Opinia din 2005 a lui Dragoş Cabat pare la fel de actuală şi astăzi. Este aproape imposibil să convingi azi un român că este util să-şi plătească taxele în mod corect, că banii lui sunt utilizaţi în mod eficient şi că la bătrâneţe va avea suportul statului. Optimiştii vedeau în urmă cu cinci ani în creşterea consumului singurul motor al economiei şi un semn de încredere în perspectivele ţării şi credeau că dacă îi lasă pe oameni să se îndatoreze mai mult, ei vor deveni mai responsabili.
Aproximativ 3.500 de militari şi peste 1.000 de unităţi de armament greu au fost mobilizate pentru exerciţiile care vor dura aproximativ o lună, în zona Kapustin Iar, în apropiere de Marea Caspică, la aproximativ 500 de kilometri est de Ucraina.
În cursul manevrelor vor fi testate sisteme antiaeriene şi va fi utilizată muniţie reală.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am discutat despre un subiect comun pentru Bulgaria şi România, şi anume Mecanismul de Cooperare şi de Verificare şi implicaţia sa asupra aderării noastre la Schengen. În primul rând, am exprimat poziţia noastră comună de satisfacţie faţă de ceea ce Parlamentul European a adoptat recent, şi anume o propunere pentru un sistem standard de valori în Justiţie şi privind statul de drept aplicabil tuturor celor 28 de ţări membre ale UE. România şi Bulgaria nu mai trebuie să fie tratate mereu separat.
Suntem membri cu drepturi depline ai UE, vrem să respectăm toate standardele care ţin de statul de drept, de o justiţie independentă şi eficace, şi, implicit, asta o să însemne o viaţă mai bună pentru cetăţenii noştri, inclusiv o decizie rapidă, anul acesta, referitoare cel puţin la aeroporturi şi frontiere maritime, şi cât mai curând şi la frontierele terestre”, a spus Ponta, vineri, la finalul şedinţei de guvern comune româno-bulgare..
Totodată, şeful Executivului de la Bucureşti a adăugat că Bulgaria şi România susţin împreună integrarea europeană a Moldovei şi Georgiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Premierul Victor Ponta, aflat la Ruse, în Bulgaria, i-a telefonat imediat secretarului general al Guvernului, după ce agenţia MEDIAFAX a observat necocordanţa şi l-a întrebat cum explică situaţia, şi i-a cerut să modifice textul din programul noului Guvern, care să prevadă că statul va vinde pachetul majoritar de acţiuni, şi nu o participaţie minoritară, la CFR Marfă.
“Aşa a apărut, minoritar ? Este o greşeală”, a spus Ponta, după care l-a sunat pe secretarul general al Guvernului şi i-a cerut să modifice textul în Parlament, acolo unde programul a fost deja transmis în această formă.
Anterior, contactat de MEDIAFAX, ministrul Transporturilor, Dan Şova, nu a dorit să răspundă întrebării dacă este vorba de o greşeală rezultată prin simpla copiere, fără verificare, a textului din 2012.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
De asemenea, potrivit sursei citate, susţinerea sistematică şi continuă a participării româneşti la evenimente culturale de talie internaţională, precum Bienala de la Veneţia şi Salonul Internaţional al Cărţii, reprezintă o direcţie de acţiune privind promovarea culturii româneşti.
Totodată, dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice (media, publicitate, design, modă etc.), clarificarea legislativă şi sporirea rigorii reglementărilor în materia proprietăţii literare şi artistice, elaborarea şi implementarea, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi cu Primăria Sectorului 3, a proiectului integrat “Centrul istoric al Capitalei”, pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea în valoare a monumentelor istorice şi a patrimoniului arhitectural, a industriilor şi meşteşugurilor artistice se află pe lista direcţiilor de acţiune ale programului adoptat de Guvern.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
El a arătat, în urma întâlnirii cu omologii din Bulgaria şi Serbia, că este nevoie de intensificarea proiectelor economice comune şi de accelerarea acestora, amintind că podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin a fost construit în 15 ani.
Ponta a apreciat că resursele pentru dezvoltare pot fi identificate prin relaţii economice mai strânse, Guvernul încurajând firmele româneşti să investească în regiune, sau prin fonduri europene, în special cele destinate Strategiei Dunării.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În noul program se prevede, ca obiectiv specific, “relansarea activităţii societăţii naţionale feroviare româneşti de marfă prin management profesionist, orientat pe obţinerea de profit şi valorificarea la maximum a potenţialului acestei companii şi, abia după atingerea unui anumit nivel de creştere economică, vinderea unui pachet minoritar de acţiuni”.
Această prevedere a fost inclusă şi în programul de guvernare 2013 – 2016.
Potrivit ultimei scrisori convenite cu FMI, Guvernul îşi asumă o restructurare agresivă a CFR Marfă şi continuarea procesului de privatizare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.
Americanii au înregistrat progrese semnificative în privinţa recuperării pierderilor cauzate de declinul pieţei imobiliare şi de recesiunea din decembrie 2007-iunie 2009, care au decimat activele unei mari părţi a populaţiei, potrivit unui raport publicat de Rezerva Federală a SUA (Fed) şi citat de Wall Street Journal.
Recuperarea, deşi de amploare, are un impact pozitiv redus asupra economiei, întrucât exclude tot mai mult americanii din calsa de mijloc şi pe cei cu venituri reduse.
“Inegalitatea în privinţa veniturilor a crescut de-a lungul timpului. Creşterile de avere sunt mari, dar nu sunt urmate şi de cheltuielile de consum”, a declarat William Emmons, economist-şef la Rezerva Federală din St. Louis.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, în programul de guvernare asumat la sfârşitul anului 2012, angajamentul era pentru o creştere progresivă a salariului minim pe economie, până în anul 2016, până la 1.200 lei.
PROGRAMUL DE GUVERNARE
În programul noului Cabinet, creşterea progresivă a salariului minim pe economie este prevăzută până la 1.100 lei, până la sfârşitul aceluiaşi an, 2016.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Comandantul instalaţiei, colonelul american John Millard a declarat joi că ultima misiune la Manas a fost finalizată înainte de termenul-limită de evacuare a centrului, şi anume 11 iulie.
Centrul de Tranzit la Manas, situat pe teritoriul aeroportului civil din capitala kîrgîză, a fost deschis la trei luni după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, pentru a susţine invazia Afganistanului de către o coaliţie condusă de Statele Unite.
De când a fost deschis, peste cinci milioane de militari au tranzitat Centrul, care a găzduit şi avioane americane de alimentare în zbor. Acestea au efectuat peste 33.000 de misiuni de susţinere a operaţiunilor de luptă în Afganistan.
Preşedintele kîrgîz Almazbek Atambayev a anunţat în 2011 că ţara sa nu va prelungi un acord de închiriere a instalaţiei, în urma unor presiuni exercitate de către Rusia în vederea suspendării activităţilor militare americane în această fostă republică sovietică din Asia Centrală.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro