A facut transferuri, a tras sfori, a avut arbitri, a jucat in
preliminarii, a fost la o repriza de obiectiv, dar nu a reusit sa
intre in grupele Champions League. Asa risca acum si premierul Emil
Boc cu economia, care a iesit din recesiune, mai cu un curs valutar
bun, mai cu Duster, mai cu piata germana, dar nu din criza. Si nici
bine nu s-au intiparit in mintea analistilor datele de crestere,
0,1% in trimestrul 4 din 2010 si 0,6% in trimestrul 1 din 2011, ca
premierul numara saptamanal locurile de munca create peste noapte
de noul Cod al muncii, ca in Caragiale. In ritmul asta vom ajunge
ca pana la finalul anului sa avem 8 milioane de salariati, cat erau
raportarile de pe vremea lui Ceausescu.
Cresterea economica este inca fragila, unele sectoare merg bine,
altele inca au frana trasa. Investitiile straine au doar un usor
plus, iar in banci mai mult se refinanteaza si se ramburseaza
creditele decat se dau altele noi. Promotiile de credite cu dobanzi
mai mici au mai adus ceva clienti la sediile bancare, macar sa
intrebe de conditii, dar nu sunt de ajuns ca sa miste piata astfel
incat sa se vada.
Piata constructiilor inca isi cauta un motiv pentru care sa
creasca. In infrastructura, anunturile de licitatii si adjudecari
de tronsoane si lucrari de tronsoane de autostrazi si drumuri
nationale sunt in fiecare zi, de zici ca peste tot este numai un
santier. Cred ca Romania nu are atatia muncitori cate lucrari sunt
anuntate. Blocurile noi de locuinte inca isi asteapta locatarii.
Pana atunci dezvoltatorii intra in insolventa ca sa mai stearga din
creditele luate de la banci. Oamenii ar vrea sa cumpere, dar parca
preturile sunt in continuare mari si nu merita. Asa ca toata lumea
mai asteapta. Nici gand ca Guvernul sa vina cu un program gen
“Rabla” pentru apartamentele nou construite.
Reluarea consumului, cel de care se leaga toate sperantele
iesirii din criza, pentru ca o crestere a exporturilor si a
industriei nu este de ajuns, se lasa asteptata. Oamenii inca nu au
incredere ca lucrurile merg bine, ca economia isi revine si atunci
asteapta. Banii stau mai bine la banca inca un an, se mai aduna
ceva dobanda, decat sa se duca pentru o achizitie. Schimbarea
televizorului mai poate sa astepte, ca fotbalul nostru se poate
vedea si pe un televizor vechi, nu pe LCD. La fotbalul jucat nu
merita o astfel de investitie, gandesc oamenii.
Presedintele Basescu vorbeste despre reforma statului, despre
modificarea Constitutiei, despre o noua reimpartire administrativa
a tarii, de baronii regiilor, de management privat la companiile de
stat, de privatizare etc. Teme majore de dezbatere si de mestecat
zilnic. Membrii PD-L-ului fac eforturi majore sa gaseasca motive
pentru a le sustine la televizor, iar opozitia le contesta din
rasputeri. Pentru ca sunt ale lui Basescu. O buna parte din
ministrii PD-L fug de luminile publice incat nici nu stii ce
sustin. Basescu cere public management privat la regiile de stat
sau discutii cu partidele pentru a vedea pana la ce nivel oamenii
sa fie numiti politic, iar ministrii isi numesc prietenii de o
viata sau de afaceri in companiile de stat. Respinge premierul
aceste numiri? Nu! Ca si el a avut nevoie de sustinere ca sa fie
reales presedinte al PD-L.
De cand au preluat puterea deplina in 2009, Basescu, Boc plus
toti ministrii care s-au perindat discuta despre privatizarea pe
Bursa a companiilor mari de stat. Fiecare seminar, conferinta sau
forum este presarat de intentii, declaratii, sperante ca acum se va
intampla. Nu stiu cum a fost Guvernul Tariceanu, dar el macar a mai
scos ceva pe Bursa din Transelectrica si din Transgaz. Statul a
pastrat controlul, PD-L si-a numit oamenii acolo cand a venit la
putere, dar aceste societati sunt “devalizate” mai putin pentru ca
investitorii minoritari sunt cei mai buni supraveghetori.
De un an si ceva Guvernul Boc se chinuie sa vanda 10% din Petrom
pe Bursa si nici acum nu a reusit. Ce sa mai vorbim de celelalte
societati mari. Probabil ca premierul
Boc vrea sa lase mostenire viitorului premier “intentiile de
privatizare prin Bursa” ca sa aiba si acesta despre ce sa
vorbeasca. Nu credeam ca voi ajunge sa spun ca Nicolae Vacaroiu,
premierul hulit al anilor ’90, a fost cel mai bun pentru aducerea
societatilor de stat pe Bursa.
Consolidandu-si puterea, Basescu, Boc, PD-L-ul incep sa discute
despre teme majore politice, asa bune de suete, incepand cu
modificarea Constitutiei si treptat uita de economie, de o agenda
de masuri active, pentru a reda increderea oamenilor ca lucrurile
se misca. Discutiile si modificarile politice sunt bune cand
economia va merge cu un plus anual de 4%. Acum la o crestere
economica de zero si ceva, cu “falimentul” Greciei pus pe tapet in
fiecare zi, cu SUA care stau si ele sub bomba datoriilor, altele ar
trebui sa fie prioritatile presedintelui si ale premierului. Asta
ca sa nu ne pregatim si la anul pentru iesirea din criza.
Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului
Financiar. Cititi
mai multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro/opinii