BusinessMagazin

Blog

  • Trump: În câteva săptămâni va fi clar dacă războiul din Ucraina poate fi încheiat

    Întrebat dacă ar lua în calcul o vizită în Ucraina în cazul unui acord, Trump a răspuns: „Nu anticipăm asta. Am dori să finalizăm acordul şi să nu fie neapărat nevoie să mergem acolo”.

    În cadrul conferinţei purtate alături de liderul ucrainean, duminică noapte, Trump a menţionat că a propus să vorbească în parlamentul ucrainean.

    „Dacă asta ar ajuta, nu ştiu. Probabil că ar ajuta, dar nici asta nu ştiu sigur”, a spus el.

    După ce Zelenski i-a transmis că ar fi binevenit în Ucraina, Trump a adăugat: „Nu sunt sigur că ar fi cu adevărat necesar, dar dacă ar ajuta la salvarea a 25.000 de vieţi pe lună sau orice alt număr, aş fi cu siguranţă dispus să fac asta”.

    Zelenski a abordat şi subiectul sensibil al regiunii Donbas, din estul Ucrainei, subliniind diferenţele de poziţie faţă de Moscova.

    „Trebuie să ne respectăm legea şi poporul nostru, precum şi teritoriul pe care îl controlăm. Atitudinea noastră este foarte clară. De aceea preşedintele Trump a spus că aceasta este o chestiune foarte dificilă”, a spus Zelenski.

    Liderul ucrainean a adăugat că Ucraina are „o poziţie diferită faţă de Rusia” în privinţa Donbasului.

    Preşedintele ucrainean a mai anunţat că el şi mai mulţi lideri europeni urmează să se întâlnească cu Donald Trump la Washington, luna viitoare, pentru a continua discuţiile privind paşii finali ai planului de pace.

  • Noul club al magnificilor în 2025: aurul, argintul, platina şi cafeaua au depăşit acţiunile vedetă şi au rescris ierarhiile investiţiilor

    2025 a fost anul în care investitorii au descoperit că „Magnificent Seven” nu mai este un concept rezervat exclusiv acţiunilor din tehnologie. În timp ce Alphabet, Apple, Microsoft, Nvidia sau Meta au continuat să domine titlurile financiare, adevăraţii câştigători ai anului s-au regăsit în altă parte a pieţelor: în mărfuri, scrie presa externă.

    Aurul, argintul, platina şi cafeaua au format, în mod neaşteptat pentru mulţi investitori orientaţi tradiţional spre acţiuni, un nou „club al magnificilor”, cu randamente care au rivalizat sau chiar au depăşit performanţele marilor giganţi tech, notează Bloomberg.

    Diferenţa esenţială faţă de anii anteriori a fost contextul. 2025 a fost marcat de o creştere vizibilă a volatilităţii, de introducerea şi ajustarea unor tarife comerciale, de repoziţionări rapide ale fluxurilor de capital şi de o revenire a unor active considerate anterior „rămase în urmă”. 

    Toate aceste elemente au creat un teren fertil pentru o revenire în forţă a clasei activelor reale, într-un moment în care evaluările acţiunilor mari erau deja ridicate, iar riscurile geopolitice şi inflaţioniste nu dispăruseră din peisaj.

    Aurul a fost nucleul acestui nou club. Metalul galben a continuat să marcheze maxime istorice succesive în 2025, consolidându-şi rolul de activ de refugiu şi de instrument de protecţie împotriva inflaţiei şi instabilităţii macroeconomic:+62%. 

    Pe fondul tensiunilor comerciale şi al incertitudinilor legate de politicile fiscale şi monetare, investitorii instituţionali şi băncile centrale au menţinut cererea ridicată, iar aurul a devenit ancora unui raliu mai larg în zona metalelor preţioase.

    Ca de multe ori în istorie, aurul nu a fost singur. Argintul, o piaţă mai mică şi mai volatilă, a urmat mişcarea cu întârziere, dar cu amplitudine mult mai mare: 155%. 

    În 2025, argintul a depăşit pragul de 79 de dolari pe uncie. Pe lângă efectul clasic de „urmărire” a aurului, piaţa argintului a fost influenţată şi de temerile legate de tarife, care au declanşat o cursă pentru livrarea fizică a metalului, similară cu cea observată anterior pe piaţa cuprului. Această combinaţie de factori a amplificat mişcările de preţ şi a adus argintul în centrul atenţiei investitorilor.

    Platina şi paladiul au completat tabloul metalelor preţioase, într-o mişcare mai puţin spectaculoasă mediatic, dar solidă din punct de vedere fundamental. Spre deosebire de aur, aceste metale au un caracter industrial pronunţat, fiind utilizate în catalizatori auto şi în alte aplicaţii industriale. În 2025, deficitele de ofertă au devenit tot mai vizibile, iar preţurile au reacţionat cu întârziere la raliul aurului, confirmând încă o dată tiparul clasic al pieţelor de mărfuri: liderul dă direcţia, iar ceilalţi îl urmează, de regulă mai violent.

    Surpriza anului a venit însă din zona soft commodities, unde cafeaua s-a remarcat printr-o performanţă puternică. Problemele climatice, dezechilibrele dintre cerere şi ofertă şi costurile mai ridicate de producţie au contribuit la o creştere accentuată a preţurilor. Într-un an dominat de discuţii despre inteligenţă artificială şi marje de profit record în tehnologie, cafeaua a devenit un exemplu clar că riscurile reale, fizice, pot genera randamente comparabile cu cele ale celor mai populare acţiuni.

    Contrastul cu „clubul clasic” al Magnificilor Şapte din tehnologie este relevant. Deşi multe dintre aceste acţiuni au rămas pe plus în 2025, performanţele lor au fost mai inegale, iar volatilitatea a crescut. Tarifele comerciale, schimbările de reglementare şi rotaţia sectorială au redus din aura de invincibilitate a marilor giganţi tech. În paralel, mărfurile au beneficiat de un context macro care le-a favorizat: inflaţie persistentă, incertitudine geopolitică şi nevoia de diversificare reală în portofolii.

    Episodul cuprului a ilustrat perfect fragilitatea echilibrelor din pieţele de mărfuri în 2025. Introducerea tarifelor a dus la mişcări haotice de stocare şi transport al metalului către SUA înainte de datele-limită, ceea ce a generat discrepanţe majore între preţurile de pe bursele americane şi cele de la Londra. A fost un exemplu clar despre cum deciziile politice pot crea volatilitate extremă şi oportunităţi, dar şi riscuri semnificative pentru investitori.

    Pe piaţa energiei, situaţia a fost mai nuanţată. Oferta de petrol a crescut constant în ultimii ani, în special datorită producţiei din SUA, iar estimările indică un potenţial surplus de câteva milioane de barili pe zi în 2026. Cu toate acestea, cererea globală a rămas suficient de robustă pentru a preveni o prăbuşire a preţurilor în 2025. Rezultatul a fost un an relativ slab pentru petrol, dar unul care sugerează apropierea unui punct de inflexiune în dinamica ofertei.

  • 93 milioane lei pentru modernizarea Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile de la Râşnov

    Cel mai amplu proiect sportiv al oraşului Râşnov (judeţul Braşov), modernizarea Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, cu o valoare actualizată a investiţiei este de 93.239.680 lei cu TVA, a intrat în linie dreaptă.

    Modernizarea include o tribună pentru 4.000 de spectatori, clădire dedicată mass-media, clădire administrativă, sistem de nocturnă, lucrări de modernizare şi reparaţii ale trambulinelor.

    “Acest proiect ambiţios a fost, în sfârşit, repus pe traiectoria corectă. El ar fi putut fi finalizat de ani de zile, însă a rămas blocat în birocraţie, lipsă de coordonare şi documentaţii incomplete”, după cum transmit autorităţile locale.

    Proiectul a debutat în urmă cu cinci ani, odată cu emiterea primului certificat de urbanism (13.04.2020), iar în iulie a fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate. În 2022, a fost transmisă către CNI o adresă de intenţie pentru finanţarea investiţiei. Cu toate acestea, dosarul a fost depus abia după un an şi a fost respins imediat, întrucât era incomplet. Astfel, proiectul a rămas într-un stand-by nejustificat, iar oraşul a pierdut timp, şanse şi, mai ales, oportunitatea de finanţare în momentul optim.

    În ultimele 6 luni, noua administraţie a analizat blocajele proiectului şi a făcut într-un timp record ceea ce nu s-a reuşit în ani întregi. Toate avizele au fost actualizate, documentaţiile tehnice au fost refăcute şi corelate, iar proiectul a fost depus din nou la CNI.

    Modernizarea Bazei Olimpice este esenţială pentru a menţine Râşnovul pe harta internaţională a sporturilor de iarnă.

     

  • Peste 300 de ploieşteni au participat la cursuri interactive de educaţie pentru sănătate orală susţinute de medicul Teodora Ringhilescu, de la clinica Teo Smile

    Peste 300 de elevi şi pensionari au participat, la Ploieşti, la cursuri interactive de educaţie pentru sănătate orală, activitatea fiind realizată de către clinica stomatologică Teo Smile în colaborare cu Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploieşti, prin Universitatea Populară „Dimitrie Gusti”.

    Acţiunile sunt parte a demersurilor educaţionale extracurriculare dedicate sănătăţii copiilor şi adulţilor. Copiii au învăţat despre importanţa periajului corect, despre folosirea apei de gură şi a aţei dentare, dar şi despre cum alimentaţia influenţează sănătatea dinţilor familiarizându-se cu prevenţia şi educaţia timpurie în domeniul sănătăţii orale. La rândul lor, pensionarii au aflat că implanturile dentare pot fi realizate chiar şi la vârste înaintate.

    „Profilaxia dentară nu înseamnă doar tratamente – înseamnă educaţie, prevenţie şi grijă. Este o bucurie să le pot explica celor mici cum să aibă grijă de zâmbetul lor şi să-i ajut să înţeleagă că un zâmbet sănătos înseamnă încredere şi stare de bine”, a spus medicul Teodora Ringhilescu, fondatoarea clinicii Teo Smile.

    Iniţiativa se înscrie în misiunea de a promova educaţia pentru sănătate orală, misiune reflectată şi prin platforma TeoSmileKids, componentă specială a clinicii, care este dedicată copiilor. Prin intermediul acesteia, se pune accent pe prevenţie, informare corectă şi crearea unei relaţii pozitive între cei mici şi medicul stomatolog, încă de la primele vizite la cabinet.

    La rândul lor, seniorilor au primit sfaturi despre îngrijirea danturii la vârsta a treia, despre prevenţie şi despre cele mai moderne soluţii în stomatologie, printre care şi implanturile dentare, un subiect care a stârnit un interes neaşteptat de mare.

    „Ne bucurăm să vedem cât de deschişi sunt seniorii către inovaţie şi către soluţii care le pot îmbunătăţi calitatea vieţii. Faptul că s-au interesat atât de activ de implanturi în Ploieşti arată că, indiferent de vârstă, omul are dreptul să zâmbească fără reţineri,” a adăugat medicul Teodora Ringhilescu.

    Astfel de lecţii deschise demonstrează că parteneriatul dintre societate şi specialiştii din domeniul medical poate avea un impact real în formarea unor generaţii mai informate, mai responsabile şi mai atente la propria sănătate.

     

  • Grant de 9 milioane de euro acordat de Comisia Europeană pentru achiziţionarea a 20 de tramvaie noi şi modernizarea depoului din Ploieşti

    Municipalitatea ploieşteană a fost notificată de către Comisia Europeană că s-a finalizat favorabil evaluarea cererii de finanţare, depusă de Municipiul Ploieşti, în vederea semnării contractului de finanţare pentru proiectul Sustainable Mobility in Ploieşti, Romania: Electric Tram Fleet Renewal (Mobilitate Durabilă în Ploieşti, România: Reînnoirea Flotei de Tramvaie Electrice). Grantul Comisiei Europene, în valoare de 9.000.000 euro, reprezintă maximul acordat în cadrul Mecanismului pentru Tranziţie Justă, derulat de Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA).

    Municipiul Ploieşti va achiziţiona 20 de tramvaie noi, în lungime de 18 metri, implicit derularea unei investiţii majore la Depoul de Tramvaie, prin executarea unor lucrări la acoperiş şi grinzile căilor de rulare. Noile tramvaie vor contribui la reducerea emisiilor de carbon, urmând fi utilizate pe rutele 101 şi 102, cele mai lungi din oraş.

    Durata de viaţă a acestor tramvaie este estimată la cel puţin 30 de ani, primii 8 ani fiind fără reparaţii generale. Tramvaiele de care vor beneficia ploieştenii au podeaua coborâtă integral, permiţând un acces facil călătorilor, implicit persoanelor cu dizabilităţi. Un astfel de tramvai are o capacitate de minim 100 de persoane, din care 30 pe scaune şi o viteză maximă de 70 km/h, limitată la 50 km/h. Durata estimată a contractului cu furnizorul noilor tramvaie va fi de 21 de luni, iar garanţia minimă solicitată este de 5 ani sau 350.000 km.

    Modernizarea flotei Municipiului Ploieşti, care are o vechime de 40 de ani, eficientizează mobilitatea urbană prin reducerea emisiilor de carbon, reducerea nivelului de zgomot, creşterea siguranţei şi confortului pentru călători.

     

  • Şeful NATO afirmă că Trump este singurul care îl poate forţa pe Putin să facă pace

    Într-un interviu pentru publicaţia germană Bild, şeful NATO a subliniat că numai preşedintele SUA, Donald Trump, va putea să-l oblige pe preşedintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului împotriva Ucrainei.

    Potrivit lui Rutte, Trump este „pe deplin concentrat pe încheierea acestui război”.

    „El vrea să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. El este singurul care a reuşit să-l oblige pe Putin să se aşeze la masa negocierilor şi singurul care îl poate obliga în cele din urmă să facă pace”, a declarat secretarul general al NATO pentru Bild, potrivit Ukrainska Pravda.

    În acelaşi timp, Rutte a menţionat că, pentru a încheia pacea, este necesar să se facă unele compromisuri, însă fără a specifica în mod clar ce anume. „Acesta este întotdeauna cazul în tratatele de pace”, a spus şeful NATO.

    În cadrul interviului pentru Bild, Rutte nu a împărtăşit temerea că Statele Unite sub Trump ar putea înceta să mai sprijine Ucraina. În plus, el şi-a exprimat încrederea că Statele Unite, sub conducerea lui Trump, vor rămâne angajate în NATO, astfel încât europenii, în cazul unui atac rus, să nu fie nevoiţi să se confrunte singuri cu Rusia.

    Duminică, Donald Trump şi Volodimir Zelenski discută, în Florida, despre planul de pace în 20 de puncte. Înainte de această întrevedere dintre cei doi, liderul de la Casa Albă a discutat telefonic cu Vladimir Putin timp de o oră şi 15 minute, conversaţie pe care Trump a calificat-o „foarte productivă”.

  • Ştirea serii: au mai rămas 2 locuri de Revelion la Teleferic Grand Hotel: 2000 de euro pentru 2 persoane, cât un sejur la cinci stele in Turcia la vara. Cine se oferă?

    Teleferic Grand Hotel mai are disponibile doar două locuri pentru Revelionul 2024–2025. Preţul: 1.938 de euro pentru două persoane, pentru un sejur de două nopţi, cu mic dejun inclus.

    Oferta vizează o suită junior economy, situată la parter, fără balcon. Preţul este comparabil cu cel al unui sejur de vară într-un hotel de cinci stele din Turcia, all-inclusive.

    Nivelul tarifelor reflectă presiunea cererii pentru destinaţiile montane în perioada sărbătorilor de iarnă, într-un context în care turismul intern continuă să capitalizeze pe disponibilitatea consumatorilor de a plăti premium pentru perioadele de vârf.

    Citiţi şi: Hoteluri fully booked în vremuri de criză. Vacanţa de iarnă se anunţă una aglomerată pentru hotelurile de la munte chiar şi într-o perioadă în care oamenii sunt mai prudenţi în cheltuieli

    Articolul a fost publicat iniţial pe 10 decembrie 2025.  

    ♦ Mai există încă locuri libere la unele hoteluri pentru perioada sărbătorilor, hotelurile se aşteaptă ca acestea să se vândă pănă de sărbători ♦ Un factor important în decizia turiştilor va fi şi vremea, dacă va ninge sau nu.

    Economia trece printr-o perioadă incertă, iar anul 2026 încă stă sub semnul întrebării nu doar pentru mediul de afa­ceri, dar şi pentru oameni, care au devenit mult mai atenţi la bugetele lor şi la gestionarea acestora. Cu toate acestea, va­canţa de final de an nu pare să fie afectată nici de proble­mele din economie, iar principalele staţiuni montane se pregătesc pentru una dintre cele mai aglomerate perioade din an, care se anunţă chiar fully-booked pentru unele hoteluri.

    Hotelurile ANA Hotels din Poiana Braşov sunt fully booked pentru perioada de Revelion, existând câteva locuri pentru Crăciun. Totuşi, aşteptările sunt să fie rezervate şi acestea în perioada imediat următoare.

    „Avem un grad de ocupare de 100% pentru perioada de Revelion, rezervările au mers mult mai bine decât anul trecut, cu un termen de rezervare mai timpuriu“, spune Laura Ursu, director general al ANA Hotels Poiana Braşov.

    ANA Hotels Poiana Braşov face parte din grupul ANA Hotels şi administrează hotelurile Sportul, Bradul şi Poiana din staţiunea braşoveană. Pe lângă acestea, grupul ANA Hotels mai controlează şi hotelurile Palace Intercontinental, Crowne Plaza, ambele din Bucureşti, şi Hotelul Europa împreună cu centrul spa ANA Health Spa din Eforie Nord.

    De altfel, ANA Hotels este şi unul dintre cei mai mari jucători din Poiana Braşov, alături de hoteluri precum Alpin sau Aurelius Împăratul Romanilor.

    Hotelul Alpin este fully booked în perioada sărbăto­rilor, iar cererea a fost net superioară faţă de anul trecut.

    „În perioada sărbătorilor din anul acesta avem o creştere a numărului de rezervări de 20% faţă de anul trecut şi am venit cu o ofertă şi mai atractivă pentru clienţii noştri şi cu un program artistic extins“, spune David Aron, CEO, Alpin Group.

    Faţă de alţi ani, oamenii şi-au rezervat mai din timp vacanţele de iarnă, chiar şi dacă nu au existat oferte.

    Totuşi, nu sunt peste tot complet rezervate hotelurile. Hotelul Internaţional din Sinaia, una dintre cele mai mari unităţi de cazare din staţiunea montană, mai are încă locuri libere pentru perioada sărbătorilor.

    „Pentru Crăciun, avem rezervat în proporţie de 80% în acest moment, iar pentru Revelion spre 70%. Este posibil să se ocupe toate locurile până atunci. Anul trecut a fost cam tot aşa, iar până la urma a fost totul vândut“, spune Marius Vînătoru, directorul de marketing al hotelului International din Sinaia.

    Cu toate că mai există încă locuri libere pentru perioada sărbătorilor, hotelurile se aşteaptă ca acestea să se vândă până de sărbători. Un factor important în decizia turiştilor va fi şi vremea, dacă va ninge sau nu, astfel că mulţi amână rezervările până în ultimul moment.

  • Tokyo a fost detronat – avem oficial un nou ”cel mai mare oraş”. Jakarta, capitala Indoneziei, şi ai săi 42 de milioane de locuitori, sunt acum cea mai mare aglomerare urbană din lume

    Luna trecută, ONU şi-a actualizat lista celor mai mari oraşe din lume după ce a modificat metodologia de evaluare a marilor aglomerări urbane. Organizaţia a depăşit estimarea oficială a Indoneziei de 11 milioane de locuitori pentru Jakarta şi a inclus în calcule o zonă urbană mult mai extinsă, care cuprinde oraşe-satelit vaste precum Bogor, potrivit Financial Times. 

    Ca urmare, populaţia Jakartei este estimată acum la aproape 42 de milioane de locuitori, depăşind zona metropolitană Tokyo şi devenind astfel cel mai mare oraş din lume, potrivit ONU.

    Noua metodologie a ONU a propulsat Jakarta pe primul loc, de pe poziţia 30 ocupată în 2018. De asemenea, Dhaka, capitala Bangladeshului, devine al doilea cel mai mare oraş din lume, cu 36,6 milioane de locuitori. Oraşele din Asia domină clasamentul.

    Guvernul Jakartei şi mai mulţi experţi indonezieni în urbanism nu sunt de acord cu definiţia ONU, însă afirmă că această clasare oferă un impuls pentru abordarea problemelor oraşului. Supraaglomerat şi poluat, oraşul supranumit „Marele Durian”, după faimosul fruct din Asia de Sud-Est cu miros puternic, se scufundă, de asemenea, cu până la 20 de centimetri pe an.

    „Acesta este un semnal de alarmă pentru guvern, pentru a aborda serios problemele Jakartei”, a declarat Azis Muslim, expert în politici publice la Universitatea din Indonezia. „Provocarea este cum să pregătim infrastructura şi să îmbunătăţim calitatea vieţii.”

    Indonezia ar trebui să accelereze eforturile de reducere a congestionării traficului prin îmbunătăţirea conectivităţii cu oraşele învecinate şi să facă locuinţele mai accesibile, a adăugat el.

  • Ce spun oficialii ruşi înaintea discuţiilor dintre preşedintele Trump şi Zelenski? Serghei Lavrov, ministrul rus de externe: Uniunea Europeană a devenit principalul obstacol în calea păcii

    Rusia a susţinut că Kievul încearcă să evite „negocieri constructive” privind încheierea războiului, înaintea unui summit crucial SUA–Ucraina programat pentru duminică, scrie FT. 

    Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a declarat, în comentarii publicate duminică, că Ucraina încearcă să îşi îmbunătăţească poziţia pe câmpul de luptă, în loc să se pregătească pentru discuţii cu Statele Unite privind „acorduri stabile pentru rezolvarea cauzelor iniţiale ale conflictului” — formulare folosită de Moscova pentru cereri care, în esenţă, echivalează cu capitularea Kievului.

    Lavrov a acuzat, de asemenea, ţările europene — care au colaborat cu Ucraina la propuneri de modificare a planului de pace al preşedintelui american Donald Trump — că încearcă să blocheze eforturile de ajungere la o înţelegere.

    „După schimbarea administraţiei în SUA, Europa şi Uniunea Europeană au devenit principalul obstacol în calea păcii”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat agenţiei de stat Tass.

    Preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, urmează să se întâlnească cu Trump duminică, la Miami, unde speră să definitiveze detaliile unui plan de pace în 20 de puncte, elaborat împreună cu SUA şi care urmează să fie prezentat Rusiei.

    În timp ce se pregătea pentru discuţii, Zelenski s-a arătat optimist, numind perioada actuală „cele mai active zile diplomatice ale anului”.

    „Multe lucruri pot fi decise înainte de Anul Nou”, a scris el pe reţelele sociale. „Facem tot ce depinde de noi pentru acest lucru, însă dacă vor fi luate decizii depinde de partenerii noştri — cei care ajută Ucraina şi cei care exercită presiuni asupra Rusiei, astfel încât ruşii să resimtă consecinţele propriei agresiuni.”

    Doar în această săptămână, forţele ruse au lansat peste 2.100 de drone de atac, aproximativ 800 de bombe aeriene ghidate şi 94 de rachete de diferite tipuri, a adăugat el.

    Zelenski le-a transmis sâmbătă, prin telefon, liderilor europeni că nu se aşteaptă ca Rusia să renunţe la cererile sale maximaliste sau să accepte planul propus de Ucraina, dar că doreşte ca SUA să îşi concentreze eforturile pe creşterea presiunii asupra Moscovei, potrivit a două persoane informate asupra convorbirii.

    Ucraina este pregătită să îşi retragă trupele de pe linia frontului dacă Rusia face acelaşi lucru, pentru a crea o zonă demilitarizată, le-a spus Zelenski liderilor europeni, însă solicită în schimb garanţii de securitate credibile, care să precizeze clar ce ar face aliaţii Kievului în cazul în care Moscova ar încălca din nou pacea.

    Zelenski doreşte, de asemenea, să asigure finanţare stabilă pentru forţele armate ale Ucrainei şi sprijin pentru apărarea antiaeriană, inclusiv o prezenţă militară europeană în Ucraina, a mai precizat una dintre surse. Ucraina poate accepta cedarea teritoriilor ocupate către Rusia doar în urma unui referendum organizat în condiţii de pace şi securitate, le-a spus Zelenski liderilor europeni.

    Totodată, Zelenski îşi doreşte ca centrala nucleară de la Zaporijia, situată în apropierea liniei frontului, să fie plasată sub control internaţional, iar energia electrică produsă acolo să fie distribuită de ambele părţi ale frontului.

    De luni de zile, principala ţintă a Rusiei a fost infrastructura energetică a Ucrainei. Bombardamentele au distrus peste 60% din capacitatea de producţie a energiei electrice a ţării. Atacul masiv de sâmbătă a lăsat peste un milion de locuinţe din Kiev şi din împrejurimi fără electricitate, potrivit celui mai mare producător privat de energie din Ucraina, DTEK. Compania a anunţat duminică faptul că alimentarea cu energie a fost restabilită.

    Rusia a indicat deja că va respinge orice amendamente propuse de Ucraina la planul iniţial al lui Trump, redactat în toamnă cu o contribuţie semnificativă din partea Moscovei.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a apărut sâmbătă seara, îmbrăcat în uniformă militară, într-un punct de comandă, pentru a evidenţia presupusele succese ale forţelor ruse pe linia frontului.

    Într-o aparentă referire la discuţiile din Florida, Putin a declarat că Occidentul oferă Kievului „condiţii de bază bune pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung, dintr-o perspectivă istorică”, care ar include „restabilirea relaţiilor cu Rusia şi a economiei ucrainene”.

    În cazul în care Ucraina nu va accepta aceste condiţii, a avertizat Putin, Rusia îşi va atinge obiectivele războiului pe câmpul de luptă.

  • Primele discuţii cu presa de la întâlnirea dintre Trump şi Zelenski de la final de an: Trump crede cã Putin este serios în privinţa pacii

    Preşedintele Donald Trump l-a primit în această după-amiază pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la reşedinţa sa Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, declarând jurnaliştilor că este de părere că atât Zelenski, cât şi preşedintele rus Vladimir Putin doresc să ajungă la un acord de pace.

     

    Întrebat dacă crede că Putin este cu adevărat serios în privinţa păcii, Trump a declarat pentru CNN: „Da — cred că este. Cred că amândoi sunt.”

     

    Totuşi, chestionat dacă întâlnirea de astăzi va duce efectiv la un acord, Trump a fost mai rezervat:

    „Depinde. Eu cred că avem premisele unui acord”, a spus el, adăugând că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-a dovedit „dificil” de rezolvat, dar „vom reuşi; vom avea o întâlnire foarte bună azi”.

     

    Întrebat dacă se aşteaptă la un acord până la finalul anului, Trump a evitat să ofere un termen:

    „Nu am termene limită”, a spus el. „Ştiţi care este termenul meu? Să se termine războiul.”

     

    Întrebat despre bombardamentele aeriene continue ale Rusiei asupra Ucrainei, Trump a sugerat că Putin este în continuare serios în privinţa găsirii unei soluţii pentru încheierea războiului, subliniind în acelaşi timp că şi Ucraina a lansat propriile atacuri asupra Rusiei.

     

    „Putin este foarte serios, cred că pot spune asta”, le-a declarat el reporterilor. „Cred că şi Ucraina a lansat unele atacuri foarte puternice şi nu spun asta într-un sens negativ. Probabil că a fost necesar.”

     

    Trump a confirmat, de asemenea, că intenţionează să mai aibă o conversaţie astăzi cu preşedintele rus, după încheierea discuţiilor cu Zelenski. Cei doi au vorbit deja mai devreme în cursul zilei, înaintea întâlnirii dintre liderul ucrainean şi cel american.