“Am început astăzi dezvoltarea unei puternice flote la Marea Neagră”, a declarat amiralul Aleksandr Vitko într-un mesaj difuzat de serviciul de presă al flotei.
El a citat domeniile aeronavale, piese de artilerie pe coastă, nave şi submarine noi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Agenţia federală pentru aviaţie (FAA) a interzis avioanelor companiilor aeriene americane să zboare către şi de pe aeroportul internaţional Ben Gurion din Tel Aviv timp de 24 de ore.
Pe contul său de Twitter, fostul primar al oraşului New York afirmă că se va îmbarca la bordul unui avion al companiei israeliene El Al “în semn de solidaritate cu israelienii şi pentru a arăta că este sigur să zbori către şi din Israel”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, a depus, miercuri dimineaţă, la Tribunalul Constanţa o cerere de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru clientul său.
“Am depus cererea de înlocuire a măsurii arestului cu arestul la domiciliu. Se va judeca săptămâna aceasta, mâine (n.r. – joi) sau poimâine, la Tribunalul Constanţa. E prima cerere de acest fel pe care o facem, instanţa a refuzat până acum eliberarea sub control judiciar”, a declarat Nelu Taşcă.
El a spus că această cerere ar avea şanse de reuşită deoarece este o măsură mai restrictivă decât cea a eliberării sub control judiciar, aşa cum solicitaseră avocaţii lui Mircea Băsescu săptămâna trecută.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Premierul britanic a făcut apel la Uniunea Europeană să interzică vânzările de arme către Rusia – acuzată că echipează şi instruieşte separatiştii proruşi din Ucraina – şi a afirmat luni că Marea Britanie a încetat deja astfel de exporturi, aşa cum a promis în martie.
Dar raportul parlamentar publicat miercuri arată că 251 de licenţe acordate de Guvernul britanic, care permit vânzarea de bunuri controlate în valoare totoală de 132 de milioane de lire sterline (167 de milioane de euro), sunt încă în vigoare.
Aceste licenţe de export autorizează vânzarea unor arme de precizie, muniţii pentru arme uşoare, veste antiglonţ, “echipament criptografic”, de comunicaţii militare şi de vedere nocturnă, precizează raportul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Se informează că domnul Nicuşor Constantinescu a fost supus unei proceduri de admitere de urgenţă la spital datorită unor complicaţii medicale. Domnul Nicuşor Constantinescu este în stare critică, dar stabilă. Studii adiţionale scot în evidenţă noi complicaţii despre starea domnului Nicuşor Constantinescu, care necesită tratament urgent. Aşa cum am indicat şi anterior, domnul Nicuşor Constantinescu nu este stabil să călătorească din punct de vedere medical şi necesită supraveghere medicală atentă pentru o serie de afecţiuni şi complicaţiile care decurg din aceasta”, se arată într-un document datat 19 iulie şi semnat de către Doru Paul, profesor asistent de medicină de la Centrul de Cancer Monter din SUA.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
„Deciziile consumatorilor nu sunt strict raţionale, ci au o importantă componentă emoţională. Este un adevăr general valabil în marketing, totuşi vedem în piaţă mărci ce au lăsat într-un con de umbră acest principiu şi, prin urmare, au dificultăţi în a crea un liant emoţional cu publicul lor“, spune Manuela Dănilă, new business director & client service manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.
Capcana în care cad cel mai uşor mărcile e aceea de a considera că pentru a cunoaşte publicul căruia se adresează trebuie să fie investigat doar comportamentul consumatorului. Dar acest lucru nu e suficient, spune Manuela Dănilă. „Pentru a descoperi pe deplin targetul căruia se adresează e nevoie să investigăm şi omul din spatele consumatorului, lărgind orizontul de cunoaştere în afara categoriei şi cuprinzând întreg contextul din viaţa sa, valori, aspiraţii sau stil de viaţă.
Teoria lui Gobé, ce stă la baza studiului Emotional Branding, se bazează pe aceste principii. „Oamenii iubesc mărcile, dar uneori mărcile nu iubesc oamenii şi asta este cauza multor oportunităţi pierdute de a crea o legătură între marcă şi om“, spune Marc Gobé, cel care a dezvoltat cele zece legi esenţiale care stau la baza studiului Emotional Branding, aflat acum la a treia ediţie. Studiul identifică mărcile care au reuşit să închege legături emoţionale puternice cu consumatorii români, analizând peste 480 de mărci din 16 categorii de produse şi servicii.
Abordarea ataşamentului emoţional al consumatorilor este o carte de jucat în toate perioadele, „pentru că noi, oamenii, luăm multe decizii pe baza emoţiilor“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. De fapt, adaugă el, dacă din pricina unor accidente sau altor situaţii nefericite anumite persoane îşi pierd capacitatea de a simţi emoţii, medicii au constatat că aceste persoane nu sunt capabile să ia nici cea mai mică decizie. „Este deci neapărată nevoie de un «impuls», iar acesta este dat de ataşamentul emoţional faţă de marcă, dar şi de siguranţa alegerii.“ Iar consumatorii trebuie să simtă că dau banii pe cea mai bună alegere ca raport calitate-preţ, astfel că ataşamentul emoţional trebuie însoţit şi de motivaţii raţionale care să susţină decizia. Acestea pot îmbrăca forma promoţiilor, dar, şi mai important, noutăţilor şi inovaţiilor care să susţină interesul consumatorului.
„Capitalul emoţional al unui brand este extrem de important şi poate deveni un avantaj com-petitiv esenţial, mai ales într-un context economic precum cel actual“, apreciază Doina Cavache, corporate affairs manager în cadrul Mondelēz România, companie care are în portofoliu mărcile Milka, Poiana şi Jacobs. Însă, subliniază reprezentanta Mondelēz România, ataşamentul faţă de marcă se construieşte în timp, prin investiţii susţinute atât în portofoliu, cât şi în comunicare. În toate cele trei ediţii ale studiului, la categoria dulciuri marca Milka conduce clasamentul, la distanţă de competitori. Doina Cavache crede că ataşamentul faţă de mărci se vede şi în rezultatele ale firmei: cota de piaţă a Milka este de aproape 30% din segmentul tabletelor, iar Poiana deţine 12%. „Creşterea cotei de piaţă se reflectă şi în veniturile generate de ciocolata Milka, care au crescut în primele şase luni ale acestui an cu peste 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, adaugă Cavache.
Din rândul mărcilor româneşti, arată Manuela Dănilă de la 360insights, pe lângă Poiana, poveşti frumoase continuă să aibă şi Joe şi Rom, ce se bucură de relaţia construită în timp cu consumatorii lor. „Cu toate că Rom are ancore puternice în trecut, are şi capacitatea constantă de a se reinventa, fapt demostrat şi de legile ce îl diferenţiază: comunicarea relevantă şi puterea inovaţiei“, explică Manuela Dănilă rezultatele studiului.
În cel de-al treilea val al studiului Emotional Branding a fost analizată o nouă categorie, cea de snacks-uri sărate (biscuiţi săraţi, bake-rolls, seminţe, chipsuri, pufuleţi etc). „7days Bake-rolls conduce clasamentul, bucurându-se de efectul mărcii-umbrelă, fiind între primii zece şi în categoria de dulciuri. Reclamele sale rămân în mintea consumatorilor şi au efectul scontat, fiind relevante în special pentru adolescenţi şi tinerii până în 34 de ani“, precizează Dănilă.
DAN POPA, VIRTUALIZATION şI CLOUD LEAD AL MICROSOFT ROMÂNIA: Trăim nişte momente în care veţi observa că IT-ul se va schimba radical. Dacă până acum câtva timp IT-ul era mai puţin important şi totul se baza pe infrastructură on-premise, respectiv deţinerea de către companii a unui data center propriu unde să vadă serverele, acum vom asista la o schimbare extrem de puternică, totul se va duce în zona de cloud.
Combinaţia perfectă va fi o zonă hibrid care să împlinească necesităţile din zona on-premise cu serviciile din cloud. Există patru mari elemente pe care toţi marii vânzători de IT, precum IBM, Oracle, Microsoft sau HP, marşează: cloud, analytics, mobile şi social. Cloud-ul este aşadar una dintre direcţiile strategice, de care se leagă toată celelalte soluţii oferite. Dacă ne gândim fiecare la ce se întâmplă în compania în care lucrăm, putem observa că volumul de date a explodat faţă de cel din urmă cu cinci ani. Întrebarea pe care o punem este cum stocăm acele date, la ce cost, cât de eficient şi de sigur şi cum translatăm, analizăm, modelăm şi structurăm acest volum de date pentru a aduce un beneficiu propriei noastre companii. Sau, pe scurt, cum transformăm costrurile de stocare în profit imediat pentru companie.
Până la nivelul anului 2020, 71% din stocarea datelor de către mediul de afaceri se va face în cloud. Până în 2016, 82% din infrastructura de servere va fi deja virtualizată. Dacă ne uităm la piaţa din România, nu suntem departe, ba chiar stăm destul de bine. Este o piaţă de virtualizare de servere care s-a maturizat destul de mult. Adopţia a fost la început greoaie, după care a urmat un boom pe această zonă. Oamenii de IT, dar şi cei de business au înţeles imediat beneficiile virtualizării de servere: reduceri de costuri legate de achiziţii de servere, de management al datelor, de răcirea echipamentelor, de mentenanţă, de curentul pe care îl consumă. Tot până în 2020, circa 45% din bugetele companiilor de IT vor fi cheltuite pe servicii de cloud. Potenţialul este imens, dată fiind ponderea mai mică din prezent cheltuită de companii pe virtualizare. Dacă vorbim de companii de talie mare, cei 45% pot reprezenta zeci sau sute de milioane de dolari.
Cloud-ul poate părea ceva fancy, iar la nivel de concept pot fi de acord cu acest lucru. Dar cloud-ul este ca un drum cu sens unic, iar loc de întoarcere nu mai este. Mai devreme sau mai târziu acest lucru se va întâmpla. Cred că piaţa din România este una crudă, dar care înţelege bine acest concept. Ne lovim pe piaţa locală cu probleme legate de aspecte juridice, mai ales în industria financiar-bancară, de management al riscului şi legate de legislaţia naţională şi europeană care nu ţin pasul cu rapiditatea cu care tehnologia se dezvoltă. E clar că marile companii la nivel mondial vor implementa mai repede acest concept de cloud, iar apoi îl vor trimite în toate sucursalele din ţările în care activează. Odată adoptate la nivel de headquarter, e clar că vor ajunge la un moment dat şi în Europa de Est şi, inclusiv, în România.
OVIDIU PISMAC, TECHNOLOGY SOLUTION PROFESSIONAL AL MICROSOFT ROMÂNIA: Virtualizarea este un concept foarte vechi. Cloudul va deveni în câţiva ani ceva obişnuit, deşi în prezent toată lumea spune că nu va fi aşa. Lumea hibridă va apărea în perioada următare. Există exemple de eficienţă în acest sens. Platforma de admitere la liceu a Ministerului Educaţiei de anul trecut din timpul examenelor a fost singura aplicaţie hibridă de cloud care a permis accesul a peste 900.000 de utilizatori unici la acel portal şi a avut peste 24 de milioane de afişări. Este singura aplicaţie care nu a avut probleme în acea perioadă de vară. Asta a însemnat plata unei sume de 3-4.000 de euro către Microsoft. În 2004, când se dorea stocarea datelor în totalitate la Ministerul Educaţiei, sumele cheltuite depăşeau o sută de mii de euro, iar proiectul a avut destule probleme. Foarte multe dintre companiile din România sunt copilaşi ai unor companii din afara ţării, aşa că cererea serviciilor de cloud va creşte inevitabil în anii care urmează. Până la 80% dintre datele pe care firmele le stochează sunt duplicate şi generează costuri care nu aduc niciun fel de beneficiu.