“Ne pregătim acum pentru alegeri la 14 septembrie. Alegerile vor fi organizate potrivit principiului votului majoritar. Acţionăm, acum, în acest sens şi vom reuşi”, a declarat Puşilin la un miting în centrul oraşului Doneţk.
Mitingul, la care au aprticipat aproximativ 1.000 de persoane, a avut loc duminică după-amiaza în Piaţa Lenin. Participanţii au arborat steaguri ale “republicii populare” de la Doneţk, ale “forţei voluntare” din Donbas şi ale Rusiei.
Ciiti mai multe pe www.mediafax.ro
Acolo, omul a început să lucreze pentru o brumă de bani, pentru că putea refolosi materiale pentru a-şi construi propria barcă cu care să facă înconjurul lumii – aceasta era convenţia cu proprietarul şantierului. Şi a trăit cu banii aceia puţini, dormind sub sau, mai târziu, în corpul bărcii sale, un hirsut cu barba zbârlită şi păr răzvrătit, ani de zile, pentru a-şi îndeplini visul. La acutizarea crizei, românii au plecat de la şantier, pentru că nimeni nu-şi mai repara iahtul. Iar povestea mea rămâne cu final deschis, pentru că nu a mai putut să îmi spună nimeni şi nu ştiu ce s-a întâmplat cu universitarul şi cu barca sa. Îmi place să cred că a izbândit, cei care au lucrat cu el spun că a renunţat la mult prea multe – carieră, familie, stabilitate – pentru ideea sa.
Al doilea personaj este cunoscut de multă lume, cred. Se numeşte Jérôme Kerviel şi este traderul condamnat în 2010 la cinci ani de închisoare pentru că a prejudiciat, în 2008, grupul Société Générale cu 4,9 miliarde de euro. Judecătorii au ajuns la concluzia că a manipulat date şi tranzacţii, iar şeful băncii l-a caracterizat la un moment dat drept terorist. Pe de altă parte, tânărul spune că a folosit metodele pe care le-a învăţat ca angajat al băncii, că supraveghetorul său a deconectat sistemul de alertă care reacţiona la depăşirea unui prag de expunere de 125 de milioane de euro, că pentru a investi 150 de milioane de euro era de ajuns numai o secundă şi alte patru secunde pentru a juca un miliard de euro.
Nu intru în zona cu cine şi ce a ştiut şi cine şi ce a susţinut la tribunal. Kerviel a fost o parte a unui angrenaj economic şi financiar care s-a învârtit din ce în ce mai repede şi care s-a defectat în 2008. Acum el a ajuns, după judecăţi şi apeluri, la finalul drumului şi trebuie să facă puşcărie. La începutul lunii mai se afla în Italia, cu gânduri sinucigaşe, dar întâlnirea cu papa Francisc l-a schimbat, iar Kerviel vorbeşte de iluminare; pe urmă a plecat pe jos spre Franţa, într-un hagealâc care îl duce spre izbăvirea sa, închisoarea. Merge mai pe ocolite, într-un demers uşor de înţeles – se bucură de libertate, de verdeaţă, de ţigările sale, ba uneori de simpatia oamenilor. Şi spune, şi aici tind să-i dau dreptate, că lumea nu a învăţat nimic din criză, că lucrurile au rămas cam la fel cum erau în 2008. Un detaliu pentru filmul meu: mergea pe autostradă, iar un poliţist a vrut să-l amendeze pentru asta. I-a povestit poliţistului că datorează 4,9 miliarde de euro, iar acesta a izbucnit în hohote şi a renunţat la ideea amenzii.
Două poveşti frumoase, nu? În esenţă, două istorii cu oameni care au plătit pentru propria idee de reuşită. Nu am alte idei moralizatore, voiam doar să povestesc cele două istorii şi să dau o temă de gândire.
Ilustrez cu un Turner frumos, cu un nume imposibil – „Nava de linie Temerarul remorcată la ultima ancorare pentru a fi distrusă„; este, în fond, o poveste la fel de frumoasă ca aceea a polonezului sau a lui Kerviel; Temerarul, o navă construită din 5.000 de stejari, cu 98 de tunuri şi un echipaj de 750 de oameni, a fost nava care a stat alături de Victory a lui Nelson la Trafalgar – povestea eroismului. Acum, măreaţa, eleganta navă este trasă spre locul supliciului de un mic remorcher cu aburi – povestea progresului, a victoriei focului asupra pânzelor. O reuşită.
Dan Şova a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, la Recaş, că pentru construirea Centrului Intermodal de Mărfuri în localitatea Remetea Mare de lângă Timişoara este necesară suma de 22 de milioane de euro, precizând că o mare parte din aceşti bani vor proveni din fonduri europene, Consiliul Judeţean Timiş urmând să co-finanţeze proiectul şi să contribuie cu cheltuieli neeligibile, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“În ce priveşte Centrul Intermodal de la Remetea Mare sunt gata şi studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic şi indicatorii tehnico-economici. În perioada imediat următoare vom declanşa şi procedurile pentru licitaţia de lucrări. Avem şi chestiuni neeligibile care cad în sarcina Consiliului Judeţean Timiş, cum ar fi drumul de legătură spre Centrul Intermodal”, a declarat Şova.
Ministrul a mai spus că în timpul guvernărilor anterioare nu s-a intenţionat construirea unui Centru Intermodal de Marfă, deşi acest proiect exista la nivelul administraţiei locale.
“M-a întristat puţin atitudinea eminamente politică şi lipsită de sens a unor colegi de la alte partide. În timpul guvernării PDL, nimeni nu a avut intenţia de a face Centru Intermodal la Timişoara pentru simplul motiv că toţi bani alocati prin POS Transport pentru capitolul Intermodal au fost opt milioane de euro, vizând cel puţin cinci Centre Intermodale, la Craiova, Iaşi, Galaţi, Timişoara, probabil şi la Braşov, or numai Centrul Intermodal de la Timişoara costă 22 milioane de euro, deci în mod evident nimeni nu a avut intenţia să facă acest centru. Acum îl vom face, va fi finanţat pe alocarea bugetară 2014-2020, iar pentru colegii de la alte partide care vorbesc exclusiv în sens electoral, îi invit să studieze cele 530 de proiecte de la Ministerul Transporturilor şi vor vedea că Centrul Intermodal de la Timişoara beneficiază de fonduri europene din fondul de coeziune”, a mai spus Dan Şova.
Centrul Intermodal de Mărfuri din judeţul Timiş se va construi, potrivit proiectului, pe o suprafaţă de aproximativ 30 de hectare, în localitatea Remetea Mare, aflată în apropiere de Timişoara, spre Lugoj.
Proiectul prevede construirea unui complex de depozite şi schimburi de containere, precum şi a unei staţii feroviare destinate traficului de marfă. Din acest Centru Intermodal, marfa va fi transportată pe cale rutieră, feroviară şi aeriană atât în România, cât şi în Europa ori pe alte continente.
Conform proiectului, Centrul Intermodal de mărfuri va deservi companii din România, Ungaria şi Serbia, aflate pe o rază de peste 300 de kilometri.
Evenimentul va avea loc marţi de la ora 19, la hotelul J.W.Marriott din Bucureşti. Accesul se face numai pe bază de invitaţie.
Gala Premiilor Business Magazin pune în scenă, de nouă ani, viziunea celor care reprezintă “valul nou”, a celor care transformă vizibil România prin energia şi creativitatea lor. Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.
Urmăreşte AICI gala 100 TINERI MANAGERI DE TOP, începând cu orele 19.30
”În ce priveşte zona euro, cred că anul viitor România va îndeplini toate criteriile – cele cinci criterii de la Maastricht (…). În momentul de faţă, România îndeplineşte patru din cele cinci criterii, însă experienţa altor state care au intrat în zona euro ne arată că îndeplinirea celor cinci criterii nu este suficientă”, a afirmat şeful statului.
Traian Băsescu a adăugat că au fost state care au intrat în zona euro după care nu au rezistat în această zonă extrem de competitivă, ca urmare a lipsei de competitivitate a propriilor economii, el dând ca exemplu Grecia, Portugalia şi Spania.
Şeful statului a subliniat că, pentru aderarea la euro, este obligatoriu un element extrem de important: competitivitatea economică.
El a spus însă că sunt motive de optimism din acest punct de vedere.
România a transmis Comisiei Europene noul program de convergenţă, pentru perioada 2014-2017, anunţându-i pe oficialii de la Bruxelles că angajamentul de adoptare a monedei euro “va deveni un obiectiv realizabil şi necesar” la data de 1 ianuarie 2019.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declarat, la începutul lunii mai, că fixarea unui obiectiv ambiţios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a ţării, dar presupune o bună înţelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare şi consens larg politic şi social.
De asemenea, viceguvernatorul BNR Cristian Popa spunea că obiectivul de adoptare a monedei euro de la 1 ianuarie 2019 are o mare componentă politică, el considerând că este fezabil, dar şi abiţios în acelaşi timp şi reamintind că România trebuie să fie pregătită pentru a face faţă rigorilor unei pieţe unice.
Citeşte în premieră o sută de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, care va fi lansat de Business Magazin în luna mai. Tot atunci vom premia cei mai performanţi tineri din mediul de afaceri la Gala Tineri Manageri de Top, organizată de Business Magazin.
S-au născut cu doar câţiva ani înainte de Revoluţie, dar au ars etape, au învăţat mai mult şi mai repede, au renunţat de multe ori la viaţa personală şi au ajuns în vârf mai devreme decât alţii. Mai mulţi manageri şi antreprenori în jurul vârstei de 30 de ani au intrat în acest an în ediţia a noua a topului 100 tineri manageri. Este un trend, o consecinţă a crizei economice sau o nouă realitate a româniei intrarea tinerilor direct în prima linie de management a companiilor?
“De curând am împlinit 30 de ani, dar mă simt ca la 20.” În urmă cu mai bine de un deceniu, Ghiţă Nistor, absolvent al şcolii profesionale din Cugir, specializarea prelucrător prin aşchiere, s-a angajat într-o fabrică de la Sebeş ca operator care regla şi programa maşini (CNC). Era parcursul cât se poate de firesc al unui tânăr aflat la majorat care a vrut să muncească încă de pe băncile şcolii. S-a angajat la Star Transmission în 2001 şi a început de jos în fabrica ce avea să devină după zece ani principala ancoră a grupului german Daimler în România.
„Am reuşit de fiecare dată să-mi fixez obiective realiste şi să le ating, iar în acelaşi timp să construiesc echipe şi să mă îndrept cu ele în direcţia care le-a adus tuturor un plus în carieră. Mi-e greu să mă văd activând în alt domeniu decât cel pe care mi l-am ales de la bun început. Aici îmi sunt prietenii, competiţia şi de aici au venit întotdeauna provocările şi satisfacţiile„, spune tânărul. Plusul în carieră de care vorbeşte Ghiţă Nistor este de fapt parcursul său profesional, desprins parcă din scenariile unui film motivaţional.
De la operator CNC a ajuns în doi ani maistru, conducându-şi practic colegii de la acea vreme, apoi, după alţi cinci ani, a devenit şeful biroului de producţie. Anul acesta, Nistor a apărut la inaugurarea de la Sebeş a investiţiei de 300 de milioane de euro a grupului Daimler, producătorul Mercedes-Benz, lângă premierul României, Victor Ponta, în postura de director de fabrică. Şi-a făcut între timp studiile şi va absolvi în vară facultatea de inginerie economică din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Studentul i-a convins pe nemţi să îl lase să conducă o echipă de 280 de oameni şi să gestioneze cea mai mare investiţie anunţată în ultimii ani în producţia de componente auto, unde vor fi produse viitoarele generaţii de cutii de viteze pentru autoturismele Mercedes-Benz.
Nistor a fost numit în iunie 2013 director de producţie şi asamblare cutii de viteză cu dublu ambreiaj în şapte trepte, iar de anul acesta intră în responsabilitatea sa şi montajul cutiilor de viteză automate în cinci trepte. Deşi a întârziat cu studiile universitare, ardeleanul a făcut timp de doi ani cursuri de instruire în Elveţia, Austria şi Germania în domeniul asamblării cutiilor de viteză. „Mă mândresc cel mai mult cu faptul că am reuşit să producem cutii de viteză la acelaşi nivel calitativ precum colegii noştri din Hedelfingen. Presiunea a fost extrem de mare deoarece a fost pentru prima dată când s-au montat cutii de viteză altundeva decât în Germania, iar noi am dovedit că putem face faţă acestei provocări„, mărturiseşte şeful uzinei.
Când am început să lucrăm la ediţia din 2014 a proiectului „100 tineri manageri de top„, a noua generaţie de câte o sută de manageri şi antreprenori, am crezut că va fi şi mai greu să găsim 100 de nume noi. Sunt oameni despre care nu s-a scris mai nimic în presa economică din România şi pe care echipa Business Magazin i-a descoperit. În 2006, lista cu primii 100 de manageri s-a legat cel mai repede dintre toate cele opt care au mai urmat şi a cuprins cei mai mulţi directori generali (faţă de următoarele ediţii, când managerii nu s-au repetat şi nominalizările i-au cuprins şi pe ceilalţi membri ai boardului, parteneri, directori financiari, de dezvoltare sau orice altă funcţie de management care presupune luarea unor decizii strategice pentru companie).
Treptat au fost luaţi în calcul şi antreprenori, consultanţi şi avocaţi, pentru a aduce în faţă şi tinerii valoroşi din mediul de business care nu au luat contact cu cele mai mari companii din România. Principala motivaţie de lansare a acestui catalog în 2006 a fost că trebuie să vorbim despre tineri deoarece în ei stă relansarea României – oamenii aflaţi acum între 30 şi 50 de ani sunt exact prima generaţie matură a României de după 1990.
În primul an de existenţă a produsului „100 tineri manageri de top„, 2006, Ghiţă Nistor era un simplu maistru în fabrică şi nu credea nici el că va ajunge să dea mâna cu cei mai puternici oameni din industria auto mondială. Tot atunci, Mihai Pătraşcu, antreprenorul care a dezvoltat magazinul online Evomag.ro, livra calculatoare cu o Dacie care se inunda la o ploaie mai serioasă şi se temea să nu dea faliment după ce un client a comandat trei laptopuri şi nu s-a mai întors să le plătească.
Dorin Pena îi învăţa, în urmă cu opt ani, programare pe studenţii de la Politehnica din Bucureşti. Nici nu împlinise vârsta majoratului în anul 2000, când americanii de la gigantul IT Cisco ajungeau în sala de clasă a liceului „I. L. Caragiale„ din Ploieşti. Din absolvent al unui curs de cunoştinţe informatice organizat de Cisco în acel an, Pena a ajuns astăzi, la 31 de ani, directorul general al filialei din România.
Mihai Galiş, în prezent directorul de magazine al Vodafone, era în 2006 la Washington, unde absolvise facultatea şi învăţa tainele meseriei de consultant financiar. Se întreba încă de atunci dacă un tânăr de nici 25 de ani ar trebui să dea o şansă României sau să îşi continue cariera peste ocean. Acum spune că un punct cheie în cariera sa a fost momentul despărţirii de jobul de consultant din Washington D.C. „Schimbarea a devenit cea mai bună alegere profesională din viaţa mea. Parcursul pe care l-am avut de atunci m-a făcut să realizez ca cel mai bun mod de a mă dezvolta sunt experienţele noi, în diverse ţări, industrii şi zone de expertiză.„ Acum recunoaşte că a fost o adevărată revelaţie faptul că, după opt ani de carieră în domeniul financiar, a făcut schimbarea către vânzări.
19.05
Consiliul UE pentru Afaceri Externe (Bruxelles)
19-20.05
European Maritime Day, forum al inovaţiei în tehnologia pentru industria maritimă (Bremen)
20.05
CE decernează premii pentru cele mai bune proiecte europene de inovaţie socială (Bruxelles)
21.05
BCE publică balanţa de plăţi lunară a zonei euro pentru luna martie
21.05
DG-ECFIN difuzează indicatorul de încredere al consumatorilor europeni pentru luna mai
21.05
CE decernează premiile Natura 2000
23-25.05
Târgul de nunţi Ghidul Miresei (Romexpo, Bucureşti)
23.05
Concert Arch Enemy (Turbohalle, Bucureşti)
până la 24.05
Festivalul internaţional EUROPAfest – concerte jazz, blues, pop, clasic (Bucureşti, Sibiu)
23.05 – 24.07
Expoziţia de artă contemporană Bucharest Biennale 6 (MŢR, Bucureşti)
24.05 – 21.06
Galele Circului – ediţia a XIII-a (Circul Globus, Bucureşti)
25.05
Alegerile pentru Parlamentul European şi alegeri parţiale parlamentare şi locale
25.05
Alegerile prezidenţiale din Ucraina
Numărul locurilor de muncă vacante disponibile la ANOFM a crescut, sugerând revigorarea cererii de forţă de muncă, iar perspectivele de angajare în industrie şi construcţii în al doilea sunt favorabile. Reducerea numărului de concedieri a contribuit la stagnarea şomajului (7,2% în martie, la fel ca în martie 2013).
Conform BNR, accelerarea ritmului anual de creştere a salariilor în sectorul privat a fost rezultatul majorării salariului minim brut pe economie, în timp ce companiile “manifestă în continuare prudenţă” la negocierea salarială, arată BNR. Majorările de lefuri din industrie au fost integral compensate de câştigurile de productivitate, dinamica anuală a costului cu forţa de muncă rămânând negativă.
BERD apreciază că “avansul PIB se va accelera uşor în 2015, susţinut de exporturi şi de o relansare a cererii interne. Pe termen scurt însă, nivelul înalt al creditelor neperformante, de peste 20% din total, continuarea dezintermedierii financiare şi incertitudinile legate de Ucraina ar putea reprezenta riscuri la adresa perspectivei de creştere.”
Această prognoză este uşor mai bună decât cea din ianuarie a BERD (creştere de 2,4%), în timp ce pentru ansamblul ţărilor sud-est-europene, unde banca include România, estimarea a fost îmbunătăţită marginal, de la 2,1% la 2,2%.
Statistica a emis, tot în această săptămână, prima estimare pentru evoluţia economiei de la începutul anului, confirmând că România a avut în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE faţă de aceeaşi perioadă din 2013, respectiv 3,8%, fiind urmată de Polonia cu 3,5%, în timp ce Germania a înregistrat o creştere a PIB de 2,3%. Faţă de ultimul trimestru din 2013, PIB a progresat însă doar cu 0,1%, date ajustate sezonier.
Pentru ţările din Europa Centrală şi Baltică, estimarea BERD a rămas aceeaşi (2,2%).
Economia Rusiei ar urma să stagneze, cea a Turciei să aibă o creştere de 2,5%, în timp ce Republica Moldova ar urma să cunoască o creştere a PIB cu 2%. Cea mai mare schimbare de perspectivă a BERD vizează Ucraina, pentru care în ianuarie vedea posibilă o creştere de 1,5%, în timp ce acum anticipează o prăbuşire a economiei cu 7%.
Înainte de izbucnirea Războiului Civil din Statele Unite, Solomon Northup (Chiwetel Ejiofor), un negru care pune preţ pe libertate, este răpit şi vândut ca sclav. Trecând prin momente de o cruzime insuportabilă, dar şi prin clipe neaşteptate de blândeţe, pentru Solomon nepreţuite rămân viaţa şi demnitatea sa.
“12 ani de sclavie” – GALERIE VIDEO
În cei 12 ani de sclavie, definitorie pentru destinul său va fi doar întâlnirea cu un aboliţionist canadian, interpretat de Brad Pitt.