Cele mai consistente măriri salariale, de peste 30% faţă de nivelul din noiembrie 2008 când în România au început să se resimtă efectele crizei financiare, s-au înregistrat în industria extractivă, în domeniul asigurărilor private, al energiei electrice şi al intermedierilor financiare. La polul opus s-au aflat angajaţii din sectorul public, unde câştigul mediu net lunar este cu circa 20% mai scăzut decât nivelul de la sfârşitul lui 2008.
Blog
-
Tatăl Nadiei Comăneci a murit la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti
Gheorghe Comăneci, în vârstă de 76 de ani, a fost internat în Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti în noaptea de 25 spre 26 decembrie 2011, în stare gravă, cu diagnosticul de ciroză decompensată.
Analizele de sânge au relevat o hemoglobină scăzută (8 în loc de 12), astfel că lui Gheorghe Comăneci i s-au făcut atunci transfuzii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ţiriac Jr: Intrăm puternic pe agricultură şi mai cumpărăm încă cel puţin 2.000 de hectare
“În acest moment dispunem de cash şi sunt câteva direcţii pe care aş dori să ne dezvoltăm: IT-ul, energia alternativă şi în primul rând agricultura. Acestea sunt cele trei segmente care cred că se vor dezvolta cel mai mult în următorii 20 de ani. Noi deţinem terenuri agricole şi în momentul de faţă suntem în discuţii pentru a achiziţiona încă două-trei mii de hectare”, a spus Ion Alexandru Ţiriac, care deţine funcţia de reprezentant al acţionarului în consiliile de administraţie în companiile în care Ţiriac Holdings deţine un pachet majoritar sau minoritar de acţiuni, informează Ziarul Financiar.
-
Ce bacşiş ar trebui să lăsaţi chelnerilor, în funcţie de ţara în care vă aflaţi?
Un astfel de ghid vă poate fi de folos atunci când vă aflaţi în afara ţării şi trebuie să achitaţi nota de plată. Iată cum trebuie să procedaţi ca să nu daţi greş.
Argentina
Dacă valoarea bacşişului nu este specificată în nota de plată, atunci ar trebui să lăsaţi 10% din valoarea notei.Australia
În Australia nu se obişnuieşte să se lase bacşiş în cafenele şi restaurante, însă dacă doriţi să faceţi acest lucru, ar trebui pur şi simplu să rotunjiţi suma de plată, dar nu cu mai mult de doi dolari.Bolivia
Taxa pentru servire este inclusă în nota de plată, însă este considerat politicos să lăsaţi o suplimentar o mică sumă pentru chelneri.Brazilia
În Brazilia, taxa pentru servire este inclusă în nota de plată, aşa că nu este nevoie să lăsaţi mai mult decât scrie pe notă.Camodgia
În localurile simple, fără pretenţii, ceva mărunţiş este suficient pentru bacşiş. În restaurantele cu ştaif, regula este să lăsăm un bacşiş de 10%.Canada
Pe nota de plată nu este inclus şi bacşişul, dar se obişnuieşte să se lase între 15 şi 20% din valoarea notei de plată.Chile
În restaurantele şi cafenelele şi zonele turistice este inclusă în nota de plată o taxă pestru servire, în valoare de 10%.
CITEŞTE MAI MULTE ÎN PAGINA URMĂTOARE ->>>>>>>>>>>>
-
Austria va impune limite la expunerea băncilor în estul Europei, în pofida nemulţumirii din regiune
“Decizia a fost luată”, a spus, sub protecţia anonimatului, un oficial care a participat la o “întâlnire de rutină” miercuri a autorităţilor de reglementare din 17 ţări din Europa de Est. În încercarea de a-şi păstra ratingul maxim posibil “AAA”, în contextul crizei din zona euro şi a temerilor privind expunerea băncilor austriece în ţările din Europa Centrală şi de Est, Austria a anunţat în noiembrie, în mod neaşteptat, restricţii la creditarea în regiune pentru marile grupuri financiare din ţară, Erste, Raiffeisen şi UniCredit Bank Austria, parte a grupului italian UniCredit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
În ce domeniu să pornim o afacere?
A venit însă vremea să lăsăm în urmă ideile de afaceri tradiţionale şi să ne concentrăm pe domeniile mai puţin încercate de antreprenori. Nici domeniile gigant nu trebuie ocolite, întrucât acestea ascund întotdeauna nişe care permit dezvoltare şi câştiguri bune. La o primă răsfoire a răspunsurilor primite de la peste 20 de oameni de afaceri din România, apar câteva domenii recurente cu potenţial investiţional: energia regenerabilă, IT, agricultură şi servicii.
“Domenii precum agricultura sau IT&C, proiectele cu energie verde, precum şi IMM-urile care pot primi finanţare de la Uniunea Europeană ar trebui exploatate mai mult. Din păcate, gradul de absorbţie a fondurilor europene rămâne în continuare scăzut, ceea ce afectează situaţia economică a ţării”, spune Adrian Olteanu, CEO al Flanco. Chiar dacă la nivel general nu stăm foarte bine în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, segmentul destinat agriculturii nu este foarte rău reprezentat, în condiţiile în care aici gradul de absorbţie este de 30%.
Ciprian Moga, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Iquest Consulting, este de părere că exportul este cheia unei afaceri reuşite în aceste vremuri, astfel încât orice demers antreprenorial care vizează deservirea pieţelor externe porneşte cu dreptul. “Vor merge bine domeniile care vor exporta ca furnizori pentru sectorul industrial şi al serviciilor specializate din Europa Occidentală”, spune Ciprian Moga. Intrarea pe pieţele din afara României este însă dificilă, mai ales pentru tinerii antreprenori, care sunt la primul contact cu mediul de afaceri.
În ceea ce priveşte piaţa internă, şeful Iquest Consulting crede că şi aici mai există oportunităţi. Chiar dacă nu la fel de generoase şi cu potenţial de câştig la fel de mare, afacerile destinate exclusiv pieţei locale au şanse de supravieţuire într-un climat economic în continuare dificil şi în care îndemnurile merg tot în direcţia unui consum prudent. “Vor fi la căutare serviciile de administrare de baze de date, dezvoltarea de aplicaţii pentru telefonie mobilă şi tablete grafice, business intelligence, cloud computing sau outsourcing de funcţii de bază în IT, servicii de software-as-a-service”, enumeră Moga. Din aceeaşi listă mai fac parte şi orice forme de comerţ stradal în zonele cu trafic bun, dar şi serviciile medicale, unde “cererea este imensă, iar o pătură cu venituri medii este încă incomplet deservită”.
Spre deosebire de IT, investiţiile în ultimele două domenii menţionate sunt considerabile, drept urmare trebuie să porniţi la drum cu un capital consistent.Pe o logică inversă, dar care are la bază acelaşi element cheie, anume pieţele externe, identifică şi George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, domeniile în care ar fi oportun să se înfiinţeze start-up-uri în anul 2012. Acesta le recomandă antreprenorilor să caute categoriile de servicii şi produse pe care România le importă şi să le realizeze pe plan local.
“Trebuie să ne uităm la ce importăm cel mai mult. Importăm foarte multă carne, deci o afacere în acest domeniu ar putea avea şanse de reuşită. În plus, mai sunt foarte multe resurse neexploatate în sfera serviciilor. Spre exemplu, nu există o instituţie sau o firmă care să-ţi administreze impozitele”, spune Mucibabici.Privind lucrurile la scară mai mare, oamenii de afaceri trebuie să se uite la domeniile sau sub-domeniile cu adresabilitate largă, chiar dacă aceste pieţe sunt mai mereu supra-aglomerate şi concurenţa este, prin urmare, acerbă. “Omul va trebui să trăiască şi să mănânce – deci domeniile cel mai strâns legate de aceste nevoi primare vor fi probabil şi cele mai atrăgătoare”, crede Marian Popa, Central and Eastern Europe managing director la Endava.
Dincolo de toate aceste recomandări, foarte importantă este componenta strategică, fără de care niciun business, oricât de “în tendinţe” ar fi, nu va putea să supravieţuiască. “Nu credem că există domenii mai atrăgătoare pentru înfiinţarea unui start-up. Succesul oricărui demers antreprenorial va ţine de modul cum este gândit business-ul respectiv, de abilitatea lui de penetrare şi de menţinere pe o piaţă destul de dificilă”, subliniază Mirela Raicu, managing partner în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Esop.
-
Românii au băut un milion de litri de whisky de Sărbători. Cum comentaţi?
Din cei 4,6 milioane de litri pe care jucătorii din industrie susţin că i-au vândut în 2011 pe piaţa locală, aproape un sfert s-au comercializat în preajma sărbătorilor de iarnă, însă promoţiile au rămas principalul magnet, în condiţiile în care entuziasmul din anii precedenţi a dispărut.
Profilul pieţei de whisky din România este modest, raportat la volumul întreg al spirtoaselor, respectiv o cotă de 6% din total. Un calcul mediu pe cap de locuitor rezultă într-o “dublă” de 200 de mililitri pentru fiecare român pe an, de circa 35 de ori mai puţin decât un irlandez, conform indicelui care măsoară consumul de alcool la nivel mondial, World/Global Alcohol/Drink Consumption 2010. “Euforia cumpărăturilor de sărbători este, din păcate, istorie”, spune Tudor Furir, directorul importatorului Pernord Ricard, unul din cei mai mari jucători pe vânzările de whisky din România. “Există un oarecare optimism pentru 2012. Personal mă aştept la o creştere de 5-10% dacă previziunile macroeconomice se vor adeveri”, afirmă Furir.
Dacă e adevărat şi tăria se bea de supărare, piaţa băuturilor spirtoase din România nu profită de necazurile cauzate de criză. Confruntaţi cu un picaj general de aproape 20%, în principal din cauza puterii de cumpărare, importatorii caută frânarea declinului, în special cu promoţii de preţ. Pe segmentul de whisky, care ocupă circa 50-60% din afacerile importatorilor de băuturi spirtoase, estimările jucătorilor de top variază între un declin de 5% şi o creştere “marginală”, însă apar diferenţe la nivelul celor mai importante canale de distribuţie, respectiv HoReCa sau retailul modern.
“Pentru sărbătorile din 2011 estimăm un avans de 10% faţă de anul precedent”, afirmă Daniel Dobrita, director de vânzări la BDG, un alt importator de top, al cărui cel mai puternic brand din portofoliu este Jack Daniels. “Acţiunile menite să impulsioneze vânzările diferă de la un canal de distribuţie la altul, dar în mare măsură impactul cel mai mare asupra vânzărilor îl au promoţiile de preţ”, susţine Dobrita. Pentru Pernord Ricard cel mai important canal de distribuţie rămâne retailul modern, cu supermarketuri, hipermarketuri şi magazine cash & carry. “Canalul HoReCa a suferit o contracţie vizibilă în perioada crizei, la fel şi retailul independent, care aproape a dispărut de pe harta noastră”, afirmă Furir. Pe de altă parte, BDG, un abonat tradiţional al canalului on trade/HoReCa estimează că mai bine de jumătate din vânzările companiei merg pe acest segment, în timp ce pe retailul tradiţional a înregistrat o uşoară creştere.
Cristalex, al treilea mare jucător de pe piaţă, cu brandul fanion Teachers, a avut stabilit ca obiectiv pentru 2011 menţinerea vânzărilor la nivelul anului 2010. “Obiectivele companiei au fost setate în aşa fel încât să fie realizabile. Obiectivul principal este să menţinem vânzările la nivelul din 2010, în condiţiile în care se previzionează o scădere a pieţei cu aproximativ 5% în 2011”, declara recent pentru Ziarul Financiar Mugur Nicolae, marketing manager al Cristalex.
Pentru 2011 vânzările de whisky din România s-au situat la circa jumătate faţă de maximul atins în 2007, pe măsură ce puterea de cumpărare a mai scăzut ca urmare a măsurilor fiscale impuse în ultimii ani şi pe fondul reorientării clienţilor spre alte tipuri de spirtoase, cum este votca. “În ultimii doi ani există un trend de consum favorabil categoriei votcă, în defavoarea whisky-ului”, spune Tudor Furir. “Acest trend se datorează preţului mai accesibil, versatilităţii şi mixabilităţii brandurilor de votcă. Este o categorie «unisex»”, argumentează importatorul, care include în portofoliu şi brandul Ballantines. Ideea a fost susţinută şi de Petru Berciu, directorul general al BDG Import, care afirma pentru ZF că scăderea consumului s-a înregistrat mai ales “în discoteci, unde grupurile nu mai cumpără whisky pentru băieţi şi şampanie pentru fete, ci vodcă, pe care o împart”.
Cei mai mulţi importatori locali îşi trag mai bine de jumătate din afacerile cu whisky cu un singur brand. Podiumul este neschimbat de ani buni, mărcile consacrate fiind cele care au intrat cel mai devreme pe piaţa locală în anii ’90. Circa jumătate din piaţa locală de profil este disputată de două branduri. Primul este Jack Daniel’s, adus în România de BDG, şi Ballantines, ambele cu vânzări de peste 10 milioane de euro fiecare anul trecut. Scăderea puterii de cumpărare s-a resimţit puternic în ultimii ani în industria băuturilor alcoolice, iar companiile încă încearcă să-şi găsească drumul spre creştere. Industria a fost afectată şi de creşterea TVA, dar şi de faptul că mulţi distribuitori au intrat în insolvenţă, astfel că recuperarea banilor din piaţă a devenit mai dificilă.
-
Care vor fi cele mai oportune domenii pentru investiţii?
“Există şanse mari ca fermierii români să producă suficient în următorii ani pentru a scădea dramatic ponderea importurilor în domeniul alimentar”, spune Iustin Paraschiv, un antreprenor de 30 de ani care controlează un grup de firme a căror cifră de afaceri consolidată depăşeşte 150 de milioane de euro. Cel mai bun domeniu pentru investiţii este, în opinia lui, agricultura, iar activităţile grupului de firme pe care le are sunt o dovadă clară, acoperind, între altele, zootehnia, cultivarea terenurilor, producţia de furaje. Inversarea balanţei, dinspre importuri către consumul din producţia internă, este însă condiţionată de menţinerea ajutorului acordat în prezent, aşa-numitul “ajutor de bunăstare”.
Deşi nu sunt implicaţi în domeniu, şi alţi manageri sau oameni de afaceri plasează agricultura pe una dintre primele poziţii cu potenţial maxim pentru investiţii. “Importăm foarte multă carne, deci o afacere în acest domeniu ar putea avea şanse de reuşită”, declară George Mucibabici, preşedintele Deloitte România. În plus, resursele de care dispune ţara noastră, alături de sprijinul oferit de Uniunea Europeană, reprezintă o garanţie a succesului proiectelor bine gândite şi implementate, completează Adrian Olteanu, CEO al Flanco. El mai indică un domeniu, despre care crede că nu poate evolua decât pozitiv în 2012 pentru investitori, respectiv IT&C.
Argumentul ţine de faptul că nevoile de informatizare şi de comunicare sunt tot mai mari şi România dispune de resurse umane bine pregătite în acest domeniu, precum şi de o imagine pozitivă la nivel internaţional, mai spune Olteanu. La capitolul investiţiilor de anvergură, cu sume consistente, şi cu bătaie pe termen lung, Irina Ionescu, managing partner la The 3 BM Consulting, adaugă agriculturii şi sectoare precum cel medical, energie (“nu neapărat regenerabilă, cât eficientă”), IT, mobilă (pentru export) şi automotive.
Dincolo de convulsiile macro-economice, sunt domenii care atrag interes, crede şi Dragoş Dinu, managing partner al Link Resources, enumerând pe lângă agricultură şi IT, energie, retail on-line. “Întotdeauna domeniul care îţi este cel mai aproape şi pe care îl cunoşti cel mai bine, cel al sănătăţii în cazul meu, pare cel mai interesant”, mai spune Dinu, care crede că vor începe consolidări şi concentrări de piaţă în fiecare segment. În sănătate, apropiata modificare de reglementare şi deschiderea pieţei către asigurătorii privaţi va crea destulă efervescenţă şi este posibil să vedem nume noi şi investiţii noi.
Ceva mai scurtă este lista de domenii ce pot atrage în 2012 cele mai mari investiţii, în opinia lui Gabriel Zbârcea, managing partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii: infrastructura rutieră, feroviară şi maritimă, energia şi agricultura.În vremuri tulburi, este recomandată, în general, o politică de investiţii conservatoare care să vizeze protejarea capitalului şi menţinerea lichidităţii, consideră Vasile Iuga, country managing partner al PwC România. “Cine şi-a conservat lichiditatea poate să găsească ocazii de investiţie, însă nu trebuie să fie orbit de acestea”, atenţionează Iuga. În opinia lui, pe termen lung, investiţiile în agricultură şi industria alimentară pot fi interesante.
De altfel, cele mai multe domenii nu şi-au ţinut nici până acum ascuns potenţialul. “Din ceea ce am văzut în activitatea noastră la sfârşit de 2011, sectorul medical, sectorul agricol şi sectorul IT, media, furnizarea serviciilor de internet atrag interes din partea investitorilor”, spune Alina Radu, partener al NNDKP. Pe aceeaşi plajă de interes se mai înscriu, completează ea, proiectele ce implică resurse naturale şi cele din domeniul energetic.
De altfel, şi Valentin Tomşa, director general al SAP România, a remarcat în ultima perioadă o activitate intensă în agricultură şi sănătate, domenii pe care le consideră în continuare oportune pentru investiţii. Pe de altă parte, el nu se aşteaptă să vadă investiţii majore în unităţi de producţie, în condiţiile în care lipseşte infrastructura.
-
300 de muncitori ai unei fabrici din China ar fi ameninţat că se sinucid în masă
Angajaţii au ameninţat că se vor arunca de pe acoperişul fabricii Foxconn din Wuhan, din cauza unei dispute legate de salarii, scriu ziarele locale Record China şi Want China Times. Conform acestora, muncitorii ar fi cerut, pe 2 ianuarie, o mărire de salariu, iar conducerea le-a spus că au două variante: fie îşi păstrează joburile, dar cu aceiaşi bani, fie sunt daţi afară şi primesc plăţi compensatorii. Mulţi dintre muncitori au ales să plece, dar nu au primit plăţile compensatorii care li s-au promis, notează ziarele chineze.