Cofondatorul şi fostul şef al companiei Apple, Steve Jobs, a decedat miercuri, la vârsta de 56 de ani, după o luptă îndelungată cu o formă rară de cancer pancreatic, transmite Reuters. Decesul lui Jobs a fost anunţat de conducerea Apple într-o declaraţie difuzată miercuri seara.
Blog
-
Barack Obama despre Steve Jobs: A fost unul dintre cei mai mari inovatori pe care i-a avut America
“Steve a fost printre cei mai mari inovatori pe care i-a avut America, destul de curajos să gândească diferit, destul de îndrăzneţ pentru a crede că poate schimba lumea şi destul de talentat încât să facă acest lucru”, a spus preşedintele american, potrivit ZF.
Cofondatorul şi fostul şef al companiei Apple, Steve Jobs, a decedat miercuri, la vârsta de 56 de ani, după o luptă îndelungată cu o formă rară de cancer pancreatic, transmite Reuters. Decesul lui Jobs a fost anunţat de conducerea Apple într-o declaraţie difuzată miercuri seara.
-
Bill Gates, cofondatorul şi preşedintele Microsoft, despre Steve Jobs
Cofondatorul şi fostul şef al companiei Apple, Steve Jobs, a decedat miercuri, la vârsta de 56 de ani, după o luptă îndelungată cu o formă rară de cancer pancreatic, transmite Reuters. Decesul lui Jobs a fost anunţat de conducerea Apple într-o declaraţie difuzată miercuri seara.
Alte stiri pe www.zf.ro
-
Sebastian Ghiţă nu mai administrează de azi Realitatea. Administratorul judiciar denunţă contractul cu Asesoft
Denunţarea are loc “în conformitate cu prevederile articolului 86 din Legea 85/2006, în vederea maximizării patrimoniului debitoarei” şi îşi va produce efectele de la data primirii notificării de către Asesoft International. Drept urmare, începând de joi, SC Asesoft International SA nu mai este manager la SC Realitatea Media SA.
Sebastian Ghiţă, cel care controlează grupul de firme Asesoft, a preluat managementul Realitatea Media în octombrie 2010. Compania Asesoft a anunţat atunci că intenţionează să facă o investiţie de 75 de milioane de euro în următorii cinci ani în grupul controlat la acel moment de Sorin Ovidiu Vîntu. Rovigo a fost desemnat administrator judiciar al Realitatea Media SA printr-o decizie din 7 septembrie a Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a Comercială. Atunci, Tribunalul Bucureşti a admis deschiderea procedurii generale de insolvenţă în cazul societăţii Realitatea Media SA, în urma cererii insolvenţei făcute de aceasta.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Viaţa lui Steve Jobs nu a fost niciodată uşoară. Povestea regelui din Silicon Valley (GALERIE FOTO)
Cu un portofoliu de inovaţii care include Macintosh, iPod, iTunes, iPhone sau iPad, Steve Jobs şi-a asigurat un loc fruntaş în rândul celor mai importanţi oameni din istoria tehnologiei. Cu o avere de peste cinci miliarde de dolari, Jobs este povestea clasica a tânărului de condiţie modestă, dar cu o minte sclipitoare, care reuşeşte să-şi transforme pasiunea într-una dintre cele mai mari afaceri din lume.
Sursa: www.cnbc.com
-
Andrei Chirileasa, ZF: Steve Jobs, omul de 200 de miliarde de dolari. De ce nu aş mai cumpăra acţiuni Apple
Dezvelirea lui iPhone 4S este un prim test pe care Apple l-a picat, după retragerea lui Jobs din poziţia de CEO, la finele lunii august, iar asta s-a văzut imediat pe bursa americană, unde acţiunile au picat cu 5% imediat după conferinţa noului şef al Apple, Tim Cook. Deşi acţiunile şi-au revenit ulterior, miercuri au scăzut din nou. În schimb, acţiunile Samsung, HTC, LG sau Nokia au crescut.
Întrebarea care apare acum în mintea tuturor analiştilor este câţi dintre fanii iPhone şi ai tabletei iPad sunt de fapt fanii lui Jobs şi cât din capitalizarea actuală a Apple, de 340 de miliarde de dolari, i se datorează deja legendarului său fondator.
În ianuarie 2007, când a început nebunia iPhone, Apple valora 80 de miliarde de dolari. Google era de două ori mai valoroasă, iar Microsoft – de trei ori mai mare.
Ascensiunea uimitoare a Apple, care a reuşit să devină cea mai valoroasă companie din lume, în mai puţin de cinci ani de la lansarea primului iPhone, nu poate fi imaginată fără geniul de marketing al lui Jobs. El avea puterea de a vrăji o sală întreagă cu sute de jurnalişti şi de a însufleţi mii de oameni să se aşeze la cozi cu câteva zile înainte de lansarea pe piaţă a unui nou model de iPhone. Ca un adevărat predicator, a reuşit să atragă milioane de adepţi în “biserica” sa, iar acea “biserică” a crescut în primul rând pe bursă.
Nu sunt un fan al Apple, nu cred că au neapărat cele mai bune produse, dar cu siguranţă au ştiut mereu să le vândă cel mai bine. Şi asta i se datora lui Jobs.
Paradoxal, din ce am citit pe toate blogurile de împătimiţi ai tehnologiei, iPhone 4S pare să fie de departe cel performant dintre toate telefoanele lansate până acum de producătorul american. De data asta Apple s-a concentrat să pună un procesor mai bun şi funcţii cât mai avansate, cum ar fi cea de recunoaştere vocală.
Marea problema e că arată la fel ca şi iPhone 4, iar întrebarea e dacă fanii se vor lăsa convinşi de ceea ce poate face acest telefon pentru a-l schimba pe cel vechi. Cu siguranţă că milioane o vor face, dar va fi asta de ajuns pentru ca vânzările Apple să-şi continue creşterea fulminantă?
Preţul de acum al Apple reflectă mai ales ritmul puternic de creştere a vânzărilor şi profiturilor şi nu cifrele în sine. La 340 de miliarde de dolari capitalizare, Apple este evaluată la de peste trei ori cifra de afaceri din ultimul an (100,3 mld. dolari, din iunie 2010 până în iunie 2011) şi la de 14,4 ori profitul net din aceeaşi perioadă (23,6 mld. dolari). Asta în condiţiile în care atât vânzările cât şi profitul s-au dublat comparativ cu anterioarele 12 luni (în perioada iunie 2009 – iunie 2010 cifra de afaceri a fost de 54,7 mld. dolari, iar profitul net de 11,37 mld. dolari).
Preţul actual al acţiunilor reflectă aşteptările investitorilor ca Apple să-şi menţină ritmul de creştere. Va reuşi fără Steve Jobs?
Sunt sigur că dacă el ar fi urcat marţi pe scenă în locul lui Tim Cook cu iPhone 4S în mână, mulţi ar fi uitat că nu e iPhone 5. Ar fi scos el un iepure din pălărie şi altfel ar fi arătat relatările de după eveniment, altfel s-ar fi vorbit în cercurile de fani ai Apple.
Pentru mulţi marea dezamăgire nu a fost telefonul prezentat, ci că Steve Jobs nu a mai urcat pe scenă. Probabil că în următorii ani, vom afla cât valorează Jobs pentru acţionarii Apple. Sau, mai exact, lipsa lui.
Andrei Chirileasa este editor la Ziarul Financiar. Cititi mai multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro/opinii
-
Negriţoiu: Paradigma se schimbă. Vor fi mai puţini bani, atenţia trebuie îndreptată spre economisire
“Să nu ne aşteptăm la aceeaşi creştere a creditului în economie şi, din această perspectivă, trebuie revizuită şi creşterea economică pentru că vor fi mai puţini bani. De ce vor fi mai puţini bani? Dincolo de probemele de zi cu zi, avem o problemă fundamentală, care se întamplă o dată la 30-50 de ani şi se schimbă paradigma finanţării bancare “, a spus Negriţoiu la Romania Financial Forum, organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR. În opinia oficialul ING Bank România, schimbarea paradigmei financiare impune o atenţie mai accentuată asupra economisirii locale, în special în cazul ţărilor emergente.
-
Cum găseşti finanţare pentru antreprenoriat online
Mediul online pare mai uşor şi mai prietenos pentru pornirea unei afaceri. Nu e neapărat şi mai ieftin, iar experienţa dură a ultimilor ani, când s-au lansat multe afaceri după ureche, a arătat că antreprenorii sunt mai dispuşi acum să ceară sfaturi şi să caute un partener pentru a lansa afacerea. VentureConnect, o platformă prin care potenţialii antreprenori online pot atrage investiţii pentru ideile lor, a fost lansată de casa de avocatură Biriş Goran şi a pornit tocmai de la problema că ideile bune de business pe zona de tehnologie nu aveau resursa de capital de început pentru demararea unei afaceri. VentureConnect se află la a treia ediţie şi mai mulţi investitori s-au asociat cu proiectul, dorind să descopere astfel idei pe care să le finanţeze. De fapt, proiectul aduce laolaltă investitorii care au capacitatea să finanţeze un proiect şi antreprenorii care dovedesc că pot să genereze venituri. Cei care intermediază relaţia văd o piedică în apropierea celor două părţi sau, după cum spun chiar ei, o barieră culturală de înţelegere a fenomenului.
Dacă în statele occidentale e normal ca antreprenorul să prezinte ideea investitorului, în România discuţia e privită cu suspiciune – “se tem să nu li se fure ideea”. “Un potenţial investitor se alătură antreprenorului în momentul când există transparenţă totală şi are un control asupra modului cum se cheltuiesc banii”, spune Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Post-Privatizare şi unul dintre liderii proiectului, adăugând că mulţi antreprenori cred că îşi primesc integral finanţarea şi ulterior “se descurcă”.
De cealaltă parte, cum banii investitorilor sunt mai puţini decât înaintea crizei, încrederea nu se mai dobândeşte la fel de uşor. Ca antreprenor, trebuie să dovedeşti că ideea produce venituri, nu substanţiale, dar că are deja efecte palpabile. “Antreprenorii nu au noţiuni şi abilităţi de conducere a unui business, dar situaţia e firească dată fiind lipsa unei istorii antreprenoriale relevante”, spune şi Ana Maria Andronic, senior associate la Biriş Goran. Partea bună este că potenţialii antreprenori sunt mai atenţi acum şi se orientează după punctele lor tari: “În zona de tehnologie, efervescenţa este mai mare – fie că vorbim de aplicaţii web şi mobile, fie de serviciile cloud”, mai spune Peter Barta. În viziunea directorului FPP, internetul poate fi benefic pentru idei legate de magazine online şi aplicaţii, principalul avantaj fiind că afacerea poate trece rapid peste graniţă: “Dacă gândeşti businessul doar în context românesc, va avea limitările sale. Cei care vor o creştere constantă trebuie să privească înspre internaţionalizare”.
Potenţialul de dezvoltare internaţională este important şi pentru investitorii care s-au asociat cu proiectul: “Vor intra în atenţia noastră acele proiecte sau companii cu focus pe software, tehnologii web şi eCommerce, cu un concept de business sustenabil, un produs sau un serviciu inovator aflat măcar în stadiul de pilot, nelegat geografic de ţara – mamă, cu potenţial de dezvoltare internaţională”, precizează Radu Georgescu, preşedintele GECAD Group, companie care va aloca pentru fiecare dintre cele două evenimente bianuale majore organizate sub umbrela VentureConnect în următorii trei ani câte o investiţie de tip “seed money” (finanţarea unor afaceri aflate la început) de 50.000 de euro.
-
Guvernul creează un consiliu pentru o altă strategie economică, de această dată pe competitivitate
Noua structură va fi condusă de consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass. “Este vorba de o platformă guvernamentală, pe baza unui parteneriat public-privat, care să asigure un dialog autentic între maşinăria guvernamentală, mediul de afaceri şi mediul universitar şi academic. Obiectivul major al Consiliului este elaborarea Strategiei Naţionale de Competitivitate România 2020. Va oferi o viziune integrată asupra acestui aspect şi va fundamenta politicile publice”, a declarat Vass. Potrivit acesteia, Consiliul va fi format din 20 decidenţi din instituţiile centrale, experţi din cele mai competitive 12 universităţi, precum şi 40 reprezentanţi ai companiilor care sunt cele mai mare angajatoare şi contributoare la bugetul de stat.