“Calendarul Nabucco este dependent de disponibilitatea surselor de gaze. În momentul de faţă aşteptăm decizia consorţiului Şah Deniz II înainte de a reevalua acest calendar. Demararea construcţiei este în continuare planificată pentru 2013 şi momentan nu estimăm întârzieri. Dorim sa finalizăm construcţia până la sfârşitul lui 2017, astfel încât totul să fie gata pentru exportul de gaze naturale”, a afirmat, într-o declaraţie de presă, purtătorul de cuvânt al consorţiului Nabucco, Christian Dolezal. Directorul general al grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, a declarat marţi, la Viena, citat de AFP, că gazoductul Nabucco ar putea intra în exploatare în 2018, cu o întârziere de un an faţă de termenul stabilit oficial. Roiss a arătat că primele livrări de gaze din Asia Centrală către Europa nu vor avea loc înainte de 2018.
Blog
-
Şomajul din Marea Britanie, la maximul ultimilor 15 ani
Rata şomajului a ajuns la 8,1% în intervalul iunie-august, de la 7,9% în mai-iulie, au anunţat autorităţile pentru statistică de la Londra. Numărul persoanelor fără loc de muncă a urcat la 2,57 milioane, maximul începând din 1994. Şeful finanţelor britanice, George Osborne, s-a agajat să menţină cel mai aspru program de măsuri de austeritate de după Al Doilea Război Mondial, indiferent de deteriorarea perspectivelor de recuperare economică. Banca Angliei a reluat programul de achiziţie de active, în principal obligaţiuni guvernamentale, în contextul agravării crizei datoriilor din Europa şi a încetinirii economiei mondiale.
-
Cum au scos marii retaileri profit de jumătate de miliard când alţii intrau în insolvenţă
În numai o săptămână Cora a deschis un nou magazin, al optulea din reţeaua sa, Lidl anunţă pentru săptămâna viitoare deschiderea a 11 noi spaţii şi are în construcţie încă 17, iar Carrefour anunţă oficial parteneriatul cu Angst pentru lansarea francizei Carrefour Market pe piaţa locală. Comerţul dă în clocot şi toate ştirile despre al doilea val al crizei şi greutăţile ce-ar putea să vină nu par a avea niciun impact pentru planurile de dezvoltare ale reţelelor de magazine.
De fapt, până acum niciun obstacol nu s-a dovedit a fi prea dificil de trecut, în ciuda asperităţilor economice, iar cei mai multe şefi de reţele comerciale îşi freacă mâinile de bucurie. Dovadă stă jumătatea de miliard de lei ce înseamnă suma profiturilor înregistrate de cele mai mari companii de profil. Doar retailerii autohtoni au avut de suferit, cei mai mulţi închizându-şi porţile.
Datele din Registrul Comerţului şi cele de la Ministerul Finanţelor arată că cea mai profitabilă afacere este cea a nemţilor de la Kaufland, care operează magazine de tip discount de mari dimensiuni. Peste 172 de milioane de lei în 2010, mai mult decât dublu faţă de 2009 (78 mil. lei) reprezintă câştigul net al Kaufland, în condiţiile în care strategia discounterilor este să mizeze pe preţuri mici.
Reţeaua de magazine de tip bricolaj Dedeman, dezvoltată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, ocupă poziţia fruntaşă la mai multe capitole privind rezultatele anului trecut – rapiditatea în expansiune, creşterea vânzărilor (46%), cea mai mare marjă de profitabilitate (aproape 10%). Reţeaua băcăuană, cea mai nouă vedetă din retailul local, a parcurs un drum lung de la înfiinţare şi până acum. “Nu ne-am propus de la înfiinţare să fim o companie naţională; ne-am dezvoltat pas cu pas, la fel cum ne-am construit şi strategia de extindere”, spune antreprenorul Dragoş Pavăl. El precizează totuşi că au trecut deja ani buni de când şi-a propus să acopere geografic toată ţara. La capitolul profitabilităţii, în top se mai plasează şi Carrefour (140 mil. lei), Metro (139 mil. lei), Selgros (100 mil. lei) şi Cora (66 mil. lei).
În timp ce Kaufland a avut anul trecut cele mai mari câştiguri din comerţul românesc, cealaltă divizie a grupului, Lidl, a înregistrat cele mai mari pierderi: 247 de milioane de lei în 2010, de circa trei ori mai mare decât în anul precedent. “Principala noastră ţintă este expansiunea”, spune Friederich Fuchs, preşedintele consiliului de administraţie al Lidl România. Toate celelalte elemente cad în plan secund. Or, cheltuielile, pentru un jucător care vrea să cucerească nu doar noi teritorii, ci şi portofelele clienţilor, sunt mari. Două argumente aduce, la obiect, Fuchs, care a venit în România de numai un an şi deja înţelege bine şi vorbeşte româneşte.
Primul este campania de imagine, pentru care a fost filmat deja un spot publicitar dedicat, iar al doilea este reprezentat de instruirea personalului – 300 de oameni au efectuat deja stagii de pregătire în Germania. Lidl a angajat în ultima perioadă 800 de oameni, iar Fuchs spune că acest demers n-a fost tocmai uşor, chiar dacă şomajul este la cote ridicate. Fără să dezvăluie vreo cifră legată de bugetele de investiţii, realizate sau planificate, oficialii companiei spun totuşi că pe lângă deschiderea celor 11 magazine, mai lucrează la construcţia a încă 17 şi au în plan achiziţia altor terenuri. Reţeaua numără acum 118 spaţii, are 2.000 de angajaţi şi circa 80% din produsele aşezate pe rafturi sunt mărci proprii.
De fapt, discounterii au fost campionii crizei în segmentul comerţului: au deschis în ultimii trei ani peste 220 de magazine şi au ajuns la vânzări cumulate de 1,2 miliarde de euro. Pentru a-şi atrage cumpărători, acum se duelează în segmentul discounterilor peste 430 de spaţii de vânzare numite Lidl, Penny, Profi, Minimax Discount sau Red Market.
Comerţul se dovedeşte în continuare atractiv. “În ultimul deceniu piaţa locală de retail a crescut cu 123%, fiind de departe cea mai activă din regiune”, spune Adrian Comăneci, senior project manager în cadrul CMC. În perioada 2000-2010 România a avut cea mai mare rată de creştere a pieţei de retail (circa 8,5% anual) din Europa Centrală şi de Est, alte pieţe din regiune având ritmuri mai scăzute: 54% în Polonia şi Cehia, 26% în Ungaria.
Iar jumătatea de miliard de lei profit realizată, în plină criză, de cele mai mari 15 reţele de comercianţi este argumentul cel mai clar pentru efervescenţa expansiunii.
-
EXCLUSIV: Românii văzuţi prin ochii lui Giuseppe Stefanel
“Trăim vremuri grele şi cred că vom traversa în continuare perioade cu suişuri şi coborâşuri”, spune Giuseppe Stefanel, proprietarul Stefanel, pentru BUSINESS Magazin. Tot el spune însă că în perioada de dinainte de criză, “era o economie drogată, în care toată lumea acţiona bezmetic, avea standarde de viaţă peste posibilităţi şi fiecare se grăbea să facă diverse lucruri fără a cântări deciziile”. Acum lucrurile sunt chiar mai rele de-atât (“nimeni nu ştie nimic”), iar deciziile se iau tot alandala. În opinia lui Giuseppe Stefanel, antreprenorii, politicienii şi instituţiile statelor ar trebui să discute şi să stabilească planuri concrete şi realizabile de acţiune. Recunoaşte însă că se ţine departe de mediul politic (“sunt un antreprenor care lucrează prea mult, nu am timp de discuţii”), şi este iritat de vorbăria nelimitată. “La finalul unei zile grele de muncă văd la televizor că toată lumea ştie care este soluţia pentru a ieşi la liman. Nimeni însă nu spune care este metoda prin care poate fi pusă în practică această soluţie”, declară el. În opinia sa, la nivel mondial nu mai sunt lideri adevăraţi, aşa cum erau, pe vremuri, Gorbaciov sau Mitterrand. “Oamenii sunt interesaţi numai de ceea ce se întâmplă acum sau mâine şi pare că nimănui nu-i pasă de ce ne aşteaptă peste şase luni.”
Partea plină a paharului se regăseşte însă în faptul că orice perioadă grea oferă oportunităţi. Ţinta principală a italianului (“şi profitabilitatea e importantă, dar pe plan secund”) este ca Stefanel să muşte o felie cât mai mare din zona de fashion. Italianul, care are săptămânal câte o călătorie de afaceri – săptămâna aceasta de pildă are de inaugurat un magazin la Istanbul după ce joia trecută a deschis un concept store la Bucureşti – a mirosit de mai bine de trei ani că trebuie să facă ceva nou. “Dacă nu te mişti, dispari”, susţine el cu tărie. Şi a hotărât să repoziţioneze brandul Stefanel. Deşi în 1947, când primul Stefanel, Carlo, tatăl, respectiv bunicul interlocutorilor BUSINESS Magazin, a pus bazele afacerii, firma nu avea pretenţii prea mari (“produceam, în esenţă, pulovere, care şi acum cred că sunt de bază”), în prezent Giuseppe, fiul fondatorului, implicat de 41 de ani în afacere, este nelipsit de la “Săptămâna modei”, fie ea la Paris, Milano sau Tokio.
Coordonatorul afacerii spune că nu-şi doreşte ca hainele ce se vând sub brandul Stefanel să fie produse de masă, ci să se adreseze persoanelor cu venituri mari. Cu alte cuvinte, doreşte un brand exclusivist şi către această direcţie îşi îndreaptă acum atenţia. În ultimii trei ani a investit 100 de milioane de euro pentru reaşezarea imaginii Stefanel la acest nou nivel. “Numele meu e cel mai important lucru pe care îl am”, spune italianul pe un ton uşor glumeţ. Bugetele includ atât reamenajarea magazinelor, extinderea, cât şi strategii de readaptare a ofertei. “Am crescut foarte mult atenţia asupra calităţii produselor”, explică el, întrucât cerinţele şi pretenţiile clienţilor s-au schimbat foarte mult. Acum cumpărătorii au pretenţia să poarte hainele mai multe sezoane, ba chiar să le poată combina cu piesele din colecţiile viitoare. Din acest motiv, durata de viaţă a textilelor trebuie să fie mult mai lungă. Ba chiar clienţii sunt tot mai interesaţi de curentul eco, motiv pentru care Stefanel are în pregătire o linie de produse de acest tip.
-
Înmatriculările de autoturisme au scăzut în primele nouă luni cu peste 10%
Astfel, în luna septembrie au fost înmatriculate 6.875 autoturisme, cu 15 unităţi mai mult comparativ cu perioada similară din 2010. Dacia conduce în clasamentul celor mai vândute autoturisme, cu 1.937 unităţi înmatriculate în septembrie, cu 8% mai multe faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Marca autohtonă este urmată în clasament de Volkswagen şi Skoda, cu 748 unităţi (+14,4%) şi, respectiv, cu 648 unităţi (+13%). Incluzând vehiculele comerciale şi alte tipuri de autovehicule, înmatriculările din septembrie au totalizat 8.995 maşini noi, reprezentând o creştere de 7% faţă de aceeaşi lună a anului trecut .
-
Bugetarii îşi vor primi abia în 2016 drepturile salariale câştigate în instanţă
Proiectul de aprobare a Ordonanţei de urgenţă 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar a fost votat cu 143 de voturi “pentru”, 108 “împotrivă” şi 4 abţineri. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, pe articole, proiectul legislativ de aprobare a OUG 71/2009 cu amendamentele care prelungesc termenul de plată a drepturilor câştigate în justiţie de către bugetari până în 2016 şi modifică procentele anuale de returnare a sumelor respective.
-
România a avut în august a patra creştere anuală a producţiei industriale din UE
Creşteri mai mari decât România au avut Estonia (22%), Irlanda (10,1%) şi Germania (7,8%), în timp ce imediat după România s-a situat Lituania (6,6%). În rândul ţărilor care au furnizat date, producţia industrială a crescut în 17 şi a scăzut în cinci. Cele mai mari scăderi au fost consemnate în Grecia (12,3%) şi Malta (2,2%). Faţă de iulie, producţia industrială din România a urcat cu 1,9%, a şaptea creştere ca ritm din UE. Media comunitară s-a situat la 0,9%.
-
EBay vrea să extindă colaborarea cu Facebook
Compania de comerţ online şi Facebook au în prezent un parteneriat care permite achiziţia de publicitate şi credite pentru Facebook prin intermediul PayPal, sistemul de plăţi electronice al eBay. Sursa a precizat că eBay va prezenta totodată un nou serviciu de identificare pentru clienţi, numit PayPal Access. EBay se aşteaptă ca aproape 4.000 de persoane să participe la conferinţa X.commerce care va avea loc până vineri. Evenimentul marchează lansarea oficială a noii divizii X.commerce a companiei, care vizează dezvoltatorii de software pentru comerţul electronic.