Între ţările europene pentru care au fost disponibile date, în 14 au avut loc creşteri, în opt scăderi, în timp ce producţia industrială din Marea Britanie a stagnat.
Producţia de bunuri de capital a urcat cu 3% în zona euro şi cu 3,6% în UE.
În cazul bunurilor durabile a avut loc un avans de 2,9%, respectiv de 2,8%.
Producţia de bunuri perisabile a scăzut cu 0,6% în zona euro şi cu 0,3% în UE.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vrem să introducem noi culori pentru modele Dacia, iar primele unităţi cu noile înfăţişări am putea să le vedem în preajma salonului auto de la Paris (29 septembrie-14 octombrie 2012). Intră în discuţie toate culorile care lipsesc în prezent automobilelor Dacia, luăm în calcul culorile vii”, a arătat reprezentantul Renault, prezent la salonul auto de la Frankfurt.
El a explicat că introducerea de noi culori este o decizie extrem de importantă, cu impact asupra operaţiunilor comerciale.
“Introducerea de noi culori este un pas foarte important, întrucât preferinţele în acestă materie diferă de la o ţară la alta. De exemplu, dacă în Germania sunt foarte apreciate maşinile galbene, în Spania este foarte greu să vinzi această culoare”, a spus oficialul Renault.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
In urma unui comunicat oficial din partea CEO Intel, Paul Otellini, s-a anuntat parteneriatul intre Google si Intel, menit sa accelereze intrarea companiei producatoare de componente IT pe piata smartphone-urilor.
“Calculatoarele se afla intr-o stare continua de evolutie” a spus Otellini, “imensa cerere pentru dispozitive client cu putere de procesare din ce in ce mai mare fiind o oportunitate semnificativa pentru industrie. Intel este inovatoare si conlucreaza cu partenerii nostri pentru a oferi experiente de calcul care sunt mai mobile, sigure si fara probleme”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Guvernele francez, german şi spaniol au cerut Comisiei Europene, într-o declaraţie comună, să respecte autoritatea naţională în domeniul securităţii, pe care au descris-o drept “domeniu central al suveranităţii naţionale”.
“Nu împărtăşim punctul de vedere al Comisiei Europene în privinţa asumării responsabilităţii pentru luarea deciziilor referitoare la măsuri operaţionale în domeniul securităţii”, afirmă guvernele celor trei ţări.
“Decizia privind reintroducerea temporară a controalelor la graniţele interne se bazează pe o evaluare intensivă a situaţiei securităţii naţionale, care poate fi făcută numai de statele membre, pe baza experienţei şi resurselor de care dispun autorităţile din domeniul securităţii”, adaugă declaraţia comună.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Este interesul SUA ca la frontiera NATO să se afle un stat puternic care să se dezvolte.
Acordul pentru amplasarea unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice ale SUA este primul document juridic care menţionează parteneriatul strategic dintre România şi SUA. Declaraţia este primul document politic asumat la nivel de şef de stat cu privire la parteneriatul strategic dintre România şi SUA pentru secolul XXI.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Acordul pe care tocmai l-am semnat va poziţiona România ca jucător central în cadrul capacităţilor NATO de a evalua apărarea antirachetă”, afirmă Reuters, care o citează pe secretarul american de Stat, Hillary Clinton, adăugând însă că acordul trebuie ratificat de Senatul american.
Agenţia germană DPA subliniază că preşedintele american Barack Obama l-a felicitat pe omologul său român Traian Băsescu cu privire la încheierea acestui acord, “care exemplifică angajamentul preşedintelui de a consolida NATO şi de a asigura aliaţii cu capacităţile necesare pentru a face faţă ameninţărilor secolului XXI”.
Companiile româneşti sunt preocupate mai mult să-şi crească vânzările şi să-şi dezvolte afacerea, aproape cu orice cost, fără ca impactul deciziilor lor asupra nivelului de profitabilitate să fie printre priorităţile strategiei lor, consideră Adrian Comăneci, senior project manager al companiei de consultanţă în management Contrast Management Consulting (CMC).
Concluzia lui se întemeiază pe un studiu, pe care l-a coordonat, despre relaţia dintre indicatorii ce privesc dezvoltarea afacerii şi cei ce privesc rentabilitatea în cazul celor mai importante companii listate la Bursa de Valori, după cifra de afaceri şi lichiditate. Studiul ia în calcul perioada 2006-2010, perioadă când vânzările agregate ale companiilor au rămas constant peste nivelul celor din 2006, inclusiv în plină perioadă de criză (2008-2009), dar în schimb profitabilitatea a scăzut accelerat începând din 2006, cu un minim în 2009. Mai exact, pentru 46 din 49 de companii analizate, indicatorul combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor a fost pozitiv, dar numai 19 companii au reuşit să obţină o rentabilitate reală pozitivă a capitalului, adică să acopere prin profitul contabil şi costul capitalurilor utilizate.
Faţă de studiile similare din anii trecuţi, care analizau performanţa companiilor în ultimii trei ani, cel de acum ia în calcul patru ani cum nu se poate mai diferiţi: o primă fază favorabilă pentru dezvoltare şi creştere (2006-2008) şi a doua de reducere a cererii şi îngreunarea accesului la finanţare (2008-2010). “Tocmai acesta e contextul cel mai potrivit în care pot fi identificate acele companii cu capacitatea de a obţine performanţă şi de a crea în mod sustenabil valoare pentru acţionari, chiar şi în condiţii macroeconomice adverse”, afirmă Adrian Comăneci.
Pentru perioada 2007-2009, cele mai mari punctaje, rezultate din indicatorii luaţi în considerare (rentabilitatea capitalului după deducerea costurilor de finanţare, rentabilitatea capitalului propriu, indicatorul combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor, respectiv randamentul acţiunilor pe parcursul anului) le-au obţinut Rompetrol Well Services, Electromagnetica şi Condmag. Pentru perioada 2006-2010, Electromagnetica şi Rompetrol rămân în top, dar sunt devansate de Ropharma Braşov, controlată de omul de afaceri Mihai Miron, şi de Prospecţiuni Bucureşti, controlată de Ovidiu Tender. În 2010, clasamentul este condus de producătorul de îngrăşăminte Azomureş, urmat de Ropharma şi Electroargeş.
Anul trecut, pentru prima oară de la începutul crizei economice, majoritatea companiilor incluse în studiul CMC au consemnat o îmbunătăţire la nivelul principalilor indicatori financiari: vânzările agregate au crescut cu 11,8% faţă de 2009, în timp ce profitul agregat (EBIT) a crescut cu 180%, în primul an de creştere de după 2006. “Odată cu acomodarea la noile condiţii ale pieţei (putere de consum redusă, acces îngreunat la surse de finanţare), companiile de top au trecut la aplicarea unor strategii coerente de reducere a costurilor şi de reluare a creşterii, care au condus la aceste rezultate pozitive”, explică Adrian Comăneci.
Primele trei companii care au creat valoare acţionarilor în 2010 au avut însă strategii de management total diferite. Liderul clasamentului, Azomureş, cu o urcare de 31 de poziţii faţă de 2009, a obţinut o creştere de 62% a cifrei de afaceri faţă de anul precedent şi o rentabilitate ridicată a capitalului (31%). O parte dintre factorii care au putut contribui la aceste performanţe au fost: creşterea producţiei cu aproape 36%, dezvoltarea unei politici de preţ flexibile, precum şi adaptarea politicii de preţ la cererea mondială pe anumite segmente, cum este cel al îngrăşămintelor pe bază de azot.
Ropharma, ocupanta locului secund în Contrast TOP 50, a mizat pe schimbarea mixului de vânzări, pentru a obţine o creştere de 22% a cifrei de afacei faţă de 2009. Cu o cifră de afaceri netă de aproape 352 de milioane de lei, Ropharma s-a situat cu 1,3% faţă de nivelul creşterii pieţei farmaceutice de retail. Creşterea cu 35% a vânzărilor prin farmaciile proprii a condus la realizarea a 74% din veniturile din vânzări din retail. Producătorul de electrocasnice Electroargeş a reuşit aproape să îşi tripleze profitul (cu o creştere de 2,8 ori) în doar un an, ca efect al creşterii exporturilor cu 43% şi al unui proces intern de restructurare.
“Pentru a menţine aceste rezultate şi în viitor, este extrem de important ca managementul companiilor să păstreze această strategie echilibrată impusă de criză şi să nu mai cadă în mirajul creşterii şi diversificării afacerilor indiferent de costuri şi de tendinţa reală a pieţei”, recomandă Comăneci.
La nivel sectorial, evoluţia cea mai solidă a avut-o segmentul farmaceutic, cu un indicator combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor de 8,5% şi o rentabilitate reală a capitalului de 0,2%. În 2010, sectorul farmaceutic a înregistrat o creştere de 19,56% în euro, ajungând la o valoare totală de 2,286 miliarde de euro. Medicamentele fără prescripţie (OTC-urile) au înregistrat în euro vânzări în creştere cu 7,26%, până la 325 de milioane de euro, în timp ce medicamentele pe bază de reţetă au beneficiat de o creştere de 24,91%. Aceste rezultate au făcut ca sectorul farmaceutic să urce în 2010 de pe primul loc al clasamentului, faţă de locul secund ocupat în 2009.
Cele de mai sus trebuie interpretate, evident, ca o lecţie utilă despre felul cum o strategie de management cu viziune se corelează cu performanţa bursieră şi nu ca un predictor automat al evoluţiilor viitoare ale companiilor ori ca o recomandare de investiţie. În privinţa recomandărilor de investiţii pentru piaţa de acţiuni, în condiţiile situaţiei imprevizibile din economia globală, concluziile formulate de analişti s-au schimbat pe parcursul anului, odată cu percepţiile faţă de risc ale investitorilor cu forţă financiară; de pildă, Citigroup consideră în ultimele analize Turcia unul dintre câştigătorii perioadei de turbulenţă financiară care goneşte investitorii de pe pieţele dezvoltate, dar aceasta după o perioadă extrem de proastă pentru bursa din Turcia, care a căzut cu peste 31% de la începutul anului, calculat în euro, ieftinind puternic acţiunile (pentru comparaţie, bursa de la Bucureşti a scăzut cu 8,9%, cea de la Budapesta cu aproape 13%, iar cea din Polonia cu aproape 16%).
În general însă, pieţele de acţiuni din Europa Centrală şi de Est rămân preferate atât de cei care compară zilnic datele pieţelor emergente (analiştii Erste, în raportul de strategie globală pe trimestrul al treilea, recomandau de pildă suprapondere pe acţiunile din Europa emergentă, subpondere pentru cele din America Latină şi o poziţie neutră faţă de cele din Asia), cât şi de cei ce caută oportunităţi deopotrivă în pieţele emergente şi în cele de frontieră, cum ar fi Mark Mobius de la Templeton Emerging Markets Group, care zilele trecute paria ferm pe pieţele de capital din Polonia, Rusia, România şi Turcia.
“Grecia trebuie să profite de experienţa unor organisme instituţionale precum Clubul de la Paris, care a coordonat restructurarea a numeroase ţări”, a declarat vicepremierul Waldemar Pawlak, care deţine şi funcţia de ministru al Economiei.
Pawlak a spus că este nevoie de soluţii bune, care au confirmat, Clubul de la Paris având “tehnologii şi mecanisme de reducere şi restructurare a datoriilor”.
El a arătat că la ieşirea din comunism Polonia a profitat în 1991 de ajutorul Clubului de la Paris pentru a-şi reduce datoriile cu 50%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am decis mutarea unei părţi a producţiei Sandero în Maroc datorită creşterii cererii pentru Duster, astfel că trebuie să mărim cadenţa de producţie . Cum suntem aproape de capacitatea maximă de producţie a uzinei de la Mioveni, vom muta o parte din producţia Sandero ca să facem loc modelului Duster”, a spus Chauvet, prezent la Salonul Auto de la Frankfurt.
Totodată, el a afirmat că cele două noi modele Dacia pe care Renault le va fabrica la uzina de la Tanger, Maroc, respectiv modelul de familie şi cel comercial, vor intra în producţie la începutul anului viitor.
Chauvet a adăugat că o mare parte din componentele necesare fabricării celor două modele vor proveni de la furnizorii din România.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Numărul persoanelor care trăiesc sub limita sărăciei în SUA a urcat anul trecut la 46,2 milioane, un maxim absolut în cei 52 de ani în care s-au făcut situaţii pe acest segment. Raportat la numărul total de locuitori, rata sărăciei este de 15,1%, un maxim al ultimilor 18 ani. În 2009, rata sărăciei fusese de 14,3%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro