Blog

  • Cati bani poti sa faci dintr-un blog

    Studiul BR 2009, derulat la inceputul acestui an pe refresh.ro
    si lansat impreuna cu Standout, agentie de publicitate online pe
    bloguri, prezinta o radiografie a bloggingului in Romania, cu
    profilul sociodemografic al bloggerilor, modul cum ei folosesc
    retelele sociale si modul in care aceasta activitate le genereaza
    venituri.

    10% dintre bloggerii respondenti sustin ca au castigat anul trecut
    peste 1.000 de euro, in timp ce pentru 3% dintre participantii la
    studiu, bloggingul reprezinta principala lor sursa de venit.

    Detalii pe
    www.incont.ro
    .

  • Cati bani mai castigam dupa ultima varianta a legii cadru de salarizare?

    Bugetarii ar urma sa fie impartiti in 55 de clase in functie
    responsabilitatile postului, munca depusa, cantitatea si calitatea
    acesteia, dar si importanta sa pentru societate! Am facut o
    simulare pe noua lege, avand la baza un salariu minim de 600 de
    lei! Care sunt rezultatele? Cel mai probabil coeficientul 1 de
    ierarhizare, pe care il va primi un muncitor necalificat, va fi de
    600 de lei. Astfel coeficientul 15 adica salariul presedintelui
    ajunge la 9.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • iPhone 4 va fi disponibil in Romania si la Vodafone

    iPhone 4 este disponibil deja pe piata locala prin intermediul
    Orange, cu preturi de la 219 euro, pentru un abonament lunar de 29
    de euro, incheiat pe o perioada de doi ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fondul de garantare pentru IMM, suplimentat cu 100 mil. euro. Primariile capata si ele acces la acesti bani

    Prin ordonata de urgenta adoptata miercuri a fost
    extinsa si categoria de beneficiari ai programului de sprijin
    pentru cei care deruleaza proiecte in domenii considerate
    prioritare pentru economie. In afara de firmele private, acum vor
    putea primi garantii de credite pentru cofinantare, din resursele
    Fondului, si primariile sau prefecturile care deruleaza proiecte
    finantate prin programe ISPA sau in domeniul infrastructurii de
    turism aflate in proprietatea autoritatilor.

    Ordonanta adoptata miercuri “are dublu scop: pe de o parte,
    sustinerea firmelor private iar, pe de alta parte, pentru
    imbunatatirea absorbtiei fondurilor comunitare”, a afirmat
    purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean.

    Ea a adaugat ca “partea de cofinantare reprezinta o componenta
    majora a bugetului de stat pe 2011”, care ar urma sa fie
    definitivat in perioada urmatoare. Proiectul de buget “este aproape
    gata, dar inca se mai poarta discutii intre Ministerul Finantelor
    Publice si celelalte ministere”, spune Muntean.

  • Boc despre protestul de la Finante: doar cei care sunt performanti au dreptul la stimulente

    El a spus ca singura solutie pentru rezolvarea problemei este
    respectarea legii. “Legea este singurul lucru care trebuie discutat
    si de ne negociat. Adica nu avem ce sa negociem cu legea si cu
    aplicarea acesteia. Pe de alta parte, vreau sa fiu foarte clar: eu
    stiu ca traim vremuri grele, stiu ca banii pe care ii primesc
    bugetarii nu sunt suficienti in raport cu nevoile pe care le avem.
    Guvernul pe care il reprezint nu a adus criza economica in Romania,
    dar va fi acela care va scoate Romania din criza daca facem ceea ce
    trebuie”, a declarat Emil Boc.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info.

  • Analistii straini: leul ar putea pierde 2% fata de euro daca motiunea de cenzura a PSD reuseste

    “Potentiala disolutie a Guvernului este cel mai mare risc pentru
    leu”, declara pentru Bloomberg James Lord, strateg pentru pietele
    emergente la Morgan Stanley. “Banca centrala va interveni ca sa
    protejeze moneda, daca aceasta se va confrunta cu presiuni
    semnificative de depreciere”, adauga Lord.

    Scenariul considerat posibil de analistii din Londra ai Morgan
    Stanley, UBS si Societe Generale vizeaza o depreciere cu 2% a
    leului fata de euro in urmatoarele doua sau trei saptamani, a carei
    adancire ar urma sa fie limitata de BNR, cu interventii
    asemanatoare celei de la sfarsitul lui iunie, cand moneda nationala
    a pierdut 4,2% din valoare, in contextul votului la Curtea
    Constitutionala asupra taierii pensiilor si al majorarii TVA.

    O cadere a guvernului Boc ar duce leul spre un curs de 4,3-4,35 in
    urmatoarele saptamani, sustin analistii bancilor mentionate.
    “Autoritatile nu vor permite insa o coborare mult sub 4,35
    lei/euro, insa elementul cheie in ochii pietelor este aplicarea
    programului de masuri convenite cu FMI”, afirma Gaelle Blanchard,
    strateg pentru pietele emergente la Societe Generale Londra.

    “Banca centrala n-are nevoie de cheltuieli prea mari pentru a aduce
    cursul acolo unde doreste. BNR nu are interes sa permita o
    depreciere masiva”, adauga James Lord de la Morgan Stanley.

    Daca, in schimb, actualul guvern va supravietui motiunii de
    cenzura, atunci leul s-ar putea aprecia la 4,25 lei/euro pana la
    sfarsitul anului si la 4,15 pana la sfarsitul lui 2011, crede
    Gaelle Blanchard, ceea ce ar avea efecte negative asupra
    competitivitatii exporturilor si implicit ar afecta sansele iesirii
    din recesiune.

    Cursul anuntat de BNR a fost miercuri de 4,277 lei/euro, cu circa
    3% peste nivelul atins in episodul de depreciere de la sfarsitul
    lui iunie. Moneda este sustinuta, scrie Bloomberg, de continuarea
    acordului cu FMI si UE, care au furnizat recent 2 miliarde de euro
    Romaniei. Rezerva valutara a ajuns astfel la 32,58 miliarde de euro
    la sfarsitul lui septembrie.

    Recent, ING Bank Romania a calculat ca BNR ar fi cheltuit de la
    inceputul crizei, in ultimul trimestru al lui 2008, si pana in
    prezent pana la 11 miliarde de euro, din care intre 400 si 900 de
    milioane de euro numai in septembrie anul acesta. Guvernatorul BNR,
    Mugur Isarescu, nu a confirmat niciuna din aceste sume.

  • Economia vidului sau cum sa faci bani din nimic

    Un bec, un frigider, un microprocesor si un obiect de mobilier
    nu par sa aiba absolut nimic in comun. La o privire mai atenta
    insa, niciunul dintre ele n-ar putea fi fabricat fara ca anumite
    componente sa fie supuse unor procese de vidare, prin care poate fi
    obtinuta, spre exemplu, atmosfera controlata din interiorul becului
    sau vidarea incintei unde urmeaza sa fie depozitat freonul folosit
    de frigidere pentru racire. Totul se realizeaza prin intermediul
    unor instalatii industriale bazate pe tehnica vidului, care ajung
    de cele mai multe ori la dimensiuni foarte mari, comparabile cu
    cele ale unei cladiri cu cateva etaje, si care au folos in aproape
    orice, de la ambalarea multor produse alimentare si pana la vidarea
    otelului, in siderurgie.

    Adrian Bodea era cercetator specializat in tehnica vidului la
    Institutul de Fizica Atomica de la Magurele cand a decis, in 1992,
    sa puna bazele unei afaceri cu instalatii de vidare. “Argumentul
    principal a fost situatia destul de inapoiata a economiei si
    industriei romanesti in raport cu tehnologiile folosite in Vest”,
    povesteste Corneliu Bodea, care a intrat si el un an mai tarziu in
    compania Adrem Invest, alaturi de fratele sau mai mare. Era o
    perioada cand cele mai multe fabrici din Romania isi procurau
    instalatiile de vidare din tari vest-europene sau de la importatori
    si distribuitori locali. Restul cumparau de la FAN – Fabrica de
    Aparatura Nucleara, devenita ulterior, dupa privatizarea din 1998,
    Nuclear Vacuum, care se ocupa printre altele si de productia de
    echipamente si instalatii de tehnica a vidului. “La momentul
    privatizarii am incercat sa achizitionam fabrica, dar nu s-a
    intamplat pana la urma”, spune cu regret Corneliu Bodea, astazi
    vicepresedintele companiei.

    Planurile de afaceri ale celor doi frati fusesera deja date peste
    cap de perioada dificila a industriei intrate in cadere libera
    odata cu inchiderea multor unitati, timp in care in Europa,
    productia traversa o perioada infloritoare, iar fabricantii de
    sisteme de vidare erau suprasolicitati. Dincolo de exemple precum
    Arctic, Antibiotice Iasi sau diverse institute de cercetare, Adrem
    Invest si-a pierdut o buna parte dintre clientii din Romania si s-a
    orientat catre piata internationala. “Industria romaneasca devenise
    incapabila sa sustina un asemenea business”, evoca Bodea momentul
    cand a luat decizia, mai ales ca Adrian Bodea stabilise o legatura
    cu Edwards, un producator britanic de sisteme de vid care facea
    parte din grupul British Oxygen Company, avand astfel deschiderea
    catre exterior.

    Compania s-a transformat din importator in proiectant si executant
    de instalatii la cheie si s-a orientat tot mai mult spre piata
    externa, dominata de nume precum Siemens sau Pfeiffer Vacuum, care
    impart o piata de ordinul mai multor miliarde de euro, potrivit
    Pneurop, comitetul european al producatorilor de instalatii de vid.
    Piata este greu de cuantificat, insa un punct de reper in
    industrie, compania britanica Edwards, a inregistrat anul trecut o
    cifra de afaceri de aproape un miliard de dolari (725 de milioane
    de euro), echivalentul a aproximativ 20% din intreaga industrie
    europeana, dupa unele estimari. In Romania, productia este aproape
    inexistenta, iar importatorii si distribuitorii de componente
    cumuleaza incasari de ordinul zecilor de milioane de euro. Adrem
    Invest a avut anul trecut afaceri de zece milioane de euro, in
    crestere cu 40% fata de nivelul atins in 2008, si mizeaza anul
    acesta pe incasari cel putin comparabile.

    De altfel, nici compania fratilor Bodea nu produce sistemele in
    Romania, ci in tari precum Finlanda, Italia, Rusia sau anumite tari
    din Africa de Sud, prin intermediul partenerilor. Practic, doar
    proiectarea se face in Romania, iar productia si executia
    sistemului se realizeaza in strainatate. “Exista insa anumite
    secrete de productie, componente pe care le fabricam aici”, sustine
    Bodea, facand referire, de pilda, la o idee a fratelui sau,
    patentata la nivel european, de vidare a otelului cu un consum de
    20 de ori mai mic de energie decat in mod traditional.

    Costul unui sistem de vidare porneste in principiu de la un milion
    de euro, insa poate ajunge, in functie de complexitate si
    dimensiuni, si la zeci de milioane de euro. Cel mai scump sistem
    proiectat si instalat de Adrem a costat putin peste 7 milioane de
    euro, valoare care prin comparatie cu nivelul din alte piete este
    chiar si cu 20% mai mica.

    “Proiectul se desfasoara pe etape, iar banii sunt incasati de-a
    lungul unei perioade mai mari de timp”, explica Bodea una dintre
    principalele probleme din domeniu. La semnarea unui contract,
    clientii achita un mic avans din intreaga valoare, urmand sa faca o
    plata mai consistenta odata cu finalizarea fiecarei etape a
    proiectului, ceea ce inseamna ca furnizorul instalatiei trebuie sa
    investeasca in prima faza din buzunarul propriu. “Am avut
    dintotdeauna o problema cu lichiditatile. La un moment dat,
    incasarile din contractele anterioare nu mai erau suficiente pentru
    lansarea altora noi”, spune Bodea, cu completarea ca o finantare de
    la banci nu le-a fost o alternativa la indemana, intrucat bancherii
    preferau sa crediteze companii din domenii mai atragatoare decat
    cel al tehnicii vidului, mai ales cand marjele de profit erau mai
    mari decat nivelul de aproximativ 10 procente din domeniu.

    Pentru o companie din domeniul tehnicii vidului fara capital si
    putere mare de investitie, lipsa lichiditatilor poate duce la
    inchiderea afacerii. Perspectiva i-a impins pe fratii Bodea sa
    diversifice activitatea, in incercarea de a genera fonduri din care
    sa sustina linia de business principala. “Asa a pornit divizia de
    automatizari de retele de utilitati, ce lucreaza de asemenea cu
    contracte de valori mari, platite insa in termen mai scurt decat
    cele pentru instalatiile de vid”, explica vicepresedintele Adrem
    Invest.

    N-a fost totusi suficient, intrucat durata de executie si nevoia de
    capital erau in continuare destul de mari, motiv pentru care
    diversificarea a continuat prin preluarea unor activitati de citire
    a contoarelor de energie electrica si administrare a grupurilor de
    masura externalizate de grupul ceh CEZ in urma cu doi ani. Jumatate
    din cifra de afaceri va proveni de aici in 2010, in timp ce
    automatizarile vor insemna in jur de 30%, iar proiectarea si
    instalarea sistemelor bazate pe tehnica vidului vor aduce
    restul.

    “Nu inseamna ca renuntam la linia de business initiala”, precizeaza
    Corneliu Bodea, mai ales ca limitarea data de faptul ca nu mai sunt
    deschise fabrici de productie noi este doar aparenta. Pe de-o
    parte, durata de viata a unui sistem de vidare nu este foarte mare,
    iar pe de alta parte intervine progresul tehnologic, cu inlocuirea
    anumitor componente din sistemele existente. “Pentru noi e o
    afacere de familie, pe care vrem sa o pastram si sa o predam mai
    departe generatiilor viitoare”, spune antreprenorul

  • 3D-ul merge mai departe: urmeaza televiziunile

    “In tinerete am fost sportiv profesionist. Nu trebuia sa-mi omor
    competitorii, ci sa-i inving. Asta vreau sa fac si acum”, spune
    zambind Norbert Hoelzle, Senior Vice President & Chief
    Commercial Officer, vorbind de strategia companiei SES Astra pentru
    urmatorii ani. Compania, care detine 44 de sateliti in toata lumea
    si controleaza principalul sistem de sateliti din tarile nordice si
    baltice, si-a propus sa-si dubleze veniturile in urmatoarele 24 de
    luni in Europa de Est. Primul pas catre acest obiectiv a fost facut
    prin lansarea a patru noi sateliti, unul dintre ei acoperind zona
    Europei de Est si fiind destinat Romaniei, Ucrainei si Bulgariei si
    altor tari din regiune.

    Potrivit lui Hoelzle, crearea si lansarea unui satelit costa in jur
    de un miliard de euro, pret care include materialele, asigurarea si
    comenzile. “Cel mai mare cost este cel cu materialele din care
    satelitul este facut, iar mai apoi cel cu lansarea si asigurarea
    acestuia. Spre exemplu, cel pentru Europa de Est a costat in jur de
    1,5 miliarde de euro si este special creat pentru transmisia HD si
    3D”, a adaugat Hoelzle, cu precizarea ca un satelit sufera
    schimbari majore pentru a putea transmite 3D. Vicepresedintele SES
    Astra precizeaza insa ca, daca in tari precum Franta, Germania sau
    Marea Britanie introducerea retelei 3D va fi mai rapida, pentru
    Romania vom mai avea de asteptat cativa ani buni.

    De aceeasi parere este si Mihai Ursoi, director general al SES
    Astra Romania, care spune ca in acest moment este prematur sa
    vorbim de televiziune 3D in Romania. Desi exista echipamente
    capabile sa receptioneze un astfel de semnal, iar vanzarile au
    depasit asteptarile producatorilor, realizarea de programe TV in
    format 3D in Romania se afla in stadiul de proiect, si asta doar in
    cadrul statiilor mari de televiziune.

    “Mai departe, chiar daca sa zicem ca in urmatorii ani va exista
    continut romanesc de televiziune 3D, problema cea mai mare va fi de
    fapt modul lui de distributie”, adauga Ursoi. Deocamdata,
    televiziunile din Romania se gandesc sa produca si sa distribuie
    continut HD, dar pana acum doar grupul CME, proprietarul Pro TV, si
    TVR au si facut acest lucru. La nivel european, numarul canalelor
    HD se va tripla in urmatorii trei ani, potrivit companiei de
    cercetare Euroconsult, ajungand de la 180 la peste 600 de posturi.
    Tehnologia HD este in prezent o tehnologie mai accesibila
    consumatorilor romani decat 3D si o etapa importanta pe care
    trebuie sa o parcurgem pana la trecerea la 3D.

    “Parerea mea este ca televiziunea 3D va incepe sa se dezvolte
    intr-adevar cand televiziunea HD va deveni standard, iar costul de
    productie 3D va deveni marginal”, crede Ursoi. Unul dintre cele mai
    mari impedimente in calea televiziunii 3D in Romania este
    infrastructura, plus lipsa televizoarelor compatibile. “In
    urmatorii ani insa, preturile televizoarelor compatibile 3D vor
    scadea in toata lumea, asa incat, in urmatorii cinci ani, pretul
    unui televizor 3D va fi la fel ca acela al unui televizor HD”,
    sustine Norbert Hoelzle.

    Dintre toate mediile de informare in masa, televiziunea s-a
    dezvoltat cel mai rapid in ultimii ani. Odata cu aducerea pe piata
    din Romania a noilor tehnologii digitale si a ofertelor
    operatorilor de cablu si DTH (operatori care transmit prin
    satelit), televiziunea s-a schimbat. Pe de o parte, razboiul
    preturilor dintre platformele DTH sau de cablu se rasfrange negativ
    asupra veniturilor televiziunilor cu plata, ceea ce inseamna ca au
    mai putini bani pentru programe de buna calitate. Pe de alta parte,
    avem din ce in ce mai multe canale transmise in format HD, ofertele
    cablistilor si ale operatorilor de DTH se intrec in a oferi
    continut de inalta definitie (local si international), in
    consecinta tendinta este de migrare catre noi tehnologii, atat de
    emisie, cat si de receptie. “In general, pentru viitor, ma astept
    ca fenomenul de fragmentare a pietei de televiziune sa continue cu
    nise pentru aproape orice domeniu de interes social, economic sau
    cultural”, spune Ursoi.

    Biroul din Bucuresti este singurul pe care SES Astra il are in zona
    balcanica, iar Romania joaca un rol important in strategia de
    dezvoltare a companiei, deoarece are numerosi clienti cunoscuti si
    exista perspective reale de crestere a cotei de piata. De asemenea,
    pe plan local compania are un contract cu Digital Cable Systems,
    operatorul platformei digitale AKTA.

    La nivel mondial, anul trecut, SES Astra a avut venituri de 1,7
    miliarde de euro si un profit net de 470 de milioane de euro.
    Pentru urmatorii doi ani, compania se asteapta la o crestere anuala
    de 5%. In ce priveste situatia economica actuala, vicepresedintele
    Hoelzle afirma ca, pentru SES Astra, contractele pe termen lung
    sunt colacul de salvare. “Un contract de inceput, cu o companie pe
    care nu am mai avut-o in portofoliu, se face pe o perioada de trei,
    cinci ani, iar clientii stabili si vechi au contracte cuprinse
    intre zece si 15 ani”, explica Norbert Hoelzle.

    In plus, oamenii au mai putini bani in perioada de criza si
    petrec mai mult timp acasa in fata televizorului si a computerului.
    “Nu e adevarat ca oamenii prefera computerul in defavoarea TV-ului.
    Ei folosesc ambele sisteme si eu cred ca in perioada urmatoare vom
    vedea foarte multe sinergii si similaritati de oferte intre
    internet si TV.”

  • Discutiile de la Ministerul de Finante s-au incheiat fara rezultat. Negocierile vor fi reluate joi

    “In momentul de fata, Romania este pe ultimul loc in UE la
    incasari la bugetul statului, respectiv 32%, Bulgaria avand 40%.
    Trebuie sa avem criterii de eficienta. Aceasta institutie trebuie
    restructurata, reorganizata, ca sa fie o institutie apreciata de
    contribuabili”, a sustinut ministrul de Finante dupa discutii, care
    vor continua si joi.

    Liderul sindical Vasile Marica a spus ca ministrul le-a precizat ca
    va discuta joi cu premierul despre aceasta situatie. Marica si-a
    aratat temerea ca aceasta actiune sa nu fie politizata si sa nu
    degenereze, in conditiile in care el are semnale din toata tara ca
    protestele s-ar putea amplifica.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Ministrul Ialomitianu a fost evacuat din institutie cu escorta. Protestatarii au aruncat cu obiecte dupa el

    Ministrul a trebuit sa se refugieze in cabinetul sau si a
    asteptat venirea jandarmilor pentru a fi evacuat. Dupa ce a reusit
    sa intre in birou, protestatarii au lovit puternic in usa si au
    strigat “Sparge usa!”

    Ialomitianu a reusit sa paraseasca sediul ministerului cu
    ajutorul bodyguarzilor. Pe holurile ministerului, protestatarii au
    aruncat cu obiecte in oficialul Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.