le caută tinerii din noua generaţie când îşi aleg un loc de muncă. Acum ei nu se mai gândesc doar la bani

    Oana Ioniţă, ZF: Noua generaţie nu mai vânează companii, ci caută roluri care le reflectă valorile şi identitatea. Munca devine tot mai mult o alegere de sens, nu doar o sursă de venit

    Dacă în urmă cu un deceniu conversaţiile despre carieră începeau adesea cu „Mi-ar plăcea să lucrez la X”, astăzi tinerii întorc fraza pe dos: „Vreau să fac X lucru, în domeniul Y”. Această schimbare pare subtilă, dar în realitate redesenează piaţa muncii. Loialitatea s-a mutat de la brandul angajatorului către conţinutul muncii: ce rol am, ce învăţ, care e impactul, câtă autonomie am, ce perspectivă de creştere există. Angajatorii care rămân ancoraţi în vechea paradigmă „Vrei să lucrezi la noi? atunci hai!” riscă să piardă talente viabile – pentru că tinerii dau mai multă importanţă lucrului pe care-l fac, decât prezenţei într-o companie cunoscută.

    Generaţiile tinere au crescut într-o lume în care oportunităţile nu se măsoară în ani de vechime, ci în proiecte, competenţe şi impact. Nu mai caută o companie unde să „rămână până la pensie”, ci un context în care să înveţe, să contribuie şi să simtă că fac ceva cu sens. Am observat din proiectele în care am lucrat cu generaţia Z că tot mai mulţi tineri nu acceptă „orice job”, ci caută un rol care să aibă legătură cu ce au studiat, cu valorile lor sau cu direcţia în care vor să crească.

    Desigur, de multe ori tinerii lucrează într-un domeniu complet diferit faţă de ce au studiat, iar asta spune mult despre cum piaţa muncii şi sistemul de educaţie merg, adesea, pe drumuri paralele. Dar atunci când realitatea oferă mai degrabă posturi de umplutură decât roluri semnificative, tinerii preferă să aştepte, să se reprofileze, să încerce freelancing sau proiecte independente.

    Pentru angajatori, acest comportament poate părea derutant. Însă dincolo de primele impresii, există un mesaj clar: tinerii vor să lucreze pentru o cauză, pentru un domeniu, pentru un scop personal. Vor flexibilitate, claritate şi autenticitate. Nu-i mai convingi cu un „pachet de beneficii” standard, ci cu un mediu care îi lasă să aibă voce, să se implice şi să simtă că ceea ce fac are valoare.

    Companiile care rămân blocate în paradigma veche, cea a angajatului „recunoscător că are un loc de muncă”, vor continua să se plângă că „nu se mai găsesc tineri serioşi”. În realitate, tinerii serioşi există, doar că nu mai sunt dispuşi să lucreze într-un sistem care nu le vorbeşte pe limba lor. Ei nu vor să fie „mână de lucru”, ci parteneri de drum într-o organizaţie care le respectă timpul, potenţialul şi nevoia de sens.

    Pe de altă parte, nici tinerii nu scapă de provocări. Mulţi dintre ei nu ştiu încă exact ce vor – doar ce nu vor. Piaţa muncii nu e mereu pregătită să le ofere acel „rol ideal”, iar lipsa de experienţă se transformă uneori într-un cerc vicios. A refuza un loc de muncă doar pentru că „e ceva sigur” poate fi, paradoxal, un semn de maturitate profesională.

    Un alt aspect esenţial al acestei schimbări este relaţia tinerilor cu stabilitatea. Pentru generaţiile anterioare, stabilitatea însemna să rămâi într-un loc de muncă ani la rând, să urci treptat pe o scară ierarhică şi să-ţi construieşti o carieră liniară. Pentru tinerii de azi, stabilitatea are o altă formă: ea se traduce prin capacitatea de a te adapta, de a învăţa rapid şi de a putea schimba direcţia atunci când mediul se schimbă. Siguranţa nu mai vine dintr-un contract permanent, ci din competenţele pe care le poţi duce cu tine oriunde.

    De aceea, mulţi tineri preferă proiectele pe termen scurt, colaborările flexibile sau freelancingul. Nu pentru că nu pot „sta locului”, ci pentru că înţeleg că valoarea lor profesională nu depinde de o singură companie. Ei investesc în mobilitate profesională, nu în loialitate faţă de un brand. Într-un fel, e o formă nouă de independenţă – una care sperie încă o parte din angajatori, dar care devine tot mai firească într-o economie bazată pe competenţe şi creativitate.

    Mai mult, tinerii se raportează la muncă şi prin prisma identităţii personale. Pentru mulţi, jobul nu mai este doar o sursă de venit, ci o extensie a propriei personalităţi. Aleg roluri care le reflectă valorile – sustenabilitate, tehnologie, incluziune, inovaţie socială. Caută domenii care le oferă sens, nu doar statut. Iar când nu găsesc astfel de contexte în companii tradiţionale, îşi creează propriile proiecte, start-up-uri sau iniţiative independente. În ultimii ani, România a înregistrat o creştere constantă a tinerilor antreprenori.

    În acelaşi timp, tinerii vin cu o altă relaţie faţă de autoritate. Ei nu mai văd şeful ca pe o figură ierarhică de temut, ci ca pe un partener. Aşteaptă dialog, transparenţă şi feedback onest. Lipsa acestora duce rapid la dezangajare şi plecări premature. De altfel, studiile recente arată că peste 60% dintre tinerii români care au schimbat un loc de muncă în ultimii doi ani au făcut-o nu din cauza salariului, ci a climatului de lucru – a modului în care au fost trataţi.

    În fond, ceea ce trăim acum e o reechilibrare a relaţiei dintre angajator şi angajat. Dacă în trecut companiile dictau regulile, astăzi tinerii aduc în ecuaţie întrebări pe care poate n-am avut curajul să le punem: „Ce rol am eu aici?”, „Ce învăţ?”, „Ce las în urmă?”. Şi, poate cea mai importantă dintre ele: „Are munca mea vreun sens?”    

    Oana Ioniţă este Social media manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium

  • Accenture România ofamiliedemilioane.ro

    64,9 mld. de dolari este nivelul de venituri înregistrat de Accenture la nivel mondial în anul fiscal 2024 (septembrie 2023 – august 2024). Compania este cotată la bursa de valori New York Stock Exchange

    78% dintre persoanele cu dizabilităţi nu au participat la activităţi profesionale în ultimul an

    MOTIVAŢIE

    Iniţiativa s-a născut în urma unui studiu realizat de CED România împreună cu Accenture, subsidiara locală a gigantului irlandezo-american specializat în servicii de consultanţă în management, soluţii tehnologice şi outsourcing. Cercetarea a evidenţiat bariere majore în interacţiunea socială şi profesională a persoanelor cu dizabilităţi (de exemplu: 66% dintre persoanele fără dizabilităţi nu ştiu cum să relaţioneze cu ele). Motivaţia a fost dublă: pe de o parte nevoia reală de incluziune, pe de altă parte dorinţa Accenture de a susţine, prin CSR, o comunitate mai deschisă şi mai empatică.

    „Sustenabilitatea şi grija faţă de comunitate sunt tratate ca parte esenţială a strategiei de business. Investim în reducerea impactului asupra mediului, în iniţiative de incluziune şi în proiecte care folosesc tehnologia pentru a crea soluţii durabile. Astfel, creşterea economică este strâns legată de creşterea socială şi de responsabilitatea faţă de viitor”, declară Gina Sotir, inclusion & diversity lead în cadrul Accenture Romania.

     

    DESCRIEREA PROIECTULUI

    Compania a dezvoltat platforma https://ofamiliedemilioane.ro, o iniţiativă care îşi propune să sprijine integrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate. Platforma încurajează oamenii să se alăture acestei familii, înregistrându-se pe site şi participând la evenimente diverse, precum concursuri de înot organizate de Special Olympics sau competiţii de alpinism cu Climb Again. Membrii primesc notificări prin email despre evenimentele viitoare şi au posibilitatea de a deveni voluntari sau susţinători activi ai persoanelor cu dizabilităţi, contribuind astfel la creşterea vizibilităţii şi la integrarea acestora în comunitate.

    „Este un proiect de incluziune socială, care vizează integrarea persoanelor cu dizabilităţi în comunitate şi pe piaţa muncii, prin conştientizare, educaţie şi parteneriate. Pe de o parte acest program ţinteşte persoanele cu dizabilităţi şi familiile lor – pentru creşterea gradului de integrare şi reducerea izolării –, iar pe de altă parte publicul larg şi angajatorii – pentru a stimula schimbarea de percepţie, a creşte nivelul de empatie şi a genera deschidere către incluziune reală”, explică Gina Sotir.

    Lansarea oficială a proiectului a avut loc anul acesta, dar are un caracter continuu, echipele implicate fiind voluntari Accenture, experţi şi activişti CED România, parteneri din AccessibleEU.

    Proiectul a presupus, pe de o parte, realizarea şi comunicarea studiului naţional; lansarea monumentului simbolic „Uşa unei familii de milioane” în Parcul Herăstrău; campanii media şi digitale de conştientizare; activităţi educaţionale şi de informare. În componenţa proiectului intră deopotrivă platformă online, acţiuni de advocacy şi dialog public.

    Finanţarea a fost asigurată din resurse interne Accenture completate de susţinere logistică şi instituţională din partea CED România şi AccessibleEU.

    REZULTATE

    Beneficiari direcţi, conform Ginei Sotir, sunt persoanele cu dizabilităţi şi familiile lor (aprox. 1 milion de români fac parte din această categorie). Dar comunitatea largă şi angajatorii care primesc instrumente de înţelegere şi sprijin pentru incluziune constituie beneficiarii indirecţi.

    Reprezentanta Accenture enumeră câteva cifre cheie evidenţiate de studiul derulat: 66% dintre persoanele fără dizabilităţi se tem să nu jignească atunci când interacţionează, iar 78% dintre persoanele cu dizabilităţi nu au participat la activităţi profesionale în ultimul an.

    Iar 94% dintre cei fără dizabilităţi ar vrea să cunoască „omul din spatele dizabilităţii”.

    • Impact simbolic: monumentul „Uşa unei familii de milioane” a generat vizibilitate naţională şi un mesaj puternic despre trecerea de la izolare la incluziune.

    • Învăţăminte: incluziunea socială necesită atât infrastructură, cât şi schimbare de mentalitate; este nevoie de acţiuni concrete, nu doar de politici declarative.

    • Planuri de extindere: continuarea campaniei la nivel naţional, prin noi acţiuni de conştientizare, extinderea parteneriatelor şi consolidarea platformei ca spaţiu de informare şi dialog.

    „O companie responsabilă este aceea care reuşeşte să transforme valorile în acţiuni şi să genereze impact real. Înseamnă să pui oamenii şi comunităţile în centrul deciziilor de business, să construieşti parteneriate pe termen lung şi să ai curajul să iei decizii care aduc progres”, conchide Gina Sotir.

     

    „Responsabilitatea socială face parte din modul în care compania funcţionează, nu dintr-un capitol separat. În 2025, vorbim despre o abordare integrată, unde incluziunea, sustenabilitatea şi utilizarea responsabilă a tehnologiei sunt elemente fundamentale pentru creştere şi inovaţie.”  

    Gina Sotir, Inclusion & Diversity Lead, Accenture Romania

  • IKEA România: Donaţii de mobilier pentru instituţiile de învăţământ afectate de inundaţiile din septembrie 2024 – judeţele Galaţi şi Vaslui

    Număr de angajaţi: 1.453

    Cifră de afaceri (2024): 1.402,3 mil. lei

    MOTIVAŢIE

    Parteneriatul IKEA–UNICEF, activ de peste cinci ani în România, continuă să fie o extensie locală a colaborării globale dintre cele două organizaţii, având ca scop îmbunătăţirea vieţii copiilor şi a familiilor vulnerabile. În septembrie 2024, inundaţiile din Galaţi şi Vaslui au afectat sute de gospodării şi şcoli, lăsând peste 2.000 de copii fără acces la educaţie în condiţii sigure. În faţa acestei situaţii de urgenţă, IKEA şi-a mobilizat resursele pentru a sprijini reintegrarea elevilor în mediul şcolar.

     

    DESCRIEREA PROIECTULUI

    Între mai şi iulie 2025, IKEA a donat mobilier nou către 10 instituţii de învăţământ şi centre DGASPC (6 în Vaslui şi 4 în Galaţi). Piesele donate – birouri, mese, scaune, biblioteci, dulapuri, cutii de depozitare, canapele, fotolii şi jucării – au transformat sălile de clasă şi spaţiile educaţionale în locuri sigure şi funcţionale. 25 de angajaţi ai IKEA s-au implicat direct în pregătirea şi livrarea celor 2.763 de articole. Valoarea totală a donaţiei a fost de 315.763 lei (63.153 euro), finanţată din resurse interne.

     

    REZULTATE

    2030 de copii din cele 10 unităţi de învăţământ afectate de inundaţii au beneficiat direct de sprijinul oferit. Proiectul a readus normalitatea în viaţa lor de zi cu zi, spun reprezentanţii IKEA România, demonstrând cum solidaritatea şi responsabilitatea corporativă pot transforma rapid comunităţile lovite de dezastre naturale. „Succesul pe termen lung nu poate fi separat de responsabilitatea faţă de mediu şi de oameni. Pentru noi, o companie responsabilă este aceea care creează echilibru între business, clienţi şi comunităţi, reducând amprenta de carbon şi investind constant în educaţie şi sprijin social.” – Raluca Mocanu, sustainability leader IKEA România.

    „La IKEA, responsabilitatea socială este parte integrantă a modelului nostru de business. Un viitor mai bun pentru oameni şi planetă se construieşte prin decizii de zi cu zi, de la materiale regenerabile şi reciclate până la sprijinul constant pentru comunităţile locale.”

    Raluca Mocanu, Sustainability Leader, IKEA România