“Avionul fără pilot la care fac aluzie iranienii ar putea fi un avion american de recunoaştere care efectua o misiunea în vestul Afganistanului la sfârşitul săptămânii”, explică ISAF într-un comunicat publicat duminică seara. “Operatorii avionului fără pilot au pierdut controlul aparatului şi încă încearcă să stabilească ce s-a întâmplat cu el”, adaugă ISAF fără alte precizări despre tipul aeronavei.
Blog
-
Iranul susţine că a doborât un avion american fără pilot în estul ţării
Al Alam nu a precizat unde a fost doborât avionul, dar a afirmat că acesta a fost “puţin avariat” şi că operaţiunea s-a desfăşurat “în urmă cu câteva ore”. “Unităţile de război electronice şi aeriene au reuşit să doboare un avion american fără pilot de tip RQ-170 care a încălcat zonele frontaliere din estul ţării şi era puţin avariat”, a precizat agenţia Fars, citând un oficial american sub acoperirea anonimatului.
-
Rusia Unită pierde majoritatea absolută. Partidul lui Putin câştigă doar 45,83 la sută din voturi
Potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, partidul Rusia Unită a obţinut între 46 şi 48,5 la sută din voturi. Potrivit acestui sondaj, Rusia Unită pierde majoritatea absolută de care dispunea până în prezent în Duma (Camera inferiorară). Partidul Comunist rămâne a doua forţă politică din Rusia, cu 19,8 la sută din voturi.
-
După Valentine’s Day şi Halloween, Black Friday a înnebunit România
Imbrăcată în negru din cap până în picioare, o femeie de origine hispanică, în vârstă de 38 de ani, se înghe-suie să ajungă la raftul cu console de jocuri Xbox. Pentru că nu reuşeşte, scoate din poşetă un spray paralizant şi începe să-l folosească, croindu-şi astfel loc prin mulţime, pune mâna pe obiectul dorit şi se strecoară apoi spre casele de marcat, lăsând în urmă cumpărători trântiţi la pământ şi călcaţi în picioare în îmbulzeala creată. S-a întâmplat undeva în Los Angeles, într-un magazin Walmart, chiar în seara de dinaintea Black Friday. Goana după reducerile consistente practicate de comercianţi cu ocazia zilei care deschide în mod tradiţional sezonul cumpărăturilor de iarnă a făcut în acest caz douăzeci de victime cu răni uşoare, cumpărători dispuşi să facă orice pentru a nu pierde ultimul produs cu reducere din raft.
Imaginea este deocamdată străină României. Conceptul Black Friday a început să prindă contur la noi abia din acest an, deşi există într-o formă sau alta în SUA încă din anii ’30, fiind clar definit câteva decenii mai târziu. S-a numit aşa în primă fază din cauza traficului şi al dezorganizării de pe străzi de după Ziua Recunoştinţei, dar explicaţia modernă este cu totul alta. Ultima zi de vineri a lunii noiembrie, în care majoritatea lanţurilor mari de magazine din SUA se deschid de la miezul nopţii sau de la primele ore ale dimineţii, atrăgând clienţii cu reduceri chiar şi de 80% la unele produse, marchează practic în bilanţuri trecerea de la culoarea roşie echivalentă pierderilor aduse de o perioadă destul de lentă pentru vânzări la profituri ilustrate cu cerneală neagră.
Şi Black Friday este doar începutul unui şir de zile importante precum Cyber Monday (prima luni de după “Vinerea Neagră”), Green Monday (a doua zi de luni din decembrie) sau Boxing Day (prima zi după Crăciun), care aduc o bună parte din încasările de sărbători şi pentru care comercianţii americani se pregătesc cu cel puţin câteva luni înainte. Vânzările merită de altfel tot efortul. Black Friday a însemnat anul acesta venituri record de 11,4 miliarde de dolari (8,5 miliarde de euro) într-o singură zi, în timp ce întreg weekendul a adus comercianţilor americani încasări totale de 52,5 de miliarde de dolari (puţin peste 39 de miliarde de euro). În România este însă destul de greu de cuantificat cât de mari au fost încasările, mai ales în lipsa unei organizări riguroase a evenimentului. Dar cifrele răzleţe comunicate de câţiva dintre comercianţii care au avut reduceri de Black Friday oferă cât de cât o dimensiune.
“Este cel mai mare eveniment de shopping petrecut vreodată în România şi cred că a dus la o creştere cu un procent a pieţei de retail de electronice, electrocasnice şi IT la nivelul întregului an, în timp ce pentru noi înseamnă afaceri cu 4% mai mari”, este de părere Radu Apostolescu, vicepreşedinte şi director de dezvoltare în cadrul eMAG, cel mai mare magazin online din piaţă şi promotorul Black Friday în România. Deşi există câteva magazine online mai mici care au derulat încă de anul trecut promoţii timide cu această ocazie, impactul asupra pieţei de comerţ electronic a fost atunci aproape nesemnificativ. De-abia din acest an se poate vorbi cu adevărat despre Black Friday în România. Şi, cu toate că în mod tradiţional vinerea neagră este dedicată reducerilor în magazinele tradiţionale, urmând ca promoţiile să se mute pe internet de Cyber Monday, la noi evenimentul s-a desfăşurat de la bun început preponderent online.
Startul l-a dat chiar eMAG care a anunţat reducerile de până la 60% pentru anumite produse din ofertă şi 10% pentru restul, urmat de Flanco, singurul lanţ de electroretail care a derulat campania şi în întreaga reţea de magazine. “Black Friday a existat în realitate numai în eMAG şi Flanco pentru că suntem singurii care ne-am pregătit din timp. Restul jucătorilor au încercat doar să se agaţe din mers de evenimentul promovat intens de noi”, spune Adrian Olteanu, directorul executiv al lanţului de retail electro IT care împarte acţionariatul cu magazinul online. “Pregătirile au început încă din luna iulie”, argumentează el, făcând referire la alegerea şi negocierea cu furnizorii pentru cele 3.000 de produse diferite care au avut eticheta Black Friday, cu reduceri între 30 şi 60%. Iniţiativa celor doi retaileri a fost însă urmată de anunţuri din partea mai multor magazine online cu privire la promoţiile pregătite pentru Black Friday. Reduceri între 10 şi chiar şi 80% au fost promovate de site-uri precum PCGarage, evoMAG sau Koyos, dar şi de Domo. “Iniţial ne-am pregătit doar pentru online, dar ne-am adaptat pe parcurs şi am extins oferta şi în magazine, ca urmare a campaniei agresive desfăşurate în Flanco”, spune Lorand Szarvadi, cofondatorul şi directorul executiv al lanţului de electroretail.
-
Cea mai frumoasă poveste americană de Crăciun
În 1938, Philip Van Doren, un mic editor de cărţi, a avut un vis în care vedea povestea unui om, care, doborât de greutăţi, este salvat de un înger ce îi arată cum ar fi fost viaţa celorlalţi fără el. Această poveste avea să devină filmul regizat de Frank Capra în 1946, nominalizat la cinci categorii ale premiilor Oscar.
Van Doren s-a apucat să scrie povestea din vis, pe care a intitulat-o “The Greatest Gift” (“Cel mai mare dar”) şi a terminat-o în anul 1943. Negăsind nicio revistă sau editură interesată să i-o publice, a scos pe cheltuiala lui un tiraj de 200 de exemplare din povestire în format de broşură, pe care le-a trimis prietenilor şi rudelor pe post de felicitări de Crăciun. La câteva luni după acest moment a fost căutat de studiourile de film RKO Pictures, care i-au plătit 50.000 de dolari pentru povestire, după care i-au încredinţat-o lui Frank Capra.
Deşi de-a lungul timpului s-a încercat publicarea povestirii, tirajele au fost reduse, astfel că abia acum s-a putut publica “The Greatest Gift” aşa cum şi-a dorit-o autorul, datorită fiului unui prieten al său care a găsit “felicitarea” de Crăciun trimisă în 1943, printre lucrurile tatălui său.
-
Cum luptă cu criza băncile centrale: cumpără timp
Cele şase instituţii au decis să scadă şi să ţină scăzute până în februarie 2013 costurile de finanţare cu dolari prin aranjamente de tip swap şi să ofere şi lichidităţi în alte valute în funcţie de nevoile doritorilor, adică ale băncilor în căutare de fonduri.
Acţiunea băncilor centrale e menită să câştige timp (mai exact câteva zile, până la reuniunea “decisivă” a liderilor politici ai UE din 9 decembrie) spre a evita criza globală cu care pieţele financiare ameninţă statele spre a sili BCE să le garanteze creanţele.
Analiştii se aşteaptă, de asemenea, ca Banca Centrală Europeană să reducă în această săptămână rata dobânzii de bază cu 0,25%, la 1%.
-
Doctrina iubirii în vremea URSS
Cu această nouă carte, franco-rusul Makine, autorul celebrului “Testament francez”, ne livrează opt tablouri din viaţa omului nou în URSS, din anii ’60 şi până la destrămarea imperiului, un portret al unui popor realizat în câteva tuşe simple. “Ce ne rămâne sunt aceste poveşti de dragoste”, scrie naratorul.
“Oricât de scurte, platonice sau trupeşti, tandre sau şfichiuitoare, ele nu vor intra în istorie dar vor supravieţui, fără îndoială, în amintirea celor care ne-au iubit şi pe care i-am iubit. Vor supravieţui în povestirile celor care ne-au văzut iubind.”
Andreï Makine, “Cartea scurtelor iubiri eterne”, Editura Polirom, Bucureşti, 2011
-
Aventuri pe patru roţi, distracţie garantată
De data aceasta, miza supremă este câştigarea titlului de “cea mai rapidă maşină din lume” în cadrul faimosului Grand Prix mondial, desfăşurat în Japonia. Ca un samurai al timpurilor noastre, Mater porneşte o joacă de-a agentul secret, dar intră fără să ştie în centrul unui adevărat spionaj internaţional, din care numai Flash îl poate scoate.
Pe lângă personajele îndrăgite din primul film, “Maşini 2” introduce un nou personaj fermecător, Finn McMissile (Michael Caine), un adevărat James Bond în varianta cu motor, care va conduce acţiunea pe noi culmi. Distracţia şi aventura sunt garantate.
Filmul este distribuit în România de PRO Video.
-
Cărtărescu tradus în bandă desenată
Lectura textului cărtărescian este una empatică şi spontană, fără îndoială, eficientizată de existenţa unor “capilare” comune spre lumea visului. Dar nu numai atât. Baudoin se documentează, citeşte “Travesti” în diverse registre, vine la Bucureşti pe urmele scriitorului şi încearcă să-i priceapă nu doar literatura, ci şi biografia. Mai mult, intervine el însuşi în text cu reflecţii personale.
Romanul este de fapt o plonjare în universul de năluci al unui adolescent care se visează scriitor, o suită de exorcizări şi de scene reale, intersectate de proiecţiile imaginare ale unui ego efervescent.
Mircea Cărtărescu, Edmond Baudoin, “Travesti”, Editura Humanitas, Editura Jumătatea plină, Bucureşti, 2011