BusinessMagazin

Blog

  • Fotbal pe toate canalele

    Valul de audienta pe care il produc meciurile importante de fotbal il simt, la un alt nivel, si alti operatori din Europa. O estimare a FIFA mentioneaza ca in aceasta vara 1 miliard de telespectatori vor privi meciurile Campionatului Mondial din Germania. Dintre acestia, aproape jumatate vor avea telefoane cu acces Internet si transfer de date, conform unui raport al companiei de cercetare Ovum.

     

    CM PE MOBIL: Operatorul T-Mobile din Germania a incheiat deja un acord pentru difuzarea a 20 de meciuri din competitie pe telefonul mobil. Contractul cu T-Mobile a fost al doilea care implica transmiterea in direct a Campionatului Mondial, dupa ce Swisscom a facut un anunt similar.

     

    INTERES: Studiile facute in Germania arata ca deja 78% dintre consumatori vad televiziunea pe mobil ca o idee buna sau excelenta si 82% declara ca ar fi dispusi sa plateasca pana la 12 euro pe luna pentru acest tip de serviciu. Mult mai rezervati decat europenii cand vine vorba de utilizarea telefoniei mobile, doar unul din opt americani s-a declarat interesat sa plateasca pentru televiziunea in direct pe terminal, conform unor studii realizate de firmele de cercetare In-Stat si Parks Associates. 

     

    500 mil.: Numarul telespectatorilor Campionatului Mondial de fotbal din Germania care detin telefoane cu acces Internet si transfer de date

     

    ASIA, IN FRUNTE: In Japonia, tara care da tonul tendintelor in noi tehnologii, televiziunea pe display-ul telefoanelor mobile este deja un mare succes. Oficiali ai operatorului DoCoMo, cu venituri de 2 miliarde de dolari din vanzarea de continut multimedia, spun ca televiziunea pe mobil este acum o afacere, impulsionata de cresterea vitezelor de transfer, reducerea costurilor si flexibilitatea detinatorilor de drepturi de autor.

  • Televiziunea la pachete

    Cand numarul abonamentelor la televiziunea prin cablu este cam acelasi an de an, iar cele prin satelit au un ritm preconizat de crestere de 100% anul acesta, unde e mai strategic sa investesti: in distributia de televiziune prin cablu sau in cea prin satelit?

     

    Vestea ca isi va face aparitia inca un furnizor de televiziune digitala – Boom TV, lansat saptamana trecuta – a fost primita cu o oarecare circumspectie in industrie acum circa doua luni. Semnele de intrebare s-au pus in dreptul rentabilitatii business-ului pe o piata in care existau deja trei jucatori (Digi TV al RCS-RDS, Focus Sat, cumparat intre timp de UPC si Max TV, detinut de micii cablisti), iar numarul consumatorilor era si asa insignifiant – dupa unele estimari, doar 1,38% dintre gospodariile prevazute cu televizor utilizau acest serviciu la sfarsitul anului trecut. De ce ar fi fost justificat, asadar, un start-up in aceasta afacere?

     

    Unul dintre argumente ar fi ca distributia de televiziune digitala – despre care se vorbeste in Romania abia de un an – e o afacere cu bataie lunga: usor-usor, vor patrunde si in Romania deprinderile de consum de televiziune din tarile dezvoltate – cum ar fi sistemul pay-per-view, consumul la cerere (Video-on-Demand) sau televiziunea interactiva -, deprinderi care ar urma sa hraneasca pe de o parte afacerile televiziunii direct-to-home, DTH (gen RCS-RDS sau Boom TV), dar si ale televiziunilor si producatorilor de continut digital, pe de alta parte.

     

    Asadar, ar rezulta ca vor castiga cei care isi fac temele inca de pe acum, iar Boom TV, lansat saptamana trecuta, isi propune sa se incadreze in aceasta categorie. Prin „teme“ s-ar intelege o investitie ridicata in tehnologie si continut in primul rand si o strategie de marketing gandita pe termen lung, in al doilea rand. In primul caz, grupul de companii israeliene care detine Boom TV (Elran Investments, Milomor Resido Group, la care se adauga RP Capital, un fond de investitii din Marea Britanie) sustine ca ar fi vorba de o valoare a investitiei de 15 mil. $ – din care mai bine de o treime ar fi pentru achizitia de continut. In cel de-al doilea caz, al strategiei de marketing, ar fi vorba despre „un concept cu totul nou in home entertainment“, spune compania. Un exemplu: la televizorul vechi al bunicii poti face karaoke la petrecerea pe care o dai cu prietenii, gratie unui canal de Karaoke, disponibil in pachetul Boom Music (specializat numai in muzica). Nu se poate inca spune si daca se vor gasi suficienti amatori care sa plateasca pentru un astfel de canal.

    „Facem revolutie“, sustine Isaac Waldman, presedintele Boom TV. Oferta de programe este defalcata in functie de interesul fiecaruia, explica el: exista pachetul generalist (canalele romanesti), cel de stiri, muzica, sport sau filme – in total sunt 10 pachete, iar in curand Boom va lansa si unul dedicat vorbitorilor de limba maghiara. Preturile abonamentelor variaza intre 0,4 euro/luna pentru pachetul News si 7 euro/luna pentru pachetul Movie 1 (fata de 3-4 dolari/luna cat costa numai HBO in oferta cablistilor; pentru mai multe pachete exista oferte de discount, spun oficialii Boom). Este de notat faptul ca abonamentul minim este de 9 euro, indiferent de mixul de programe ales.

     

    Compania ar putea miza pe faptul ca viitorii abonati vor socoti ca merita sa plateasca ceva mai mult pentru o oferta personalizata de canale si pentru o calitate superioara a imaginii, specifica televiziunii digitale in general. Dar, inainte de cei cativa euro in plus pe care ii vor plati lunar, viitorii clienti ai Boom TV trebuie sa dea 180 de euro pentru receiver, antena si montare.

     

    Ce il face pe Waldman sa creada ca romanii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru televiziune personalizata? Si ca, astfel, isi va atinge target-ul, pe care il cifreaza la 120.000 de abonati intr-un an, in conditiile in care Focus Sat (cu o oferta mai saraca, e adevarat, si cu investitii de 5 milioane de euro) a atras in 14 luni 12.000 de abonati?

     

    Waldman, care face afaceri aici de sase ani (a fondat HAT Intl, distribuitor al telefoanelor Samsung), crede ca Romania a depasit pragul in care totul se reduce la tarife. „Piata romaneasca nu mai este una «price-sensitive». Sunt tot mai multi romani care ar fi dispusi sa plateasca pentru calitate“, spune Waldman. Pe de alta parte, el crede ca tot mai multi vor libertate de consum: „Daca nu ai copii, de ce sa platesti un abonament cu programe pentru copii? Cand poti primi in schimb doar ce te intereseaza, cu extra-optiuni de programe fata de oferta actuala?“.

     

    Optimismul celor de la Boom – care prognozeaza ca-si vor amortiza investitia intr-un an sau doi – nu se regaseste si la alti cunoscatori ai industriei. Break-even-ul va fi atins „intr-o perioada foarte lunga de timp“, comenta sub protectia anonimatului un om de afaceri din domeniu acum doua luni, cand aparusera primele zvonuri despre lansarea Boom TV. Ce ar putea justifica intrarea pe piata a Boom TV ar fi comunitatea de romani din Israel, adauga el pe atunci. „Sunt cateva sute bune de mii de romani in Israel. Ei ar putea fi o buna piata de desfacere pentru noul competitor.“ Oficialii Boom TV s-au grabit insa sa respinga ipoteza, desi spun ca stiu ca o astfel de practica ilegala, care lezeaza interesele de business ale furnizorilor de continut (si nu numai), este intalnita in randul altor operatori. „In afara de Republica Moldova – unde vom intra in curand – nu vom emite in afara granitelor tarii. Ar fi ilegal“, declara Isaac Waldman.

     

    Focusul Boom TV este sa largeasca, pe termen mediu, conceptul de „home-entertainment“. Oficialii Boom vorbesc deocamdata despre pay-per-view (vizionarea la bucata, contra-cost, a unui program, de pilda a unui blockbuster), dar nu ar fi exclus ca de la anul – dat fiind ritmul in care evolueaza piata – sa ne familiarizam cu termeni specifici consumului de televiziune din tarile occidentale, precum „personal video recording“ (PVR, avand functia aparatului de video de odinioara si care permite vizionarea programului ulterior momentului difuzarii), „video-on-demand“ (vizionarea programelor la cerere) sau „skip advertising“ (functie ce permite evitarea reclamelor).

     

    Cum e vazut acest fenomen direct-to-home (DTH) de advertiseri? Fara batai de cap. De pilda, Maria Tudor, managing director la Zenith Media, crede ca pe termen scurt DTH-ul nu va influenta in nici un fel bugetele de publicitate. Cablul are o distributie buna pentru segmentele de populatie vanate de advertiseri, iar acest lucru este, momentan, un dezavantaj pentru televiziunea digitala, spune ea. „Pentru publicitari, tot televiziunea traditionala ramane prioritara in investitiile pe TV.“ Si Radu Budes, managing partner la Splendid Media, crede ca televiziunea digitala va influenta relativ putin modul de alocare a bugetelor, „chiar si pe termen lung“. El atrage atentia totusi ca, platind un abonament putin mai scump, orice abonat al televiziunii digitale va putea opta pentru varianta „program liber de publicitate“ („skip advertising“, o functie ce ii permite telespectatorului sa sara peste pauzele publicitare). Mai mult, abonatul va putea alege categoriile de advertiseri din partea carora accepta sa vizioneze mesaje publicitare.

     

    Concluzia? Va mai trece timp pana cand in Romania se va putea vorbi de „skip advertising“ sau „vreau sa vad reclame numai de la bere si mobilier“. Dar nu prea mult, in ritmul in care evolueaza piata.

  • De unde?

    In conditiile in care cablul dicteaza in distributia de TV, pe ce mizeaza afacerile televiziunii DTH?

     

    NON-CABLU: Un prim val de crestere – mai concret in jur de 300.000 de potentiali utilizatori – va veni din randul celor 1,6 – 2,6 milioane de gospodarii dotate cu TV care nu au in prezent posibilitatea de cablare, estimeaza Valeriu Ionescu, fost vicepresedinte financiar la Focus Sat.

     

    NEMULTUMITII: Un al doilea val – tot de circa 300.000 de abonati – va putea veni din partea celor care sunt deja beneficiari de cablu, dar care nu sunt multumiti de serviciile oferite (la periferia oraselor sau in mediul rural). Sau / si din randul celor care isi au resedinta ori si-au construit case de vacanta in zone unde nu a penetrat cablul TV.

     

    CE VA FI: Astfel ca, in trei ani (2005-2007 inclusiv), numarul utilizatorilor DTH va fi de 300.000, este previziunea lui Ionescu. „Iar pana in 2010, vor fi cel putin 600.000.“

  • La ce bun sa mai mergi la CERF?

    In forfota necontenita de pe cei 14.000 de metri patrati ai Computers & Electronics Romanian Fair 2006 nu s-a batut palma pe loc si nici macar nu s-au facut negocieri. Atunci, de ce s-ar mai organiza un astfel de targ?

    “Buna ziua, aveti cumva o carte de vizita?“ Cam la atat s-au redus majoritatea schimburilor de replici, purtate aproape masinal, intre participantii la editia de anul acesta a CERF, cel mai mare targ de tehnologia informatiei si comunicatii din Romania. Mici antreprenori sau simple angajate trimise cu misiunea de a colecta teancuri de carti de vizita au amanat cu totii pentru o data ulterioara trierea companiilor cu care intr-adevar pot relationa, in incercarea de a ajunge la cat mai multe din cele aproape 140 de standuri ale expozitiei.

     

    „La targurile la care am fost nu mi-a aratat nimeni ca a semnat vreun contract pe loc. Astea sunt povesti. Dar, intr-adevar, este o buna ocazie de a-ti face contacte“, spune Cristian Nicolae, unul dintre proprietarii firmei SoftExpert din Craiova. Sorina Muresan, directorul general al Expotek, compania care organizeaza CERF, duce chiar mai departe ideea antreprenorului din Banie, aratand ca business-ul unei firme mici poate sa sufere schimbari importante dupa participarea la un astfel de targ. „Stiu un caz concret in care o firma a avut de trimis nu mai putin de 10.000 de oferte personalizate dupa una dintre editiile CERF.“

     

    Pe de alta parte, transformarile nu au ocolit nici targul in sine, care a evoluat de la un eveniment cu 15.000 de vizitatori si o suprafata expozitionala de 1.500 de metri patrati la unul de amploare, cu un spatiu de expunere de 14.000 de metri patrati si peste 80.000 de vizitatori (estimare 2006). Si tot la editia de anul acesta, marii producatori au inceput sa renunte la participarea prin dealeri sau parteneri, preferand varianta unui stand propriu. Este cazul Alcatel, AMD, LG, Philips, Panasonic, Sony, nume pentru care prezenta directa este o premiera. Intrebat de ce a luat aceasta decizie, directorul de marketing al AMD pentru Europa de Est, Reinhard Fabritz, o explica prin explozia pietei locale de PC-uri si dorinta de a creste vizibilitatea brandului in Romania. „Este un fel de CeBit mai mic. Poate la 10% din dimensiunea CeBit.“

     

    Pastrand proportiile, tinta marilor branduri este totusi diferita fata de targul international de la Hanovra: orientarea predilecta spre consumatorul final. Si cum prezenta trebuie sa ramana in memoria vizitatorilor, standurile sunt, de la an la an, tot mai colorate, daca nu chiar ostentative. La cat pot ajunge cheltuielile pentru un stand personalizat? „Intre cateva mii si o suta de mii de euro. Unii cheltuiesc si mai mult“, raspunde directorul Expotek. Iar din acesti bani, chiria reprezinta aproape jumatate, restul acoperind cheltuieli dintre cele mai variate, de la cele de creatie si personal la transportul materialelor.

     

    Pe de alta parte, participantii la editia de anul acesta au remarcat prezenta intr-o mare masura a vizitatorilor avizati, care cunosc produsele si ale caror intrebari i-au pus uneori in dificultate pe oficialii de la standuri. „Cam 40% dintre cei care au venit la noi stiau de ce vin la Panasonic, cu intrebari care uneori ii depaseau pe cei care puteau sa ofere explicatii“, recunoaste Laurentiu Faur, PR manager la Panasonic. De altfel, Sorina Muresan apreciaza ca cele 2.000 de persoane de la companiile care au stand au avut de discutat cu cel putin 10.000 de vizitatori care sunt implicati direct in domeniul IT&C.

     

    Anul trecut, Expotek a realizat o cifra de afaceri de 1 milion de euro, CERF fiind principalul eveniment organizat, alaturi de HiFi Arena (tot o expozitie IT&C) si de implicarea in organizarea Salonului Auto de la Bucuresti. 2006 va fi, probabil, un an mai bun. Chiria pentru spatiul ocupat de standuri oscileaza in functie de suprafata intre 99 de euro si 189 de euro pe metrul patrat. Daca inmultim cu cei 14.000 de metri patrati contractati, rezulta o marja a veniturilor cuprinsa intre 1,4 si 2,6 milioane de euro. O afacere buna pentru Expotek, companie care trece in dreptul cheltuielilor in proportie de aproape 25% promovarea evenimentului, in timp ce 20% din costuri sunt rezervate pentru inchirierea spatiului de la Romexpo.

     

    Pana la urma, notiunea de targ presupune existenta unor afaceri. Si fiecare dintre cei implicati in CERF incearca sa profite de orice oportunitate, fie ca e vorba de terasele care altfel ar fi goale sau de reclamele difuzate in regim intern la difuzoarele raspandite prin tot centrul expozitional; sau de pustiul care anul trecut a castigat un calculator, iar acum si-a incercat inca odata norocul completand zeci de taloane pentru concursurile organizate la cateva dintre standuri. Nume, prenume, telefon, e-mail. Toate contactele unui potential client de peste cativa ani.

  • Viitorul e aici?

    Cu toate ca editia de anul acesta a fost promovata ca una care anunta schimbarile ce bat la usa in IT&C, la sfarsitul targului unii vizitatori au ramas cu senzatia ca viitorul nu i-a luat prin surprindere, putine dintre produsele sau tehnologiile prezente in cadrul acestui salon fiind intr-adevar revolutionare.

     

    3G: Accentul s-a pus pe tehnologia 3G si aplicatiile ei. Orange a prezentat varianta proprie de servicii si portalul multimedia Orange World, iar Vodafone a facut demonstratii ale tehnologiei HSDPA, cu viteze de transfer de cel putin doua ori mai mari decat cele actuale.

     

    TELEFOANE: Samsung a prezentat doua modele de ultima generatie, SGH i310 si SCH B600, primul, un smartphone cu sistem de operare Windows si hard disk de 8GB, iar cel de al doilea, dotat cu o camera foto de 10 megapixeli, ecran cu 16 milioane de culori, zoom optic 3x si digital 5x.

     

    SE POARTA FLAT: Ecranele subtiri, fie ca e vorba de plasme sau de monitoare LCD, au ajuns „norma“. Monitoarele clasice CRT au lipsit complet din vitrinele participantilor la CERF. Locul lor a fost luat de monitoarele mai subtiri sau chiar mai mici, cum e cazul media-playerelor miniaturale care pot afisa fotografii, stoca muzica si rula filme.

  • Telefonie si Counter Strike

    Cinci tineri au transformat dependenta de jocul pe calculator in profesionism, pentru ca din competitiile de profil se pot castiga bani frumosi. Ei sunt echipa nationala de Counter Strike a Romaniei, pe care vizitatorii de la CERF au avut ocazia sa-i infrunte pe campul virtual de lupta din standul companiei RomTelecom.

     

    Tinerii, cu varste intre 19 si 23 de ani, sunt atipici pentru profilul clasic al unui gamer: inadaptabil la mediul real, victima a noptilor petrecute in fata monitorului.

     

    „Suntem studenti, avem prietene, suntem oameni normali“, spun Flopp, PeRRy, CreatuRe, Darky si k1d0r –  numele sub care intra in joc, dar de care le e greu totusi sa se desparta in lumea reala. Inaintea unei competitii, capitanul (PeRRy) stabileste strategia pe care o vor adopta, in functie de terenul de joc, adica harta creata de calculator. Antrenamentul dureaza maxim jumatate de zi, pentru a nu obosi inaintea competitiei. Echipa TeG (de la „The Elder Gods“), numele sub care sunt reuniti cei cinci, este campioana Romaniei de cinci ani, perioada in care a pierdut numai trei intalniri. De altfel, nici la CERF, unde i-au avut ca oponenti pe vizitatorii standului RomTelecom, nu au lasat garda jos. „La stand am avut numai incepatori, i-am omorat pe toti.“ Ce ii deosebeste de acestia?

     

    „Noi o facem si pentru bani, spre deosebire de cei care joaca de acasa «just for fun».“ In Romania exista un singur organizator al competitiilor de Counter Strike, Professional Gamers League, iar premiile sunt de maxim 1.000 de euro pentru o echipa.

     

    „In strainatate sunt mii de competitii anual, iar premiile ajung si la 70.000 de euro.“ In echipa TeG, fiecare membru castiga in jur de 3.000 de euro pe an.

  • Benzina si inca ceva

    Ce ati cumparat ultima data cand ati intrat in magazinul unei benzinarii? Un suc, o punga de chipsuri, o ciocolata sau o cartela prepay? Raspunsul poate ca nici nu mai conteaza, pentru ca operatorii benzinariilor se asteapta ca din acest an sa cumparati mai mult.

     

    Scaderea cursului de schimb a facut din nou ca benzina sa ajunga la un euro. Barilul de petrol a inceput de cateva saptamani o noua runda de cresteri (la inchiderea editiei barilul se oprise la 73 de dolari), iar cresterea a fost resimtita si la pompele din Romania. Practic, scumpirea petrolului si o posibila apreciere a leului sunt scenarii pe care, cel putin de un an incoace, orice companie le ia in calcul cand face bugetele si estimarile. Doua scenarii luate in calcul si de principalul furnizor de produse non-oil al benzinariilor din retelele OMV, Petrom si MOL, Lekkerland Convenience (fostul Macromex Convenience, cumparat la inceputul acestui an de compania germana Lekkerland, intr-o tranzactie aproximata de piata la 6 mil. euro) atunci cand a anticipat pentru 2006 o dublare a cifrei de afaceri. „Anul trecut, aceasta divizie (de alimentare a magazinelor din benzinarii – n.r.) a adus grupului o cifra de afaceri de 15 milioane de euro, care se va dubla anul acesta, printr-o crestere a volumului livrarilor de marfa“, spune Roland Pardey, vicepresedintele Lekkerland. Operatorii de benzinarii nu se gandesc chiar la o dublare, dar admit ca in sfarsit se vor inregistra cresteri si pe acest segment. „In sfarsit“, intrucat pana acum trei-patru ani, acest segment era aproape inexistent: multe benzinarii nu aveau magazine, in unele dintre acestea produsele erau exagerat de scumpe sau pur si simplu se vindea foarte putin. Acum insa, tendintele sunt clare: de crestere.

     

    „Structura vanzarilor in reteaua OMV Romania este de 75% carburanti, 25% produse si servicii din magazine, restaurante si spalatorii auto, structura marcata de o tendinta din ce in ce mai accentuata de crestere a ponderii segmentului non-oil in totalul vanzarilor“, spune Vlad Seitan, Retail Manager al OMV Romania Mineraloel. Previziuni optimiste de crestere face si directorul Rompetrol Downstream, Paul Pop, care crede ca media zilnica a produselor comercializate anul acesta prin intermediul magazinelor din reteaua proprie de benzinarii va fi cu 50% mai mare decat in 2005. „Cresterea se bazeaza pe numarul de clienti fideli care aleg sa alimenteze in statiile Rompetrol.“ Anul trecut, procentul celor inclusi de oficialul Rompetrol in aceasta categorie a crescut cu 50%, pentru 2006 estimandu-se o noua crestere de 10%, ca urmare a implementarii sistemului Fill & Go (de plata la pompa), dar si a cresterii numarului de statii proprii (de la 90 la 120) si Partener (unitati in franciza) de la 120 la 150. 

     

    MOL Romania a monitorizat deja, de la inceputul anului, o crestere de 30% (fata de perioada similara a anului trecut) a segmentului de vanzari produse non-oil in benzinarii. „Raportul lunar intr-o benzinarie MOL dintre combustibili si produse vandute este de 85% – venituri din combustibili si 15% venituri din magazine si servicii“, explica Cristian Bilan, director regional al diviziei de Magazine si Servicii MOL Group. Mai exact, din cifra de afaceri de 1,6 miliarde RON a MOL Romania pe anul trecut, 240 mil. RON au survenit din zona produselor non-oil. In reteaua Petrom, media vanzarilor non-oil este ceva mai mica, ajungand la 10% din incasarile benzinariilor.  Dar din ce se aduna sumele de noua cifre care marcheaza vanzarile de produse non-oil in benzinarii? Retailerii identifica o crestere importanta a produselor de fast-food, tutun si cartele prepay. Din cate spune Bilan, „pe masura ce conceptul de «convenience shopping» devine tot mai important pentru clienti, se constata si o schimbare continua a categoriilor de produse vandute“. Totodata, adauga el, preturile sunt mult mai accesibile decat in trecut, adaosurile comerciale practicate variind intre 5% si 25%, in functie de tipologia produselor comercializate si a strategiei de vanzare a fiecarui lant de benzinarii. Iar pentru a sustine cresterea vanzarilor de produse non-oil, retelele nu doar ca investesc in spatii mai mari, cu design deosebit, dar si pun la punct diverse strategii de atragere a atentiei clientului.

     

    Paul Pop, directorul Rompetrol Downstream, spune ca modul de organizare al magazinelor-restaurant Hei! (lansate din septembrie anul trecut, ca si standard de convenience store pentru Rompetrol, pe un concept de mix intre cumparaturi si relaxare) a fost special gandit pentru acest tip de comert. Totodata, Bilan mai spune ca, pe langa buna organizare a fiecaruia in parte, este la fel de important ca magazinele dintr-o retea sa fie omogene: sa aiba acelasi numar de frigidere si de rafturi, iar acestea sa fie asezate la fel si dotate cu aceleasi produse, respectand o strategie unitara de vanzare. Ce poate fi mai simplu, ce poate fi mai complicat?

     

    De-a lungul timpului, cei patru mari ai pietei – Petrom, Rompetrol, MOL si LukOil – au inghitit rand pe rand retelele mici, fie prin cumparare, fie prin incheierea unor parteneriate, de genul programului de franciza Partener Rompetrol. Altfel spus, odata cu statiile au preluat tot atatea formate de magazine si filosofii de vanzare. De unde si problema omogenizarii acestora. „Desi exista un standard in decorarea magazinului si oferta de produse, in acest moment exista mai multe formate de magazine cu suprafete intre 70-200 mp care vor trebui standardizate, provocarea constand in armonizarea conceptelor diferite de «convenience retail» ale statiilor MOL traditionale si ale fostelor statii Shell (82, cumparate de MOL la sfarsitul anului 2004 n.r.)“, explica Cristian Bilan.  

     

    Armonia din magazine, dar si inradacinarea ideii de a cumpara de la benzinarie sunt, asadar, inca in faza de crestere in Romania. Poate acesta este si motivul pentru care marile retele de retail nu au fost pana acum tentate sa opereze benzinarii in Romania, asa cum se intampla in Vest. Dar plinul inca nu a fost facut.

  • Statii de alimentare

    Pentru anul in curs, comerciantii de carburanti au anuntat cresterea numarului de statii si lansarea de noi servicii.

     

    PETROM: Are in Romania o retea de 550 de benzinarii, din care 116 in sistem Full Agency, precum si 82 de statii in Moldova si Ungaria. Reteaua a fost extinsa cu 178 de statii (Romania, Bulgaria, Serbia si Muntenegru), achizitionate in luna ianuarie de la grupul  OMV. Tot anul acesta, Petrom va mai deschide 40 de benzinarii Petrom V.

     

    ROMPETROL: Detine si opereaza 93 de benzinarii, iar alte sapte sunt in faza de constructie; alte 120 de statii sunt parte a lantului „Partener Rompetrol“.

    Pentru 2006, Rompetrol Downstream a anuntat ca va mai deschide inca 25 de statii proprii si 130 Partener.

     

    MOL: Cele 136 de statii MOL sunt impartite in doua platforme operationale (aproximativ 50-50%), diferenta majora fiind data de operarea magazinelor. Pentru acest an, MOL pregateste lansarea a sase benzinarii (proiecte greenfield), valoarea investitiei ridicandu-se la opt milioane de euro.

     

    LUKOIL: Compania rusa a intrat pe piata romaneasca in 1998 prin achizitia pachetului majoritar al rafinariei Petrotel Ploiesti, pentru aproximativ 53 mil. $. De la 20 de benzinarii in 2002, LukOil Downstream detine acum o retea de aproape 300 de statii.

     

    OMV: OMV Mineraloel Romania – detinut in proportie de 99,9% de Petrom – are o retea de 73 de statii, in care functioneaza magazine Viva si cafenele Vienna Cafe. Este prima retea care a introdus bancomate in statii, iar de la mijlocul lunii trecute ofera in 45 dintre benzinariile din intreaga tara un serviciu de transfer rapid de numerar si plata a ratelor la creditele HVB.

  • BUSINESS HI-TECH: Comertul cu idei, vrac sau en detail

    Orice inginer are in ranita bastonul de inventator. Plecand de la aceasta parafraza s-a nascut o noua piata in IT&C, una in care marfurile tranzactionate sunt ideile. Este o piata cu ceva probleme de transparenta si credibilitate, dar in crestere.

     

    Paleontolog, specialist in fizica cuantica si bucatar-sef, Nathan Myhrvold, 47 de ani, este cunoscut mai degraba in calitate de fost director tehnologic al celui mai mare producator de software din lume, Microsoft, unde a lucrat timp de 14 ani. Ceea ce il face insa in ultimul timp si mai cunoscut in industria IT&C este conceptia sa despre modul in care ideile altora ii pot aduce bani lui si companiei sale.

     

    Este vorba mai exact de o bursa a ideilor ingineresti, prin intermediul careia brevetele de inventie si drepturile de autor din IT&C se vand la liber, de la o companie la alta. Si cum el este considerat parintele acestui nou tip de business, compania sa, Intellectual Ventures, pare a fi cea mai bine pozitionata pe „piata ideilor“. La fel de bine pozitionata este insa si in topul controverselor.

     

    „Sunt multe lucruri pe care le fac si pe care numai eu am tupeul sa le fac“, marturiseste sigur pe sine Myhrvold. De ce spune asta? Probabil pentru ca afacerea sa, desi a starnit multe valuri pe piata si lui i-a atras multi dusmani, este profitabila.

     

    Intellectual Ventures, fondul de investitii pe care Nathan Myhrvold l-a infiintat impreuna cu un fost asociat al Microsoft, Edward Jung, face parte dintr-un plan al fostului executiv de a crea cea mai mare companie de brevete de inventie din lume pe o noua piata. Una care are la baza ideile altora.

     

    Sunt luate in vizor adesea companii aflate in pragul falimentului sau ingineri care nu au forta financiara de a-si sustine proiectele bazate uneori pe idei stralucite. Myhrvold le cumpara brevetele si le pastreaza pentru a le vinde mai tarziu pe mult mai multi bani.

     

    Criticii sai, care in Sillicon Valley nu sunt deloc putini, il acuza insa ca pastreaza in arsenalul sau de metode de imbogatire una deloc eleganta. Si anume cumpararea de cat mai multe brevete de inventie, pentru ca ulterior sa poata ameninta cu procese companii mari, care aparent folosesc produse sau tehnologii ce intra sub incidenta brevetelor respective. In general, procesele sunt usor de initiat, iar sansa acuzatorilor de a obtine bani de la companiile acuzate ca-i foloseste tehnologiile este destul de mare, pentru ca daunele de imagine suferite de cei acuzati ii indeamna sa caute acorduri inainte de a se ajunge la tribunal. In limbajul industriei, companiile care cumpara idei cu astfel de scopuri necurate sunt numite „troli de brevete“, de la denumirea unor fiinte malefice din folclorul scandinav.

     

    „Trolii de brevete de inventie sunt cei care dau in judecata alte companii pentru ideile si tehnologiile pe care ei le-au adaugat anterior in portofoliul propriu“, explica Steven Maebius, avocat in cadrul casei americane Foley & Lardner.

     

    Planul de afaceri al lui Nathan Myhrvold pare a se baza exact pe acest concept, o mare parte din veniturile sale provenind in urma actiunilor in justitie impotriva companiilor care folosesc tehnologiile pentru care el detine drepturi, comenteaza analistii. Anual, compania lui Nathan Myhrvold achizitioneaza 300 de brevete de inventie, fiind printre primele 25 de companii din SUA din acest punct de vedere. Nu se stie cert care este valoarea afacerilor Intellectual Ventures, dar surse neoficiale spun ca Myhrvold a strans peste 300 de milioane de dolari pentru a putea cumpara idei si drepturi de proprietate pentru cele 3.000-5.000 de brevete de inventie pe care le detine. Myhrvold lucreaza si cu circa 25 de inventatori de noi tehnologii, dintre care trei sau patru sunt angajati permanent in cadrul companiei pentru a produce idei.

     

    O alta problema ridicata de criticii din Sillicon Valley este provenienta fondurilor companiei. Nume mari precum Microsoft si Nokia au fost corelate cu Intellectual Ventures, insa aceste companii nu au recunoscut oficial ca au ajutat la finantarea companiei lui Myhrvold. Myhrvold replica cu seninatate: „Pe piata ideilor, noile inventii trebuie corect evaluate si finantate. Adevarata valoare a proprietatilor intelectuale apare numai daca ele pot fi comercializate“.

     

    Proprietatea intelectuala, care acopera drepturi de autor pentru producatorii de software sau tehnologii noi, dar si drepturi conexe dreptului de autor sau drepturi de proprietate industriala, poate usor deveni o marfa. „De ce sa nu existe o companie care sa comercializeze proprietati intelectuale?“, se intreaba Myhrvold.

     

    In principiu, chiar si criticii sai sunt de acord ca o bursa de idei, o piata libera unde sa se vanda si sa se cumpere brevete de inventie ar putea reprezenta o forta economica importanta. Acuzele care se aduc Intellectual Ventures pot fi insa un bun studiu de caz pentru posibilele probleme ce pot aparea in vecinatatea unui astfel de business. Principala necunoscuta este gradul de transparenta a activitatii acestor companii.

     

    „Niciodata nu se stie cum a obtinut compania banii pe care-i plateste pentru a cumpara un brevet de inventie si nici cum ii foloseste dupa ce vinde o idee“, spune analistul Steven Meebius. Este clar insa ca miza e suficient de mare pentru a atrage bani multi si nume grele din industrie. In cazul Intellectual Ventures se poate pune intrebarea de ce ar fi interesate companii atat de mari sa investeasca niste bani pentru a incerca sa scoata profit in urma unor procese, avand in vedere valoarea afacerilor pe care le desfasoara? O posibila explicatie este data de analisti: marile companii prefera sa investeasca in firme ca Intellectual Ventures pentru a evita un eventual proces in viitor, intentat in contul unei tehnologii sau unui produs pentru care nu detin brevetul de inventie. Sau, parafrazand, ei aplica principiul „Fa-te frate cu trolul pana treci puntea“. Lucru care nu va face decat sa alimenteze entuziasmul celor care sustin oportunitatea burselor de idei. Cu sau fara buna-credinta.

  • Specific romanesc

    Afaceri cu brevete si drepturi de autor exista si in Romania, insa nu sunt nici pe departe la  nivelul atins de cele incheiate in Statele Unite ale Americii. Acesta este, de altfel, si motivul pentru care sumele vehiculate nu doar ca sunt mai mici, dar nici nu au avut un impact major in mass-media, este de parere Magda Popescu, partener in cadrul firmei de avocatura  Burchel & Associates.

     

    CE SUNT: Proprietatile intelectuale se refera la drepturi de autor (pentru creatorii de software, compozitori, regizori, scenaristi, autorii de carte etc.), drepturi conexe dreptului de autor (pentru artisti interpreti, producatori de muzica sau film, televiziuni si radiouri) si drepturi de proprietate industriala (inventii, noi tehnologii, retele de comunicatii sau echipamente hardware inovatoare etc.).

     

    DREPTURI: Potrivit legii din Romania, ideile de noi tehnologii sau descoperirile trebuie sa indeplineasca conditii speciale sau sa fie inregistrate pentru a putea fi protejate. Procesul implica plata unor taxe in urma carora se asigura protectie numai in statul / statele / spatiul pentru care s-a cerut si platit inregistrarea. In Romania, inregistrarea si mentinerea in vigoare a unui brevet de inventie costa de obicei cateva mii de euro.

     

    DE VANZARE: Atat drepturile de autor, cat si brevetele de inventii pot fi tranzactionate in schimbul unei remuneratii care poate avea caracter definitiv, drepturile fiind cedate definitiv unui nou titular, sau temporar, fie prin licentiere in cazul drepturilor de proprietate industriala fie prin cesiune in cazul drepturilor de autor si conexe.

     

    AJUTOR: Multi inventatori romani incearca sa gaseasca sprijin financiar la mari companii pentru a-si putea proteja si comercializa ideile si inventiile, iar conditiile in care se desfasoara negocierile si se incheie afacerea pot fi uneori dure pentru inventatori, spune Magda Popescu. Spre exemplu, au fost cazuri in Romania in care companiile care au cumparat brevete de inventie au vrut sa precizeze neaparat in contract ca inventia este proprie si nu achizitionata de la o alta persoana sau companie.

     

    PROCES: Unul dintre putinele litigii pe linie de brevete de inventie ajunse in mass-media din Romania este cel al inginerului Romica Sandu, cel care acum opt ani a actionat in instanta Dacia Pitesti si a castigat daune materiale de 120 mld. lei. El si-a disputat paternitatea deja celebrului eleron incorporat, care timp de cinci ani a echipat modelul Dacia Berlina.