“Este o altă greşeală pe care NATO o face, provocând un alt conflict în Balcani”, a declarat Rogozin. Potrivit unor martori, KFOR a mobilizat miercuri vehicule blindate, a instalat saci cu nisip şi sârmă ghimpată în jurul punctului de trecere a frontierei de la Jarinje, la aproximativ 100 de kilometri de capitala kosovară Priştina. NATO a sporit măsurile de securitate la frontieră la o zi după confruntările din zonă, în urma cărora au fost răniţi 16 sârbi kosovari şi patru membri KFOR. “Se pare că aceşti colegi ai mei de la NATO nu au nicio idee care ar putea fi consecinţele implicării lor în conflict”, a continuat el. “În loc să adopte o poziţie neutră, în acord cu rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, ei au luat partea Kosovo-Albania. Pe scurt, NATO blochează singurul drum dintre sârbii kosovari şi Serbia. Trupele internaţionale de menţinere a păcii sunt implicate în conflictul civil din nordul regiunii”, a adăugat el.
Blog
-
Petrom neagă posibila vânzare a 139 de benzinării către NIS, dar “evaluează în mod constant reţeaua în vederea optimizării”
Petrom a precizat însă că evaluează în mod constant performanţa benzinăriilor din reţeaua proprie în vederea optimizării acesteia. Declaraţiile Petrom vin în contextul în care în ediţia de ieri ZF a publicat un material în care mai multe surse din piaţă susţin că producătorul de petrol şi gaze analizează varianta vânzării a circa 130 de benzinării, aproape un sfert din întreaga reţea de distribuţie a carburanţilor controlată de companie. Potrivit acestor surse, Petrom ar fi chiar într-un proces de due diligence cu sârbii de la NIS, grup petrolier controlat de ruşii de la Gazprom, dar nu se ştie dacă acest proces va rezulta şi într-o tranzacţie concretă. Informaţiile au venit în contextul în care săptămâna trecută noul şef al OMV Gerhard Roiss a declarat că strategia până în 2014 prevede ca grupul petrolier austriac să renunţe la active în valoare de un miliard de euro din segmentul de rafinare şi marketing. Roiss nu a precizat însă în ce ţări urmează să se facă aceste restructurări, spunând doar că investiţiile în rafinăria Petrobrazi, singura unitate din portofoliul Petrom care mai funcţionează după închiderea Arpechim, vor continua şi că firma vrea să-şi păstreze poziţia de lider pe piaţa locală a carburanţilor.
-
Tânăr caut serviciu – misiune imposibilă. Avem de-a face cu o generaţie pierdută?
Primarul New Yorkului, Michael Bloomberg, a avertizat zilele trecute că dacă administraţia Obama şi Congresul nu se pun de acord asupra unui program de creare de locuri de muncă, revoltele din Cairo sau Madrid ale tinerilor şomeri s-ar putea repeta şi în SUA. “Răul făcut de criză unei generaţii care nu-şi poate găsi de lucru va continua încă mulţi, mulţi ani”, a spus Bloomberg, pledând pentru aprobarea în Congres a planului lui Barack Obama de a pune la bătaie aproape 450 mil. dolari pentru susţinerea investiţiilor în educaţie şi crearea de locuri de muncă. “Măcar el are nişte idei de pus pe masă, fie că vă plac sau nu”, a insistat primarul.
Comparaţia cu revoltele din Egipt şi Spania era, evident, motivată electoral, ca şi programul anunţat de Obama, însă problema e reală: rata şomajului în SUA a ajuns în august la 9,1% de la circa 5% în 2008, ceea ce înseamnă circa 14 milioane de oameni, dintre care 6 milioane nu şi-au găsit de lucru de mai mult de 27 de săptămâni (şomaj pe termen lung), peste 4 milioane sunt tineri, iar numărul americanilor care au de muncă doar part-time a crescut în numai trei luni, din aprilie până în iulie, de la 8,1 la 8,4 milioane. Cu alte cifre, astfel de tendinţe se manifestă aproape peste tot, din Marea Britanie până în Orientul Mijlociu şi din zona euro până în zonele sărace ale Asiei. Prima instituţie care a atras atenţia asupra fenomenului a fost FMI prin intermediul ex-directorului Dominique Strauss-Kahn, ce vorbea toamna trecută de cele 210 milioane de şomeri existenţi la scară globală – cel mai mare număr din istorie – şi de consecinţele ei: “o generaţie pierdută”, cea a tinerilor aflaţi în imposibilitatea de a-şi găsi de lucru, scăderea calităţii vieţii şi lipsa de bani a acestora pentru educaţia urmaşilor lor.
Între timp, Strauss-Kahn a dispărut de la FMI, însă Christine Lagarde, succesoarea lui, spune cu alte cuvinte acelaşi lucru atunci când îi îndeamnă acum pe politicieni, în special pe cei din SUA şi Europa, să ia “măsuri active pentru a asigura creşterea economică”. Limbaj de lemn? Da, pentru că diplomaţia FMI o împiedică să îndemne direct guvernele să aloce bani ca să stimuleze angajările, după cum o împiedică şi să explice la ce creştere economică se referă, atâta vreme cât bruma de creştere din ultimii ani n-a generat suficiente locuri de muncă încât să reducă durabil şomajul (de unde şi termenul de “jobless recovery”). Unii comentatori de stânga s-au grăbit să conchidă că guvernele şi FMI se tem de o revoluţie mondială a “indignaţilor” pauperizaţi şi demoralizaţi de efectele crizei (cu un vârf de lance în “primăvara arabă” şi în Spania), iar unii comentatori de dreapta s-au grăbit să acuze FMI de socialism fiindcă susţine intervenţia statului în economie. Dar chestiunea nu se reduce nici la frica statelor de răzmeriţe, nici la şansele electorale ale unui guvern sau ale altuia, ci la perspectiva pe termen lung a societăţii şi a economiei.
-
Popa, BNR: Este foarte posibil ca inflaţia să reintre în intervalul ţintit în acest an
“Este foarte posibil să reintre inflaţia în intervalul ţintit până la sfârşitul anului. Vedem că inflaţia va reintra în interval înainte de sfârşitul anului şi se va menţine aproape de ţintă şi anul viitor”, a spus viceguvernatorul băncii centrale. Popa a arătat că dezinflaţia a intervenit aşa cum a estimat corect banca centrală, odată cu disiparea efectului de rundă a doua la TVA, ceea ce dovedeşte că BNR a procedat corect când a menţinut dobânda la 6,25%, mizând pe un şoc temporar din partea ofertei.
-
Piaţa auto din România – plutonul nesemnificativ
Cifrele nu arată încurajator: piaţa auto românească a scăzut cu 70% în ultimii trei ani, iar pentru 2012 se estimează tot vânzări de 100.000 de maşini. Producătorii europeni se uită încă întrebător la piaţa care le-a adus surprize mai mult decât frumoase în 2007 şi căderi neaşteptate odată cu venirea crizei. La ce se aşteaptă ei când vine vorba de România?
Răspunsul venit de la executivii Ford şi Opel Europa este totuşi optimist. Piaţa locală rămâne în continuare una cu potenţial mare de revenire. “Dacă ne uităm la datoriile pe care le au în acest moment statele europene, remarcăm că România se află printre cele cu datorii mici raportate la PIB, ceea ce înseamnă că va putea să achite mai repede aceste datorii şi să revină pe plus într-un timp mai scurt”, încearcă un ton optimist Roelant de Waard, vicepreşedintele Ford Europa pentru marketing, vânzări şi service.Declaraţia vicepreşedintelui Ford Europa vine în contextul în care vânzările de maşini în cele 27 de state ale Uniunii Europene au scăzut cu 1,3% în primele opt luni ale acestui an. Cifra este mică deoarece este o medie între creşterea susţinută de pieţe precum Germania sau Franţa care au avansat cu 11%, respectiv 0,4%, dar afectată de ţări precum Portugalia, Spania sau Grecia, care au în continuare un declin de peste 20%.
“Acum, la nivel european, discutăm de o Europă în două viteze. Este îngrijo-rător deoarece toate economiile sunt interconectate. Ceea ce se întâmplă în Europa de Sud îngrijorează şi pe cei din Nord, acolo unde economiile sunt dependente de exporturi. Acum discutăm de o piaţă de aproximativ 15 milioane de maşini anual, mai puţin decât cea de 18 milioane de maşini în 2007. Momentan, pieţele s-au stabilizat mai ales după programele de susţinere a vânzărilor de maşini”, a spus de Waard.Potrivit acestuia, piaţa actuală de 100.000 de maşini anual trebuie văzută ca o fundaţie; de Waard crede că vânzările se vor stabiliza, după care vom vedea o revenire: “Momentan noi ne aşteptăm la o revenire înceată a vânzărilor de maşini în următorii cinci ani”.
Un răspuns similar oferă şi Jérôme Bailleul, marketing group manager compact cars în cadrul Opel Europa: “Piaţa românească se vede din Vest ca una stabilă. Da, a scăzut cu 70% faţă de 2007, dar acum se anunţă măcar a fi stabilă. Pentru noi nu există pieţe mici, care să nu conteze. Spre exemplu, pe segmentul mediu, în România maşinile se vând destul de bine echipate”.
Piaţa europeană este într-adevăr mai mică, dar mai stabilă acum. Sunt segmente ale pieţei precum cel al clasei medii care nu are cum să mai crească prea mult în perioada următoare. Există însă şi sectoare care şi-au revenit mai repede, cum este cel al flotelor. “Companiile nu şi-au reînnoit parcurile în ultimii doi-trei ani, iar acum sunt obligate să o facă. În cazul nostru, la nivel european aproape 50% din vânzările Insignia sunt vânzări de flote”, a spus executivul Opel. Jucătorii de pe piaţa auto locală se aşteaptă la o stagnare a vânzărilor de maşini, atât în 2011, cât şi în 2012, ceea ce ar însemna prelungirea crizei din auto la un interval de cel puţin cinci ani. Printre motivele invocate de aceştia a fost şi faptul că majoritatea celor care achiziţionează un automobil nou apelează la creditare şi nu la economii.Piaţa auto şi cea imobiliară au fost puternic lovite de criză în ultimii patru ani, interval în care vânzările de maşini au scăzut cu aproape 70%. Reacţiile dealerilor la noua piaţă au fost fie de a-şi scoate la vânzare centrele auto, fie de a încerca să reziste prin compensarea scăderii vânzărilor cu veniturile obţinute în service.
Înmatriculările de autoturisme au înregistrat o creştere de 3% în luna august, la un nivel de aproape 8.800 de unităţi, potrivit statisticilor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRCPIV). Este pentru prima dată în ultimele şase luni când înmatriculările de maşini au înregistrat o creştere. Mai mult, creşterea înmatriculărilor vine la o lună după ce şi vânzările de maşini au revenit pe plus în iulie. La nivelul primelor opt luni, înmatriculările de autoturisme au continuat să scadă raportat la perioada similară a anului trecut, declinul fiind de 12%, la puţin peste 49.000 de unităţi. “Mediul din industria auto a rămas la fel de turbulent ca şi în perioada trecută, indiferent că ne raportăm la înmatriculări sau la vânzările raportate către APIA. La nivelul primelor opt luni ale acestui an vânzările de autoturisme au scăzut cu 12,1% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce utilitarele uşoare au urcat cu 25%, fiind susţinute de o relansare în zona firmelor, dar şi de achiziţii din partea statului”, a spus Brent Valmar, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), care deţine şi funcţia de director general al Porsche România.
În condiţiile în care vânzările de autoturisme au scăzut cu 12% în primele opt luni ale acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, la nivelul lunii august au fost vândute aproximativ 6.500 de maşini, în scădere cu 8% faţă de perioada similară a anului trecut. Scăderea de luna trecută vine după ce în iulie vânzările au crescut cu 8% faţă de perioada similară a anului trecut.
Potrivit lui Guenther Seifert, cel de-al doilea director general al Porsche România, scăderea puternică a pieţei locale şi revenirea înceată este determinată şi de faptul că pe piaţa locală puţini clienţi achiziţionează maşini utilizând bani din economii, majoritatea bazându-se pe credite luate de la bănci.
“În Austria, spre exemplu, acum avem un <boom> atât pe piaţa auto, cât şi pe cea imobiliară. Diferenţa este că în România clienţii nu dispun de economii, iar pentru a-şi cumpăra maşini apelează la un credit de la o bancă”, a spus Seifert, care de la 1 octombrie va ceda funcţia de director general lui Rainer Trischak.
Faţă de perioada de vârf din 2007, atunci când vânzările de autoturisme au depăşit pentru prima dată pragul de 310.000 de unităţi, anul acesta ar reprezenta un declin de aproape 70%, atât în ceea ce priveşte vânzările de maşini, cât şi de vehicule comerciale. “Cu toate că în a doua jumătate a anului se va înregistra o revenire faţă de perioada anterioară, vânzările de autoturisme vor fi de aproximativ 100.000 de unităţi, iar cele de vehicule comerciale de 13.500 de unităţi”, a spus Valmar. Programul Rabla va ajuta în continuare piaţa: în cadrul programului Remat au fost casate în acest an în total 93.000 de maşini mai vechi de zece ani şi s-au vândut 21.000 de maşini noi, potrivit vicepreşedintelui APIA. -
Criza din Europa va duce la prăbuşire economică şi financiară şi tulburări sociale
Circa trei sferturi dintre cei intervievaţi în această săptămână au spus că economia zonei euro va intra în recesiune în următoarele 12 luni, iar 53% cred că turbulenţele din sectorul bancar, împovărat de obligaţiuni guvernamentale, se vor înrăutăţi, potrivit sondajului realizat în rândul a 1.031 de investitori, analişti şi traderi din întreaga lume. Dintre respondenţi, 40% anticipează că uniunea monetară formată din 17 ţări va pierde cel puţin un membru anul viitor. Peste o treime dintre participanţi consideră că înrăutăţirea situaţiei datoriilor din Europa va influenţa negativ economia mondială anul viitor.
-
Strategia celor mici sau cum trece un antreprenor prin criză
Octavian Bădescu lucra acum zece ani ca agent de vânzări în curierat. A avansat treptat până la funcţia de director de vânzări la Alo Curier şi, ulterior, timp de patru ani de zile a fost director general la aceeaşi companie, dar şi acţionar minoritar. “Am plecat de la Alo Curier pentru că viziunea mea ca director general pentru dezvoltarea companiei n-a mai coincis cu cea a acţionarilor. Eu eram mai prudent, ei vedeau o dezvoltare mai accelerată”, îşi aminteşte Bădescu. Este de fapt unul dintre momentele des întâlnite în viaţa unui om de afaceri, când ideea de a porni pe cont propriu e alimentată tot mai mult de regulile stricte din companie. Şi aşa s-a întâmplat. În 2006 a decis să treacă pentru o perioadă în breasla consultanţilor şi să lucreze pentru curieriştii de la DPD, care analizau la momentul respectiv cum să intre pe piaţa din România şi Bulgaria. Iar cu expertiza învăţată de la francezi a decis să pornească propriul său business.
Sameday Courier a fost gândit ca un proiect de nişă axat pe livrări rapide şi pe servicii tailor-made. A pornit în 2007, la început într-o formulă mai restrânsă, însă ulterior a recrutat o parte dintre foştii colegi de la Alo Curier. Lucian Baltaru, în prezent director executiv şi acţionar minoritar, l-a contactat pentru că lucrurile nu mai mergeau foarte bine, moment în care a înglobat o mare parte din echipa de bază a acelei companii aflate deja într-o situaţie mai delicată. “Am intrat atunci într-o fază de dezvoltare accelerată. Piaţa creştea, aveam experienţă pe această zonă, deci n-a fost foarte greu”, îşi aminteşte Bădescu. El vorbeşte despre marele avantaj pe care businessul i l-a oferit de la început: acela că nu mai există jucători în curierat atât de nişaţi. Piaţa este tot mai aglomerată, iar Bădescu crede că sunt foarte multe companii generaliste raportat la potenţialul pieţei. “Nu pot exista mult timp în condiţii profitabile toate aceste companii. Lucru care s-a şi observat în timp – au căzut firme.” După achiziţiile operatorilor locali, piaţa de curierat este dominată de nume mari precum DHL, TNT, UPS, FedEx şi DPD. La nivel mondial există însă un segment de piaţă al companiilor care livrează în aceeaşi zi, definit de companii ca TimeMatters sau World Courier.
Exact aceste segment e vizat de Sameday Courier – o piaţă mai scumpă, de volume mai mici, care înseamnă circa 6-7% din valoarea pieţei totale. Oficialii companiei spun însă că, în România, livrările rapide nu înseamnă mai mult de 1-2% din total, dat fiind că puterea de cumpărare este mai redusă. Cumulat, curieriştii au însumat afaceri de circa 200 de milioane de euro în 2010. “În România nu există competitori care să se diferenţieze vizibil pe acest segment. Sunt cei şase mari şi alte câteva companii specializate pe livrări locale, cum e Fastius, sau Fancurier specializat la nivel naţional, dar nu internaţional”, spune Bădescu. Totuşi, Sameday Courier oferă şi livrări a doua zi, mai ieftine, fie prin resurse proprii, când volumele sunt suficient de mari, fie prin subcontractori. Lucian Baltaru explică esenţa livrării în aceeaşi zi: “dacă doriţi să ajungă un colet imediat în Germania, un curier vine şi îl preia şi îl pune pe primul avion către destinaţie, indiferent de linia aeriană; e vorba de câteva ore de la momentul preluării şi până la livrarea la destinaţie; în ţară ajunge tot cu avionul, iar dacă e vorba de un oraş fără aeroport, un angajat îl va ridica de la cel mai apropiat şi îl va livra personal”.
-
Cum a cheltuit ministerul transporturilor un miliard de euro pe autostrăzi care nu se văd
Cu un miliard de euro, cât a cheluit CNADNR în primele şapte luni, ar fi putut fi construiţi între 160 şi 260 de kilometri de autostrăzi, potrivit calculelor ZF care iau în considerare standardele de cost pentru construcţia de astfel de drumuri. Potrivit acestor standarde de cost, preţul minimal pentru un kilometru de autostradă variază între 3,86 şi 6,1 mil. euro, în funcţie de relieful pe care ar urma să fie construit (şes, deal, munte). ZF a solicitat CNADNR, în virtutea legii accesului liber la informaţiilor publice, detalii despre modul în care a cheltuit banii pe care îi are la dispoziţie, în contextul în care Ministerul Transporturilor s-a plâns mereu că nu are bani, deşi anual CNADNR a avut pe mână 1,5-2 miliarde de euro. Multe dintre companiile care au încasat bani în prima parte a anului, precum Euroconstruct Trading 98(controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), Straco Grup (fraţii Horpos) sau Romstrade (Nelu Iordache) au primit milioane de euro doar pentru întreţinerea autostrăzilor şi a drumurilor naţionale.
-
Ce caută angajaţii români la companiile pentru care lucrează?
Potrivit studiului “Cei mai buni angajatori din România”, realizat de Mercury Research alături de specialişti de resurse umane din 10 companii multinaţionale şi Inspire Business, candidaţii au în vedere o serie de criterii în funcţie de care valoarea brandului de angajator a unei companii.
Studiul a fost elaborat în perioada aprilie-iunie 2011 şi a fost realizat pe un eşantion de 1778 respondenţi. Respondenţii studiului provin din Bucureşti şi au vârste cuprinse între 19 şi 45 ani.
întrebările au căutat să identifice atributele de atractivitate care îi definesc pe cei mai buni angajatori din România, din perspectiva potenţialilor angajaţi. Totodată, companiile participante au fost evaluate prin comparaţie cu modelul angajatorului ideal descris de respondenţi.
Astfel, principalul atribut în funcţie de care sunt evaluate companiile se află nivelul salarial, urmat de siguranţă/ stabilitatea locului de muncă şi oportunităţile de dezvoltare personală şi profesională. Tinerii puţin educaţi şi neexperimentaţi se văd angajaţi ca vânzători în magazine din Comerţul modern.
Acelaşi studiu a mai rlevat că, faţă de alte categorii de angajaţi, managerii sunt cei mai familiarizaţi cu companiile din domeniul farmaceutic, BPO (companii de outsourcing), materiale de construcţii şi audit & consultanţă. Barbaţii sunt cei mai atraşi de companiile din domeniul auto, iar specialiştii în marketing rezonează mai mult cu companiile din FMCG.
Pentru persoanele cu experienţă şi educaţie este atractiv domeniul energie şi utilităţi, în timp ce pentru studenţii care nu au mai lucrat niciodată, sectorul IT pare un start promiţător în carieră. Personalul de vânzări cu experienţă se interesează mai mult de companiile farmaceutice şi, în general, pentru cei la începutul carierei, companiile multinaţionale sunt o promisiune de dezvoltare profesională. Cei care lucrează în vânzări, spre exemplu, consideră că într-o multinaţională se pot împlini profesional.
-
Ce spun cele mai inteligente minţi ale lumii despre… (VIDEO)
Dar conferinţele au cunoscut o glorie deosebită mai ales în ultimii ani, când explozia conexiunilor la internet şi lăţimea de bandă au putut face posibilă rularea înregistrărilor – din 2006 acestea sunt publice, pe www.ted.com. În timp, la TED au vorbit Bill Clinton, Malcolm Gladwell, Al Gore, Gordon Brown, Bill Gates, Larry Page, Sergey Brin, iar audienţa globală a siteului aduna, în iunie 2011, peste 500 de milioane de presoane. Unii i-au acuzat pe cei de la TED de elitism – un bilet costă 6.000 de dolari şi numai oaspeţii de rang înalt sunt trataţi cu atenţie şi consideraţie. Pe de altă parte, trebuie spus că misiune a TED şi modul în care îşi face treaba merită toată stima. Pentru că trăim într-o lume unde înţelepciunea, ideile şi creativitatea ar trebui răsplătite cu grămezi de aur, iar oamenii promovaţi de TED sunt înţelepţi, au idei şi sunt creativi.
Vă prezentăm căteva din cele mai tari prezentări de la TED:
1.Ken Robinson – Şcolile distrug creativitatea
Este, poate, cea mai vizionată înregistrare TED. Sir Ken Robinson propune modificarea fundamentală a sistemului educaţional.