BusinessMagazin

Blog

  • Misiune imposibilă: un candidat comun al dreptei la prezidenţiale

    Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a anunţat deja că numele viitorului partid va fi PNL, iar candidatul comun al PNL-PDL la prezidenţiale va fi anunţat la 4-5 august.

    În paralel, după ce iniţial Forţa Civică păruse să se apropie de PNL, soarta a decis ca formaţiunea care va absorbi FC să fie PDL, unde Mihai-Răzvan Ungureanu va ajunge direct în funcţia de prim-vicepreşedinte, după modelul intrării lui Klaus Iohannis în PNL.

    Acesta din urmă a continuat să se încontreze de la distanţă cu rivalul Crin Antonescu, urmărind să neutralizeze reînnoitele nemulţumiri ale acestuia că nu a fost cooptat în echipa de negociere a alianţei cu PDL sau că prezidenţiabilul PNL nu e stabilit direct prin vot intern de către liberali, adică fără să se dea o importanţă aşa de mare sondajelor de opinie actuale, unde Iohannis e mult mai bine cotat decât toţi ceilalţi posibili candidaţi de până acum ai dreptei într-o eventuală confruntare cu Victor Ponta în turul al doilea al prezidenţialelor.

    Iohannis a anunţat că la 21 iulie va fi stabilit în Delegaţia Permanentă candidatul PNL la prezidenţiale, dar că orice propunere de guvern PNL-PDL va fi negociată după prezidenţiale, nu înainte de ele, şi că nu va exista nici un tandem preşedinte-premier care să fie propus electoratului.

    Pe măsură ce săptămânile trec fără a fi fost anunţat oficial nici candidatul PSD, nici cel (sau cei) al PNL-PDL pentru alegerile prezidenţiale, a crescut numărul aspiranţilor care şi-au făcut cunoscută intenţia de a candida, deşi au şanse mici de a obţine voturi. După Cristian Diaconescu de la PMP, au urmat Dan Diaconescu de la PPDD, Călin Popescu-Tăriceanu de la PRL, Corneliu Vadim Tudor de la PRM, omul de afaceri Viorel Cataramă, iar mai nou se pregătesc Kelemen Hunor de la UDMR şi Monica Macovei de la PDL, care tocmai a cerut să fie inclusă în procesul de măsurare a candidaţilor dreptei pentru alegerile prezidenţiale.

    Mihai-Răzvan Ungureanu a declarat că el nu renunţă la statutul de candidat al dreptei pentru prezidenţiale, invocând ca argument sondaje care ar arăta că el este al doilea în preferinţele electoratului de dreapta după Klaus Iohannis, înaintea lui Cătălin Predoiu şi Crin Antonescu. În acelaşi timp, Ungureanu a atacat preferinţa preşedintelui Traian Băsescu pentru PMP cu candidatul său Cristian Diaconescu, apreciind că “PMP este un proiect de laborator, este un partid născut în eprubetă şi a investi într-un partid alcătuit precum substanţele chimice înseamnă pierdere de energie politică”.

    În tabăra PSD, o poziţie neaşteptat de sinceră a fost exprimată de preşedintele de onoare al partidului, Ion Iliescu, care a afirmat că Victor Ponta e prea tânăr pentru a candida la prezidenţiale şi că mai bine ar fi să rămână prim-ministru, însă va fi nevoit să candideze fiindcă nu există niciun alt candidat al PSD capabil să câştige acum alegerile.

  • Cum a dat lovitura pe piaţa artei un ziarist american (GALERIE FOTO)

    Descoperirea s-a produs atunci când cineva a stricat rama uneia dintre linogravuri şi lucrările au fost duse la restaurat, iar instituţia a dorit să afle dacă merită salvate.

    Aşa s-a aflat că acestea aparţin artistului mexican Leopoldo Méndez, un contemporan mai puţin cunoscut azi al unor artişti ca Diego Rivera, Frida Kahlo sau José Clemente Orozco, dar care a influenţat o serie de artişti din ziua de azi, creatori de lucrări ce atrag atenţia asupra unor probleme sociale.

  • Cine plăteşte pentru hoţiile de la banca bulgărească KTB

    Concret, statul ar urma să se împrumute în plus cu 1,7 mld. euro, din care 1,4 mld. leva vor fi folosite pentru stabilizarea băncii şi rambursarea obligaţiunilor KTB scadente la 8 august, în valoare de 110 mil. euro. Ulterior însă, parlamentul a respins ideea rectificării, astfel încât ministrul de finanţe bulgar Petăr Ciobanov a anunţat că a discutat cu şeful fondului suveran de investiţii al statului Oman, care controlează cca o treime din acţiunile KTB, în vederea unei participări la o majorare de capital care ar putea salva banca. Ciobanov a precizat că statul nu va interveni decât dacă acţionarii privaţi nu vor putea să rezolve problema pe cont propriu. Celălalt acţionar al KTB, banca rusească VTB, a anunţat încă din iunie că nu are intenţia să participe la salvarea băncii bulgăreşti.

    Şeful KTB, Orlin Rusev, împreună cu alţi trei oficiali ai băncii, sunt în prezent anchetaţi pentru fraudarea băncii cu peste 100 mil. euro începând din 2011, posibil la instigarea acţionarului majoritar, magnatul Ţvetan Vasilev, pentru care va fi emis un mandat internaţional de arestare, după ce Vasilev a fugit la Viena luna trecută.

    Rezultatul auditului independent cerut de Banca Naţională pentru KTB a relevat că, dintr-un portofoliu total de credite de 2,7 mld. euro, lipsesc actele pentru credite în valoare de 1,8 mld. euro. Licenţa de funcţionare a KTB va fi retrasă, partea sănătoasă care va rămâne din bancă va fi comasată cu filiala sa Credit Agricole Bulgaria, iar noua instituţie va fi naţionalizată şi redenumită.

    În acelaşi timp, preşedintele Rosen Plevneliev şi liderii politici au convenit să solicite integrarea Bulgariei la mecanismul european de supraveghere bancară coordonat de BCE, după ce premierul demisionar Plamen Oreşarski anunţase în decembrie trecut că aderarea ţării la uniunea bancară europeană nu este o prioritate pentru guvernul său.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    351 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi în primele cinci luni, raportat la un excedent de 191 mil. euro în aceeaşi perioadă din 2013, în principal pe fondul majorării deficitului înregistrat de balanţa veniturilor (cu 1,002 mil. euro)

    76.115 mil. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 31 mai, faţă de 76.894 mil. euro la 31 dec. 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 17.949 mil. euro, faţă de 19.166 mil. euro la 31 dec. 2013

    23,6 mld. dolari
    suma cerută de un tribunal din Florida de la compania producătoare de ţigări RJ Reynolds Tobacco Company ca despăgubire pentru soţia unui fumător care a murit de cancer pulmonar

    507,4 mil.
    populaţia UE la 1 ianuarie 2014, faţă de 505,7 mil. locuitori la 1 ianuarie 2013

    14%
    cu atât va fi redus personalul Microsoft până în iunie 2015, ceea ce înseamnă aproape 18.000 de angajaţi, a doua mare restructurare după cea din 2009 care a implicat cca 5.800 de angajaţi

    1.091 mil. euro
    investiţiile străine în primele cinci luni, în creştere cu 13,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 mil. euro, iar creditele intragrup 181 mil. euro

     

  • Mai multi bani pentru locuri de munca. Planul PE in lupta cu cea mai apriga amenintare la adresa viitorului Europei: somajul

     Parlamentul European a cerut masuri mai puternice de combatere a somajului in randul tinerilor, inclusiv standarde minime pentru ucenicii si salarii decente, in rezolutia aprobata joi, dar si ca finantarea UE pentru programele care creeaza locuri de munca sa fie crescuta in viitoarele bugete.

    “O crestere economica de durata este imposibila fara reducerea inegalitatilor”, se arata in textul aprobat cu 502 de voturi pentru, 112 impotriva si 22 de abtineri.

    Deputatii europeni au aratat ca somajul in randul tinerilor a atins un nivel fara precedent, fiind, in medie, de 23 la suta in UE, cu varfuri de peste 50 la suta in unele state membre, in total 5,3 milioane de europeni sub 25 de ani fiind someri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nissan va introduce din 2016 elemente de conducere autonomă la noile modele

     O gamă largă de modele Nissan vor dispune din 2016 de funcţii precum parcare autonomă şi control al benzii în trafic, a declarat directorul general al companiei, Carlos Ghosn, care este şi şef al partenerului de alianţă Renault.

    Doi ani mai târziu, Nissan vrea să ofere maşini care pot schimba singure banda de mers, urmând ca până în 2020 autovehiculele să fie capabile să se descurce singure în intersecţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google ar putea folosi telefoanele publice pentru a oferi în New York internet wireless gratuit

     Peste 50 de companii, printre care şi Google, au participat în mai la o întâlnire în cadrul căreia au primit informaţii despre proiect, arată documente ale primăriei New York. Ofertele pentru proiect trebuie depuse până luni, potrivit Bloomberg.

    Google, operatorul celui mai utilizat motor de căutare, îşi intensifică eforturile de a asigura acces cât mai larg la internet, pentru a aduce online un număr mai mare de consumatori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ACUZAŢII la adresa Rusiei: Kremlinul a furnizat sisteme sofisticate de rachete rebelilor din Ucraina

     “Rusia a oferit sisteme sofisticate de rachete insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei”, declară un oficial din cadrul serviciilor de informaţii americane citat de ziarul The Washington Post.

    “Credem că au încercat să readucă în Rusia cel puţin trei sisteme de rachete de tip Buk. Serviciiile secrete americane aveau indicii de circa o săptămână că astfel de sisteme fuseseră aduse în Ucraina”, a precizat oficialul american, care a preferat să rămână anonim.

    Potrivit serviciilor de spionaj americane, avionul malaysian a fost doborât cu o rachetă de tip Buk SA-11, de fabricaţie rusească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbare de guvern şi de viziune: la loc comanda pentru marile privatizări din Slovenia

    Noua formaţiune, denumită chiar “Partidul lui Miro Cerar” (SMC), s-a impus atât de rapid graţie imaginii bune a lui Cerar – intelectual nou-venit în politică, neasociat cu niciun scandal de corupţie, fiu al unui sportiv popular în Slovenia dinainte de 1990 şi mai ales adept al unui naţionalism economic moderat, ostil privatizării companiilor mari.

    Alegerile anticipate au fost organizate după ce fostul premier Alenka Bratusek a părăsit în luna mai şefia guvernului după numai 13 luni, din cauza unor conflicte de partid interne în urma cărora a pierdut conducerea partidului ei, Slovenia Pozitivă. Bratusek, 44 de ani, expert financiar, a condus guvernul timp de 13 luni, reuşind să scape ţara de un acord cu FMI prin injectarea a 3 mld. euro în băncile falite şi printr-un program de reforme lăudat de UE.

    Plecarea de la putere a lui Bratusek a fost prost primită de cercurile financiare: un raport Fitch care ameninţă cu scăderea ratingului ţării afirmă că “instabilitatea politică ameninţă programul de reforme structurale din 2014-2015, inclusiv privatizarea unor mari companii de stat”. Guvernarea Bratusek a fost însă foarte instabilă, din cauza măsurilor de austeritate accelerate luate pentru evitarea crizei bancare: toamna trecută, atât ministrul sănătăţii, cât şi cel al economiei şi-au dat demisia.

    Slovenia a injectat 3,3 mld. euro în băncile locale şi a început să transfere creditele neperformante unei “bănci rele”, spre a evita apelul la un pachet de salvare din partea FMI şi a UE după modelul Irlandei sau al Ciprului. Sistemul bancar sloven, dominat de bănci de stat, avea în primăvara trecută active neperformante în valoare de 7 mld. euro, ceea ce echivalează cu 20% din PIB. În acelaşi timp, guvernul Bratusek a promis Comisiei Europene că va liberaliza legislaţia muncii după dorinţa angajatorilor, va continua reforma pensiilor şi va iniţia privatizări importante, inclusiv ale băncilor.

    Acum însă, partidul condus de Miro Cerar a anunţat că se opune înstrăinării activelor importante ale statului, în frunte cu Telekom Slovenia, cea mai valoroasă companie de stat, pentru care fostul guvern începuse deja procesul de privatizare şi despre care presa scrisese că ar fi interesate compania germană Deutsche Telekom sau cea turcească Turkcell. Cerar a declarat că se opune şi privatizării principalului aeroport al ţării, Aerodrom Ljubljana. Mai mult, Telekom Slovenia a ieşit la cumpărături în străinătate, anunţând în această săptămână că a cumpărat compania naţională bosniacă de telecomunicaţii, Telrad Net, “în cadrul strategiei sale de a-şi întări poziţia de operator telecom de importanţă regională în sud-estul Europei”. Telekom Slovenia are filiale şi în Croaţia, Muntenegru, Kosovo şi Macedonia.

     

  • Mergeţi la Londra? Pregătiţi-vă să vorbiţi cu statuile (VIDEO)

    La proiect, care va fi lansat în 19 august, participă scriitori şi actori cunoscuţi ai Marii Britanii: primii scriu textele pe care statuile le vor rosti, iar cei din urmă le împrumută. Pentru a asculta ce au de spus statuile, trecătorii va trebui să activeze nişte marcaje speciale de lângă acestea cu ajutorul telefonului mobil.

    Sing London “recidivează” cu acest proiect, după ce anterior a “învăţat” o serie de coşuri de gunoi din Londra să le cânte celor care le foloseau, pentru a-i răsplăti pentru grija faţă de curăţenia oraşului şi, bineînţeles, pentru a-i amuza.