BusinessMagazin

Blog

  • Marian Sârbu a demisionat din funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF

     “Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a luat act de demisia domnului Marian Sârbu din funcţia de prim-vicepreşedinte şi membru executiv al Consiliului ASF. Domnul Marian Sârbu a notificat Parlamentul României (conducerea Camerei Deputaţilor şi Senatului) în privinţa demisiei începând cu data de vineri, 18 iulie”, se arată într-un comunicat remis luni agenţiei MEDIAFAX.

    Sârbu a fost numit de Parlament în această funcţie în data de 16 iunie. Anterior, el a fost membru neexecutiv în Consiliul ASF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia interzice şi importurile la conserve de fructe şi legume din Republica Moldova

     Agenţia federală rusă Rospotrebnadzor a explicat că producătorii din Republica Moldova au încălcat legea cu privire la protecţia consumatorilor şi au fost descoperite “inclusiv nereguli legate de standardele de marcaj şi de identificare a producţiei, dar şi încălcări privind masa netă indicată pe ambalaj”, relatează Jurnal de Chişinău, în pagina electronică.

    Autorităţile de la Chişinău consideră că decizia de a impune aceste embargouri este generată de interese geopolitice, iar premierul Iurie Leancă a dispus autorităţilor în domeniu să pregătească, în regim de urgenţă, o analiză detaliată privind cadrul juridic care vizează relaţiile comerciale cu Rusia şi să vină cu propuneri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Nu renunţ la candidatura la prezidenţiale. Exclud o candidatură independentă

     Întrebat dacă renunţă la candidatura la prezidenţiale având în vedere rezultatele sondajului intern, Antonescu a răspuns: ”Nu”.

    El a spus că nu intenţionează să comenteze rezultatele sondajului intern.

    ”E un sondaj pe care nu mi-l asum, dar pe care nu-l contest”, a spus Antonescu, arătând că nu va solicita alt sondaj în Delegaţia Permanentă.

    ”Acum zece zile am propus să trecem la vot fără sondaje, în condiţiile în care nu s-au mai făcut analizele despre care fusese vorba iniţial. Desemnarea unui candidat la Preşedinţie de către un partid este o decizie politică. Ea trebuie formalizată cumva. Ea nu se poate lua în constatarea unor sondaje. Ea pur şi simplu, în baza sondajelor, în baza tuturor factorilor pe care cineva îi poate avea în minte atunci când ia o decizie, trebuie să însemne o decizie luată prin vot de un for al unui partid”, a spus Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bănicioiu: Costurile pentru noua terapie a hepatitei C, discutate la nivel european

     “În România nu s-a ajuns la terapii noi. Acum vorbim de actualizarea permanentă a listei de compensate. Acum avem un mecanism de evaluare a noilor molecule, ceea ce ne va conduce la introducerea noii terapii. În toamnă vom avea o listă de medicamente compensate finalizată. Evident principala problemă, ca la orice tratament inovator, este cea legată de costuri. Căutăm soluţii legate de costuri, dar cred că este o problemă care excede cadrul României.

    Este o problemă care trebuie tratată la nivel european. Există ţări cu posibilităţi de cumpărare mai mari, altele mai reduse. Sigur că abordarea trebuie să fie una comună. Mi-aş dori să fie o discuţie la nivelul Uniunii Europene şi cu precădere pentru ţările care au cea mai mare incidenţă şi care pot crea probleme în toată UE”, a declarat ministrul Sănătăţii, prezent la Ambasada Italiei, cu ocazia lansării de către Fundaţia Renaşterea a programului naţional de prevenire şi conştientizare a problematicii hepatitei în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care rămâne timp de o săptămână fără apă caldă

    Primăria din Oradea va sista furnizarea apei calde în perioada 4-11 august, ca urmare a unor lucrări de modernizare a reţelei.

    Paralel cu aceste lucrări, se va realiza în această perioadă contorizarea la limita dintre Termoficare şi Electrocentrale şi, în acelaşi timp, şi o subtraversare pe sub şoseaua Borşului. Cu acest prilej se va face şi verificarea reţelelor, operaţiune efectuată de obicei în septembrie sau octombrie, scrie voceatransilvaniei.ro.

    ”Am purtat discuţii cu firmele care execută lucrările de reabilitare a Magistralei 1 şi 3 pentru ca şi ei să fie pregătiţi şi să efectueze cu prilejul acestor opriri lucrările care ar mai necesita alte opriri ale furnizării apei calde. În felul acesta încercăm să reducem disconfortul pe care îl creăm cetăţenilor”, a menţionat Mircea Mălan, viceprimarul Oradei, citat de aceeaşi sursă.

    Stănel Necula, directorul Electrocentrale a declarat că deşi disconfortul creat de aceste întreruperi ale furnizării apei este în prezent mare, după efectuarea lucrărilor de reabilitare a magistralelor se va reduce mult posibilitatea apariţiei unor astfel de neajunsuri.

  • Cum au distrus românii liniştea pe o insulă de vis: Oamenii plecau de acasă şi îşi lăsau casele şi maşinile descuiate

    “Suntem aici de trei ani”, a spus tânărul român pe care l-am întâlnit lucrând ca ospătar în cadrul unui hotel din micul oraş Qawra, Malta, alături de alţi doi angajaţi români. După ce a lucrat mai întâi în Italia, unde a simţit că el şi soţia sa nu au mai avut perspective, au venit  să lucreze pe insulă mizând pe industria prolifică a turismului. „Au fost sceptici la început, iar soţia mea şi-a găsit cu greu un loc de muncă”. Cei doi locuiesc într-un apartament cu două camere spaţios pentru care plătesc o chirie de 350 de euro/lună, însă nu îşi imaginează că vor trăi toată viaţa pe insulă: „am văzut tot, nu mai avem ce să facem aici.”

    Totuşi, insula este ideală pentru un trai liniştit. Tânărul a observat că rata infracţionalităţii este mică aici, de unde şi scepticismul maltezilor legat de venirea imigranţilor pe insulă. „Când am venit noi aici, oamenii plecau de acasă şi îşi lăsau casele descuiate. La fel şi maşinile. Acum nu mai e aşa. Anul trecut, cred că a fost o singură crimă pe insulă, care s-a dovedit a fi rezultatul unui accident”.

    În Malta lucrează aproximativ 1.500 de români şi bulgari, iar aceştia pot fi întâlniţi la tot pasul. În St. Julien’s, de pildă, considerat centrul distracţiei pe insulă, am fost din nou salutată în limba română.

    Cetăţenii români şi bulgari au început să ocupe locurile de muncă pe care maltezii nu le doresc, potrivit datelor Ministerului Muncii oferite publicaţiei Times of Malta. De la intrarea ţării în Uniunea Europeană de acum zece ani, 3.074 de cetăţeni români şi bulgari au aplicat pentru locuri de muncă pe insulă.“Ocupă posturi ce nu necesită specializare şi nu au fost ocupate de şomerii maltezi” a declarat ministrul muncii maltez pentru un articol din cadrul aceleiaşi publicaţii, referindu-se la lucrătorii români şi bulgari.

    Totuşi, românii ocupă doar un mic procent din numărul imigranţilor veniţi să caute fericirea în paradisul maltez. În ultimul deceniu, în Malta au venit aproximativ 18.000 de imigranţi africani, pe seama proximităţii de continentul negru. „Malta este cel mai mic stat din Uniunea Europeană şi totuşi ne confruntăm cu povara cea mai mare”, spunea premierul maltez într-un interviu acordat anul trecut publicaţiei Sunday Times, nemulţumit de situaţie.

    Frustrarea legată de invazia străinilor este generală în rândul localnicilor. “It’s not your country, you must obey the rules!” (“Nu este ţara ta, trebuie să respecţi regulile!”) a izbucnit unul dintre maltezi într-un autobuz, în momentul în care un turist a încercat să se strecoare în mijlocul de transport deja plin, în pofida interdicţiilor şoferului. Frustrarea localnicilor vine din faptul că  insula, pe care locuiesc circa 411.000 locuitori, primeşte aproximativ 200.000 de vizitatori anual, care se adaugă la numărul din ce în ce mai mare al imigranţilor.

    Turismul a generat un procent de 13,9% din PIB-ul ţării în 2012, reprezentând 937,2 milioane de dolari, iar până în 2023, se presupune că va creşte până la 15,9%.

    Salariul mediu în Malta este scăzut comparativ cu standardele Uniunii Europene. Salariile sunt reglementate prin înţelegeri colective la nivelul întreprinderilor şi trebuie să fie cel puţin echivalentulul salariului minim legal.  Acesta ajunge la 702,82 euro/lună şi 162,19/săptămână, la care se adaugă un bonus anual obligatoriu de 270,2 euro şi încă unul de 242,26 euro/an, reprezentat de creşterea costului vieţii şi care se ajustează automat în funcţie de inflaţie.

    Media unei săptămâni lucrătoare este de 40 de ore şi poate fi depăşită în mod legal cu opt ore, plătite ca ore suplimentare. O zi normală de muncă începe la 8:30, se încheie la 5:30 şi include o pauză lungă de masă. Angajaţii au dreptul la 25 de zile de concediu, la care se adaugă alte 14 zile libere aduse de sărbătorile malteze.

    Ce trebuie să faci ca să lucrezi în Malta

    Pentru obţinerea unui permis de muncă, candidaţii trebuie să aibă un loc de muncă asigurat şi o scrisoare din partea viitorului angajator.Limbile oficiale ale statului sunt malteza şi engleza, italiană fiind de asemenea răpândită, ţinând cont că Italia este principalul partener comercial al ţării.

    Principalele domenii care generează locuri de muncă pentru expaţi sunt turismul şi IT-ul. Există o lipsă a IT-iştilor pe piaţa malteză, ţinând cont că există o serie de site-uri de jocuri de noroc care operează de pe insulă. Alte domenii generatoare de locuri de muncă sunt industria serviciilor, manufactură (semiconductoare, electronice, produse farmaceutice, bunuri de consum), industria maritimă comercială, construcţia şi repararea de ambarcaţiuni.

  • Principalele GRUPĂRI ARMATE palestiniene din Fâşia Gaza: Câţi combatanţi şi ce arsenal are fiecare

     – Hamas, care se află la putere în Fâşia Gaza din 2007, este creditat de către Institutul Internaţional de Studii Strategice (IISS) cu aproximativ 20.000 de combatanţi, dintre care 10.000 – cel mai bine antrenaţi – în cadrul aripii armate Brigăzile Ezzedine al-Qassam. Acestea poartă numele unui lider al Revoltei Arabe din perioada 1936-1939 împotriva mandatului britanic în Palestina, ucis în 1935. Acestor combatanţi li se alătură peste 10.000 de membri Hamas integraţi în forţele de securitate de la Gaza, în special Forţa Executivă.

    În arsenalul lor, de contrabandă sau artizanal, se regăsesc mine, rachete, mortiere şi arme uşoare. Brigăzile sunt dotate cu rachete de artilerie cu rază lungă de acţiune, şi anume de tip M75, o adaptare locală a sistemului Fajr-5, de fabricaţie iraniană, care au ajuns la o distanţă de până la 80 de kilometri de Fâşia Gaza, în atacuri asupra Tel Avivului şi Ierusalimului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blaga: Am aprobat, cu unanimitate de voturi, protocolul de fuziune prin comasare cu PNL

    Noul partid rezultat din fuziunea PDL şi PNL va fi un ”partid de centru-dreapta puternic, care să câştige toate alegerile de acum înainte”, a declarat Blaga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania americană CGS se extinde, angajează 100 de persoane

    Ne-am orientat de această dată către o altă regiune a ţării, dorind să diversificăm în ceea ce priveşte piaţa muncii din care ne recrutăm angajaţii şi, în acelaşi timp, pentru a sprijini o zonă în care sectorul privat este mai slab dezvoltat comparativ cu altele. Căutăm persoane care să facă faţă exigenţelor unei companii multinaţionale ai căror angajaţi relaţionează zilnic cu consumatori din România, Germania, Marea Britanie, Spania şi alte ţări din UE, precum şi din SUA sau Canada”, spune Vladimir Sterescu, Country Manager CGS în România.

    În centrul de suport din Târgu Jiu, CGS va angaja pentru început cca 100 de persoane, pe multiple funcţiuni: joburile disponibile în prezent acoperă departamentele de resurse umane, administrativ, IT şi consultanţi suport clienţi. “Analiza noastră arată că în Târgu Jiu există forţa de muncă pregătită corespunzător pentru poziţiile scoase la concurs. În condiţiile în care piaţa muncii din Târgu Jiu va răspunde pozitiv nevoilor noastre de recrutare, numărul de angajaţi ai centrului de suport din localitate va creşte”, a precizat Vladimir Sterescu.

    CGS furnizează companiilor soluţii de outsourcing în 18 limbi străine: servicii de customer care, suport tehnic, help desk, telesales, precum şi alte servicii externalizate de multe verticale de business.

  • Frumuseţea Deltei Dunării, descrisă într-un reportaj publicat în The New York Times

     Reporterul american Elizabeth Zach, care are origini maghiare şi a vizitat pentru prima dată România în 1999, a revenit în ţara noastră în vara anului trecut, după ce a aflat că un investitor indian a construit un complex turistic în Delta Dunării. Dorind să includă Delta Dunării în circuitul turistic mondial, omul de afaceri Diwaker Singh a inaugurat în 2005 complexul Delta Nature Resort, care include peste 30 de bungalow-uri, la vest de Tulcea. Între timp, complexul are un nou proprietar.

    Elizabeth Zach a aflat cu această ocazie că în Delta Dunării, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO din anul 1991, trăiesc peste 1.200 de specii de plante, peste 100 de specii de peşti, dar şi broaşte ţestoase, vulpi, vidre şi porci mistreţi şi că aceasă regiune reprezintă un veritabil “paradis” pentru 300 de specii de păsări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro