Blog

  • Vom reusi sa ne dezobisnuim de Algocalmin?

    “Bunicii nostri aveau si ei durerile lor. |n 1968, durerile
    primesc o lovitura. Apare Algocalminul (…) Timpurile se schimba.
    Algocalmin ramane acelasi”, spunea o reclama TV la celebrul produs
    romanesc, interzis de ani buni in tari precum Statele Unite ale
    Americii, Arabia Saudita, Israel, Nepal si Marea Britanie, in timp
    ce, in Uniunea Europeana, acest tip de analgezic poate fi cumparat
    numai pe baza de prescriptie medicala.
    Exceptie fac Bulgaria, Polonia si Romania, insa doar pana la finele
    anului, intrucat Agentia Nationala a Medicamentului a aprobat
    solicitarea companiei Sanofi-Aventis/Zentiva privind armonizarea
    legislatiei cu cea
    din tarile UE.


    In portofoliul Zentiva, companie cu afaceri de 194 de milioane
    de euro anul trecut in Romania, comprimatele de Algocalmin
    reprezinta circa 5% din vanzari. Totusi, ar trebui sa fie departe
    de oficialii companiei gandul unei scaderi drastice a vanzarilor,
    deoarece romanilor nu le va fi usor sa renunte la produsele pe baza
    de metamizol.


    Potrivit datelor Cegedim, companie de studii si analize de piata
    specializate pe zona farmaceutica, Algocalminul este al doilea cel
    mai vandut medicament din tara, cu 10 milioane de cutii, in valoare
    de 11 milioane de euro. “Consumul acestei substante era unul
    exagerat din cauza lipsei de educatii medicale a pacientului, dar
    si din pricina campaniilor de publicitate”, observa Ioana Cacovean,
    presedintele Patronatului Farmacistilor din Romania. Farmacista
    sustine ca este nejustificata promovarea medicamentelor prin
    reclama, intrucat se creeaza impresia ca acesta este un produs de
    care este neaparata nevoie. “Este normal sa combati durerea, dar
    analgezicele trebuie folosite cu intelepciune. Consumul unei cutii
    pe luna este exagerat”, constata contrariata sefa PFdR.

    Potrivit farmacistilor si medicilor intervievati de BUSINESS
    Magazin, un medicament trece in gama eliberarii pe baza de reteta
    atunci cand, in cazul unui consum excesiv, reactiile adverse pot
    avea efecte mai nocive decat beneficiile sale.

    Cu Algocalminul in poseta, dar mai ales in minte, ce vor face
    cetatenii in perioada urmatoare? Daca medicii de familie sussin ca
    vor fi luati cu asalt pentru a elibera retete, farmacistii cred ca
    pacientii vor trece pe produse cu efect similar si la acelasi pret,
    dar disponibile fara reteta, precum ibuprofenul. “Romanul fie isi
    va lua reteta de la medic valabila sase luni pentru ca e obisnuit
    cu medicamentul sau va gasi analgezicele in unele farmacii care,
    fiind interesate de profit, incalca legea si elibereaza fara
    probleme orice tip de medicament”, rezuma Clara Popescu,
    vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, tendinta din viitorul
    apropiat.

  • Hotelurile profita de vara si investesc in terase in aer liber

    Terasele sunt una dintre cele mai profitabile idei de afaceri de
    sezon, daca tinem cont ca intr-o singura noapte au adus incasari de
    100.000 de euro in Centrul Vechi al Capitalei. E adevarat ca era
    finala Campionatului Mondial de Fotbal, dar fuga de canicula a
    inceput parca sa transforme fiecare seara intr-un eveniment
    special. Hotelierii nu au ratat in niciun an momentul si s-au
    intrecut in deschideri care de care mai spectaculoase, inclusiv
    acum, in cea mai calduroasa vara din istorie – Athénée Palace
    Hilton a redecorat terasa La Strada, la Radisson Blu a aparut un
    nou Beach Bar, iar Carol Parc organizeaza evenimente urbane sau
    nostalgice pe noua terasa a hotelului – Monaco Terrace &
    Cafe.

    Pentru hotelieri, terasele au dublu avantaj – oaspetii isi
    cheltuiesc banii in hotel, dar in acelasi timp sunt atrasi si
    localnicii amatori de relaxare la terasa. Managerii spun ca
    vanzarile teraselor pot contribui cu pana la 20% la cifra de
    afaceri. Iar investitiile sunt substantiale. Hotelul Athénée Palace
    Hilton a intrat intr-un amplu program de renovare din care, pentru
    moment, terasa Roberto’s on La Strada este prima care a imbracat
    haine noi.

    Pentru hotel, vara este plina – Brasserie si Le Bistrot,
    receptia si Le Collonade vor fi transformate, iar restaurantul
    Roberto’s se va finaliza pana la sfarsitul anului. Ana Hotels,
    compania care detine hotelul, a alocat doua milioane de dolari
    pentru o astfel de schimbare la fata.

    Terasa de pe Calea Victoriei are un aer de vacanta – mobilier
    din lemn, mese mai rare si mancare usoara de vara. Strada cu
    zgomotul ei este pusa la respect de geamurile inalte si de copacii
    verzi. “Investitia pastreaza autenticitatea locului, respectand
    mostenirea de aproape 100 de ani a cladirii”, sustine Friedrich
    Niemann, general manager al Athénée Palace Hilton.

    Evident, si meniul include variante de vara, de la oferte
    speciale pentru pranz – panini, supa si bautura racoritoare pentru
    42 de lei, pana la seri dedicate evenimentelor. Bucatarul-sef
    Clayton Powell recomanda pestele-spada la gratar, marinat cu
    ierburi aromate si piper si servit cu dressing de portocale si
    patrunjel si garnitura de ridichi la gratar.

    Calea Victoriei este unul dintre locurile fierbinti pentru terasele
    din hoteluri. Radisson Blu, o investitie de 70 de milioane de euro
    finalizata in 2008, se lauda cu cele mai multe locuri pe terase.
    Café Città, restaurantul cu vedere la bulevard, are 120 de locuri
    pe terasa, iar in curtea interioara a hotelului, pe malul piscinei,
    sunt organizate petreceri chiar si cu 1.000 de invitati.

    “Bucurestiului ii lipseste zona de terase pe marile bulevarde.
    La Café Città ne-am gandit la gustari rapide, naturale, dar mizam
    si pe painea facuta in bucataria proprie de un brutar francez”,
    spune Adrian Adam, director de marketing al Radisson Blu Bucuresti.
    Amatorii de produse de brutarie au de ales intre feluri diferite de
    paine – cereale, masline sau seminte, iar oficialii Radisson Blu
    spun ca numai pentru paine hotelul importa tone de faina in fiecare
    luna.

  • Povestea care vinde masina: episodul hibrid (VIDEO)

    “Mai stiti cum arata mecanicul auto de cartier, cu acea salopeta
    de cele mai multe ori murdara? Ei bine, nu va mai trece mult timp
    si mecanicul o sa fie un tip tanar care va lucra la un calculator
    si aproape orice reparatie va fi facuta dintr-o combinatie de taste
    la un computer.

    Acum ne pregatim sa trimitem la scolarizare primii mecanici care
    vor fi autorizati sa repare masinile electrice”, spunea recent la
    unul dintre evenimentele BUSINESS Magazin Nicolae Sorescu, seful
    Radacini Motors, unul dintre dealerii locali ai General Motors,
    grup care va incepe de la sfarsitul acestui an comercializarea
    primului sau model electric, Chevrolet Volt, cam in aceeasi
    perioada in care pe piata va aparea si prima masina electrica a
    Nissan, botezata Leaf.

    Cu preturi de peste 30.000 de euro, cele doua masini vor avea pe
    termen scurt, spun analistii, o mare problema – timpul mare de
    incarcare, avand in vedere ca pentru a rula 150 de kilometri este
    nevoie de o baterie plina, care se incarca in mai mult de 12 ore la
    o priza normala sau in mai putin de o ora la o priza de mare
    capacitate (dar aceasta infrastructura urmeaza sa fie dezvoltata in
    timp).

    In aceste conditii, principalii beneficiari de pe urma
    “buzz”-ului creat in jurul anticipatelor lansari de masini
    electrice ar putea fi masinile hibride. Adica cele care au in fapt
    doua sau mai multe motoare -pe benzina si electrice – care
    functioneaza impreuna sau separat, in functie de situatie. Iar cel
    mai cunoscut exemplu este Toyota Prius, o masina ajunsa deja la
    treia generatie, care a cumulat in ultimii 13 ani vanzari de 1,8
    milioane de unitati. Producatorul japonez a creat practic piata
    hibridelor (si prin extensie moda eco in industria auto) intr-o
    vreme in care multi dintre producatori se concentrau pe constructia
    de SUV-uri performante, dar mari consumatoare de carburant.

  • Starcraft 2, jocul de la care Blizzard asteapta un miliard de dolari

    De aproape o luna de zile, doua Boeing-uri ale companiei Korean
    Air zboara prin lume purtand imaginea lui Jim Raynor, mercenarul
    blazat si cam betiv care este eroul Starcraft II: Wings of Liberty.
    Alegerea companiei aeriene coreene nu este intamplatoare. Pentru
    Blizzard Entertainment, producatorul jocului si pentru Activision
    Blizzard, publisherul acestuia, Coreea de Sud este “terra
    mirabilis”: Starcraft este jucat aici la nivel profesional, are
    milioane de fani, meciurile sunt transmise la televiziuni, iar
    premiile in bani sunt cele mai mari.

    Oricum, premiul cel mare, in bani, va fi pentru Blizzard si
    pentru Activision. Blizzard Entertainment este, pentru industria
    jocurilor, un nume de referinta, pentru ca detine francizele
    Warcraft, Diablo si Starcraft. World of Warcraft, jucabil online,
    este, la aceasta ora, cel mai popular nume in industria jocurilor
    online, cu aproape 12 milioane de jucatori inscrisi si cu peste 60%
    din intreaga piata a jocurilor de tip MMORPG (massively multiplayer
    online role-playing game). Blizzard a lansat prima parte a seriei
    Starcraft la 31 martie 1998 si a vandut in jur de 11 milioane de
    copii ale jocului, din care 4,5 milioane in Coreea de Sud.

    Starcraft si Wings of Liberty sunt jocuri de strategie in timp
    real: in competitie cu alte rase, jucatorul administreaza
    constructia de baze, resursele naturale si exploatarea acestora,
    crearea de noi unitati si cucerirea de noi teritorii, dar implica
    si doze de alte abilitati, de diplomatie, de exemplu. Rasele
    prezente in Starcraft sunt pamantenii, protoss si zerg. Chris
    Metzen si James Phinney, cei care au gandit universul SF in care se
    defasoara jocul, au conceput o intriga care implica grupuri de
    infractori pamanteni si mutanti genetici sau cibernetici care se
    confrunta fie intre ei, fie cu protoss, rasa avansata din punct de
    vedere tehnologic si avand puteri paranormale, sau cu insectele
    zerg.

    Fiecare rasa are propriile calitati, abilitati si trebuie
    abordata de jucator cu strategii proprii. Campania single-player se
    bazeaza pe o serie de misiuni din ce in ce mai complexe menita sa
    intareasca pozitia si performantele rasei pe care jucatorul o
    conduce. Componenta multiplayer, speculata in competitiile
    internationale sau in simplele intreceri in jucatori pe internet se
    desfasoara prin intermediul serviciului pe internet “Battle.net”
    apartinand Blizzard.

    |n esenta, un numar de cel mult opt jucatori se intrec intr-o
    serie de moduri diferite, de la “distruge-i pe ceilalti” sau
    “captureaza-le steagul” la jocuri de fotbal sau competitii de
    vanatoare cu zergi. Dar de la intrecerile pe Battle.net s-a ajuns
    la competitiile de anvergura din Coreea, jucatori profesionisti
    care castiga chiar si 200.000 de dolari pe an, specializari duse la
    extrem – pe rase sau echipe. Iar in momentul in care audienta World
    Cyber Games ajunge la milioane de spectatori la televiziuni sau pe
    internet, implicarea consistenta a unor companii de genul Samsung
    sau SK Telecom vine firesc.

  • 300 de ani de concedii medicale sau cum isi prelungesc romanii vacanta

    “O cifra demna de Cartea Recordurilor.” Asa descrie Adina Geana,
    sefa directiei de management a Casei Nationale de Asigurari,
    numarul de zile in care angajatii au stat acasa anul trecut din
    motive de boala. Cele peste 100.000 de zile de concediu medical au
    incarcat factura Ministerului Sanatatii cu circa un miliard de lei
    noi, bani cheltuiti pentru indemnizatiile pe perioada de
    incapacitate de munca. Suma platita este dubla fata de anul
    2006.


    Ingrijorator este faptul ca fenomenul ia o amploare tot mai
    mare, iar unii angajati speculeaza la maximum deficientele
    sistemului de acordare a zilelor libere. “Un pacient a avut chiar
    doua-trei concedii medicale in aceeasi perioada, de la medici
    diferiti”, spune Adina Geana, incercand sa ilustreze limitele pana
    la care se poate ajunge cu platile din partea statului pentru
    angajatii “bolnavi”.


    Contextul actual a dus la modificarea legislatiei de acordare a
    zilelor libere din ratiuni de boala. Asa se face ca asiguratul
    poate beneficia doar de 30 de zile de concediu medical acordat de
    catre medicul de familie intr-un an, spre deosebire de 45, asa cum
    era pana acum. Potrivit noilor norme legale de acordare a
    concediilor medicale, intrate in vigoare din 15 mai, medicul va
    avea voie sa ii prescrie initial angajatului maximum zece zile de
    concediu, dupa care il va putea prelungi, daca va fi necesar. Daca
    incapacitatea temporara de munca se mentine, doctorul specialist
    poate stabili concediul in etape succesive de 30 de zile, dar fara
    a depasi 90 pe durata unui an calendaristic, socotit de la prima zi
    de imbolnavire. Actul normativ mai prevede ca angajatii aflati in
    concediu medical pot fi cautati la domiciliu de catre reprezentanti
    ai Casei de Asigurari, ai angajatorului si chiar ai Politiei.

    Adrian Izvoranu, presedintele Asociatiilor Confederatiilor
    Patronale din Romania, sustine ca, in ce priveste acordarea
    concediilor, problema e ca administrarea sistemului de sanatate
    este bicefala, impartita intre Ministerul Muncii si Ministerul
    Sanatatii. “Exista un buget comun care nu permite avizul
    specialistului de medicina a muncii in acordarea acestui tip de
    concediu”, remarca Izvoranu. |n plus, nu se face distinctie intre
    concediul medical cauzat de imbolnavirea la locul de munca si cea
    din alte motive conexe. “Poti sa iti iei concediu medical pentru ca
    ai dormit dezvelit sau pentru ca ai cazut in groapa cand erai beat,
    cand in mod normal ar fi trebuit sa ti se dea concediu fara plata”,
    exemplifica liderul ACPR. El atrage atentia ca, in statele Uniunii
    Europene, doctorul de medicina a muncii are decizia in acordarea de
    repaus medical, nu medicul de familie.

    Plata primelor sapte zile de concediu de boala este suportata de
    catre angajator, in timp ce restul perioadei se achita din bugetul
    asigurarilor de sanatate. “Cam asta e portita de iresponsabilitate,
    mai ales ca angajatorul nu are cum sa controleze motivele pentru
    care angajatul se imbolnaveste.”

    George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a Medicilor
    de Familie, afirma ca, atunci cand ne uitam la numarul de zile de
    concediu medical in Romania, trebuie sa ne sara in ochi
    morbiditatea crescuta (incidenta imbolnavirilor), comparativ cu
    alte state din Vest. Haber observa ca numarul de internari a
    crescut semnificativ, iar a sta in spital nu e neaparat cel mai
    placut mod de a-ti petrece perioada de repaus. “Trebuie sa
    recunoastem ca exista cazuri izolate cand se acorda cu multa
    blandete zile in plus de concediu din partea medicilor. Nu este
    insa un fenomen generalizat”, comenteaza medicul, completand ca i
    se pare “enorm” numarul de zile acordate.

  • Bonul la pastrare: Boc le promite romanilor ca le da bani inapoi la cumparaturile „corecte“

    Romanii vor primi inapoi de la stat o parte din banii cheltuiti
    pe diferite bunuri si pe servicii, pe baza bonurilor fiscale. Este
    cea mai recenta propunere a Guvernului Boc prin care se incearca
    reducerea evaziunii fiscale si care ar putea fi aplicata incepand
    de la toamna, odata cu modificarile aduse Codului Fiscal. Cat vor
    primi inapoi cetatenii nu se stie deocamdata, pentru ca premierul
    Emil Boc nu a dat detalii. “O masura avuta in vedere este ca toti
    cei care vor avea bonuri fiscale adunate pana la un anumit plafon
    sa beneficieze de o prima din acea suma de bani, pentru a-i
    incuraja sa ceara bonuri fiscale pentru produse care se cumpara in
    Romania, de la paine pana la lucruri foarte scumpe si de folosinta
    medie sau indelungata ori de lucrari”, a declarat premierul Emil
    Boc. De asemenea, cei care isi fac lucrari de reabilitare in
    locuinta vor putea sa-si deduca o parte din cheltuielile facute, in
    limita unor plafoane anuale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Basescu, intampinat in Harghita cu „Pasaportul, va rog!“

    “Domnule Basescu, pasaportul!” scria pe pancarta cu care incerca
    sa-i tina calea un tanar intr-un tricou alb imprimat cu harta
    Romaniei, fara Transilvania si Banat. Era “faimosul” extremist din
    Miercurea Ciuc, Barna Csibi, functionar la Directia Finantelor
    Publice Harghita si, in timpul liber, sef al organizatiei
    paramilitare “Plutonul secuiesc” din Garda Maghiara, scoasa in
    afara legii de autoritatile din Ungaria. Spre norocul sau, zidul
    garzilor de corp care-i croiau drum prin multime l-a impiedicat pe
    Traian Basescu sa observe parncarta si pe purtatorul ei pe care, de
    altfel, cativa sepepisti il tineau, discret, la distanta. Asa ca
    seful statului s-a delectat doar cu cateva aplauze razlete su
    fluieraturi asijderea, plus o ironica “Sa traiti bine, ha, ha, ha!
    “, pe care s-a facut insa ca nu le aude. Aceasta in vreme ce
    premierul Viktor Orban, sosit cu cateva minute inaintea sa fusese
    intampinat cu ovatii si o salva de “Hajra, Orban!”, “Hajra, hajra,
    Magyarok!” (“Inainte, Orban!, Inainte maghiari!”),
    “Autonomia!”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Peste sase ore de la Bucuresti, zece de la Brasov si aproape o
    zi de la Satu Mare – atat a durat
    calatoria cu trenul
    pana la Mangalia in cel mai aglomerat
    weekend de pe litoral, cu 150.000 de turisti veniti la mare, scrie
    Gandul. Romania este pe primul loc in Europa Centrala si de
    Est si pe locul al cincilea in Uniunea Europeana dupa totalul
    investitiilor de la zero atrase in primele patru luni ale acestui
    an, conform UNCTAD.

    La sedinta de azi a coalitiei se va discuta
    planul de reducere la 10%
    a cotei unice incepand de la 1
    ianuarie 2011, compensata prin majorarea TVA la 25%, in paralel cu
    noi impozite sau cresterea altor taxe, anunta Evenimentul
    Zilei
    . O gura de aer pentru cei aflati in prag de faliment:
    suma minima pentru care un creditor poate solicita insolventa unei
    firme va fi majorata, iar numarul zilelor de restanta va fi extins
    de la 30 la 90.

    Facilitatile promise de Guvern consumatorilor pentru folosirea
    bonurilor fiscale vor fi acordate
    cel tarziu la 1 ianuarie 2011
    , in conditiile in care la 1
    septembrie va fi gata legea respectiva, consemneaza Romania
    Libera
    , citandu-l pe premierul Emil Boc. Cei mai multi dintre
    turistii de pe litoral sunt in cautare de oferte speciale, cele mai
    cautate fiind cele care ofera cel putin o noapte de cazare gratuit,
    pe principiul “platesti trei, stai patru”.

    Zeci de mii de romani fraudeaza sistemul de asistenta sociala cu
    aproximativ
    36 de milioane de euro pe luna
    ; Adevarul a calculat cam
    cat plateste un contribuabil pentru hotia celor care prefera sa
    traiasca pe banii statului. In timp ce autoritatile cred ca pretul
    painii nu va fi afectat de precipitatiile masive, producatorii spun
    ca totul depinde de calitatea graului recoltat, in conditiile in
    care intre 15% si 20% din suprafata cultivata cu grau a fost
    afectata de ploi.

    Peste 7.000 de angajati din
    20 de mari companii
    si-au schimbat birourile in acest an in
    Capitala, in special ca urmare a finalizarii proiectelor City Gate
    din Piata Presei Libere si Lakeview de pe Barbu Vacarescu,
    socoteste Ziarul Financiar. O romanca preia conducerea
    Groupama Asigurari, al treilea asigurator de pe piata, dupa ce din
    2007 incoace afacerile au fost coordonate de un expat.

  • Udrea: In ultimii ani, am renuntat la modelul Basescu, PDL Bucuresti sa se reintoarca la bucuresteni

    “Misiunea mea este sa recastigam impreuna increderea
    bucurestenilor si sa facem astfel incat bucurestenii sa devina din
    nou implicati in rezolvarea problemelor pe care le avem cu totii in
    acest oras, care creste de la o zi la alta, asa cum s-a intamplat
    pe vremea lui Traian Basescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro