Clasamentul este condus de Bill Gates, cu o avere netă de 59 miliarde de dolari, în creştere cu 5 miliarde de dolari. Fondatorul Microsoft a fost cel mai bogat american în fiecare an, din 1994. Toţi miliardarii din top 20 au înregistrat creşteri ale averilor, cu excepţia lui Warren Buffett, a cărui avere a scăzut cu 6 miliarde de dolari, la 39 miliarde de dolari, ca urmare a reducerii valorii acţiunilor Berkshire Hathaway. Buffett, pe locul al doilea în clasamentul Forbes, a cerut preşedintelui american Barack Obama să taxeze mai mult milionarii şi s-a angajat să renunţe la 99% din averea sa în scopuri caritabile.
Blog
-
Băsescu: “În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele. Deci trebuie să fim atenţi”
“Domnii guvernanţi din Olanda trebuie să ştie că România este angajată într-o bătălie şi împotriva drogurilor. Şi Olanda trebuie se ştie că avem diferenţe de legislaţie. În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele… Deci trebuie să fim atenţi într-un fel sau altul, pentru că nu avem legislaţiile egale”, a precizat Băsescu la TVR.
Preşedintele a declarat că “războiul lalelelor” este o exagerare, precizând că România are o bătălie cu evaziunea fiscală şi a cerut firmelor olandeze să nu mai exporte flori firmelor fantomă din România.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Băsescu: Cred că perioada de criză se va întinde pe termen mediu – 2, 3, 4 ani
Am cerut Guvernului să-şi asume răspunderea nu numai cu proiectul Roşia Montană. Am cerut curaj să ia decizii pentru deschideri de exploatări aur, argint, cupru… Nu numai la Roşia Montană, nu numai acolo este aur… Mai sunt cel puţin încă două zone cu prezenţă mulţumitoare a aurului… Cuprul la Roşia Poieni, trebuie reluată exploatarea. Trebuie reluate în forţă exploatările de uraniu, prospecţiunile şi exploatările de ţiţei. Avem resurse, trebuie exploatate pentru crearea locurilor de muncă şi pentru a ne ajuta să trecem mai uşor perioada de criză, care eu cred că se va întinde pe termen mediu – 2, 3, 4 ani”, a declarat Băsescu la TVR1.
El a afirmat că soluţii există, dar că guvernanţii nu iau decizii.
-
Plata drepturilor câştigate în justiţie de bugetari, prelungită până la finele anului 2016
“Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu, în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în anul 2015 plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu”, potrivit raportului preliminar adoptat în unanimitate de Comisia de Buget-Finanţe. Deputaţii au adus această modificare în condiţiile în care OUG nr. 71/2009 prevedea că sumele devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009 erau plătite astfel: în anul 2010 – 34% din valoarea titlului executoriu, în 2011- 33%, în 2012 – 33%.
-
În România, insolvenţa este cerută de debitori în 40% din cazuri
“Influenţa principală în acest sens stă în informarea mai bună a antreprenorilor – tot mai multe companii înteleg beneficiile reorganizării unei societăţi în incapacitate de plată, depăşind preconcepţia sinonimiei dintre insolvenţă şi faliment”, a comentat Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.
Compania estimează că anul 2011 nu va fi cu mult sub nivelul anului 2010 în privinţa numărului de dosare noi de insolvenţă. Cauzele acestei evoluţii sunt termenele acordate în a doua parte a anului, precum şi evoluţia mediului economic caracterizat prin menţinerea efectelor crizei financiare şi dificultatea accesării finanţărilor bancare.
Un număr de 13.265 de firme au intrat în insolvenţă în primele opt luni, cu 5,7% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar în acelaşi interval 14.829 de societăţi şi-au suspendat activitatea, în scădere cu 72,8%, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
Potrivit reprezentanţilor CITR, deschiderea procedurii de insolvenţă la cererea debitorului este preferabilă din punct de vedere juridic, beneficiind de termene mult mai scurte de judecată şi implicit o procedură mai scurtă, prin comparaţie cu cererile de deschidere a procedurii insolvenţei depuse de către creditori, care pot prelungi procedura şi cu 1-2 ani.
În ceea ce priveşte dosarele deschise la cererea creditorilor, cel mai adesea partenerii comerciali sunt cei care cer deschiderea procedurii de insolvenţă. Aceştia, neavând creanţe garantate, sunt incluşi în categoria creditorilor chirografari, reprezentând de regulă o majoritate numerică în tabelul creditorilor. Totuşi, sunt destul de multe şi cazurile în care deschiderea dosarelor de insolvenţă e cerută de creditorii cu creanţe garantate sau chiar şi de creditorii bugetari.
“Numărul companiilor care apelează la proceduri de reorganizare se menţine redus faţă de numărul companiilor aflate în procedură de faliment şi datorită faptului că se apelează la procedura insolvenţei foarte târziu, când reorganizarea nu mai este posibilă sau este extrem de dificilă”, adaugă Oana Luca, managing partner al CITR.
Legea privind procedura insolvenţei cuprinde anumite prevederi menite să favorizeze reorganizarea societăţilor aflate în procedura de insolvenţă şi să permită recuperea într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor, aminteşte Luca. Cele mai importante prevederi sunt stoparea curgerii dobânzilor şi penalităţilor de la data deschiderii procedurii de insolvenţă, scutirea de taxe de timbru şi timbru judiciar a acţiunilor formulate de către administratorul judiciar în vederea recuperării creanţelor, suspendarea de drept a oricăror acţiuni judiciare sau extrajudiciare şi masuri de executare silită împotriva societăţii debitoare sau a bunurilor sale, posibilitatea de eşalonare a datoriilor societăţii pe durata de aplicare a unui plan de reorganizare.
CITR a gestionat până în prezent un număr aproximativ de 500 de dosare de insolvenţă sau lichidare voluntară, la nivelul întregii ţări, între care Leonardo, Flanco, Diverta, Tiago Malls, Boom, Fortus Iaşi.
-
Ce trebuie să ştiţi despre recensământul populaţiei
Faţă de celelalte recensăminte, cel din 2011 are o serie de particularităţi, a explicat Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, întrucât are în vedere statistici care se referă nu doar la numărul populaţiei, ci şi la structura ei, respectiv variabile de natură demografică, condiţii de locuit şi migraţia populaţiei.
Pentru perioada 2011-2013, costul generat de organizarea recensământului se va ridica la 193 milioane de lei, la colectarea datelor participând peste 120.000 de persoane.
La acest recensământ, a precizat Voineagu, datele sunt înregistrate pe libera declaraţie şi nu se cere nici un act atunci când recenzorul merge să înregistreze date. De asemenea, “populaţia trebuie să fie conştientă că datele sunt confidenţiale şi nu folosesc nici justiţiei, nici fiscalităţii, nici unui partid sau altuia, sunt date de natură statistică. Nu avem variabile, caracteristici de natură politică sau sugerate de un partid sau altul”, a spus Voineagu, ci doar variabile normale, stabilite în acord cu regulamentul internaţional şi cu mediul academic.
Pentru persoanele plecate temporar, recenzorii au posibilitatea să folosească şi surse indirecte, “de la celelalte persoane care au rămas acasă, de la vecini, de la primar, de la secretarul primăriei, de la preot, pentru că ne interesează să vedem câţi suntem şi, la un moment dat, legat de migraţie, şi pe unde suntem”, a adăugat şeful INS.
Rezultatele preliminare vor fi date publicităţii în primul trimestru al anului 2012, iar rezultatele finale după 27 de luni, adică în 2014.
Nu se aplică sancţiuni pentru persoanele care nu primesc în casă recenzorul, pentru că procedura nu prevede ca acesta să intre în casa cetăţeanului, însă persoanele care refuză să declare date pentru recensământ sunt sancţionate contravenţional cu sume între 2.000 şi 5.000 de lei.
Recenzorii sunt selectaţi şi angajaţi de prefecturi şi primării (vezi aici condiţiile), pe baza unor teste, pentru că în unele judeţe sunt mai multe persoane care doresc să fie recenzori decât numărul de locuri, în timp ce în alte judeţe sunt mai puţini candidaţi, astfel încât va fi nevoie să se apeleze acolo la cadrele didactice, a mai spus Voineagu. Toţi recenzorii încheie convenţii civile unde sunt specificate obligaţiile pe care le au, iar când colectează datele trebuie să aibă asupra lor legitimaţii şi genţile speciale de recensământ cu documentele pe care le prezintă cetăţenilor.
Procesul decurge astfel, potrivit lui Vergil Voineagu: există o vizită preliminară, în care persoanei intervievate i se anunţă data la care soseşte recenzorul. “Dacă persoana care ar trebui să fie intervievată nu poate la data de, la ora de, comunică la ce oră poate. Şi recenzorul revine până când înregistrează datele”. Persoanele care sunt temporar absente dintr-o localitate sunt obligate ca până la sfârşitul lunii octombrie să se prezinte la Comisia locală de recensământ, spre a declara datele cerute.
-
Ce informaţii sunt obligaţi asigurătorii să furnizeze clienţilor la încheierea unei asigurări de viaţă
Dreptul asiguraţilor de a primi informaţii suplimentare înainte de încheierea unui contract de asigurare de viaţă le este conferit de Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.11/2010 (care completează normele puse în aplicare prin Ordinul nr.23/2009), conform căruia asigurătorii sunt obligaţi să realizeze următoarele:
• O analiză a nevoilor financiare ale clientului, în baza căreia asigurătorul să îi recomande ulterior clientului o soluţie financiară. Unele dintre cele mai importante aspecte care trebuie evaluate în cadrul analizei sunt situaţia financiară prezentă a clientului (venituri, cheltuieli, venit disponibil), precum şi obiectivele financiare pe termen lung ale acestuia şi prioritizarea lor. În vederea realizării analizei, în cadrul primelor întâlniri cu clientul, va fi completat Formularul de analiză a nevoilor clienţilor, iar soluţia financiară recomandată trebuie să fie în concordanţă cu rezultatul analizei.
• Dacă asigurarea oferită este de tipul unit-linked sau index-linked, asigurătorul va determina profilul de risc al clientului, astfel încât tipul de contract şi fondul de investiţie recomandate să fie potrivite clientului. În acest fel, se are în vedere evitarea asumării prin contractul de asigurare a unui risc mai mare decât toleranţa clientului.
• În momentul prezentării unui fond de investiţii asociat unei poliţe de asigurare de tip unit-linked, clientului îi va fi înmânat prospectul fondului de investiţii în care vor fi investite primele de asigurare. Ordinul CSA nr.11/2010 precizează expres care sunt informaţiile minimale care trebuie incluse în acest prospect, cum ar fi definiţii pentru cei mai importanţi termeni, politica de investiţii, durata de investiţie minimă recomandată, nivelul şi structura taxelor etc.
• Înainte de încheierea unui contract de asigurare de viaţă, asigurătorul trebuie să îi prezinte clientului o proiecţie (evoluţia detaliată a contractului), astfel încât acesta din urmă să aibă o imagine clară şi completă asupra contractului de asigurare. Şi în acest caz, Ordinul CSA nr.11/2010 precizează care sunt informaţiile minime ce trebuie prezentate clientului: evoluţia valorii contului, evoluţia valorii de răscumpărare, costurile de administrare şi altele.
“Am constatat, nu de puţine ori, că neînţelegerile dintre asiguraţi şi societăţi apar din cauză că oamenii nu cunosc sau nu înţeleg foarte bine clauzele contractelor de asigurare pe care le-au semnat, iar uneori chiar confundă asigurările de viaţă cu instrumentele de economisire oferite de sistemul bancar. Sunt convinsă că aplicarea reglementărilor CSA va conduce la eliminarea multora dintre aceste neînţelegeri”, a declarat Angela Toncescu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Documentele care trebuie completate în vederea îndeplinirii obligaţiilor de mai sus sunt semnate de ambele părţi – asigurat şi client – şi întocmite în dublu exemplar, câte unul pentru fiecare parte.
-
Veştile proaste din HR: Angajăm, dar numai dacă e absolut necesar
Pentru cei care vor să vadă jumătatea plină a paharului, vestea bună este că încă se mai fac angajări. Cei care văd mai degrabă jumătatea goală vor fi însă descurajaţi de faptul că, spre deosebire de trimestrul anterior, previziunile de angajare ale companiilor din România sunt mult mai puţin curajoase. Astfel, potrivit Studiului Manpower privind “Perspectivele angajării de forţă de muncă”, pentru ultimul trimestru al anului avem o intenţie de angajare “decentă”, după cum o numesc specialiştii de la Manpower, de 11%, în scădere cu 9% comparativ cu trimestrul trecut. În mare par-te, cauza scăderii stă în semnalele tot mai incerte care vin din economiile externe, dar şi de ameninţarea instalării unei noi crize, într-un moment nu foarte îndepărtat, aşa cum estimează economistul Nouriel Roubini, cel care a “profeţit” şi criza economică mondială din 2008. În aceste condiţii, nu este greu de înţeles de ce angajatorii simt nevoia să fie cât mai prudenţi cu putinţă şi să se extindă doar acolo şi doar atunci când este nevoie.
“În perioada în care s-a realizat studiul pentru acest trimestru, pieţele bursiere se aflau sub o presiune majoră, iar previziunile în ceea ce priveşte o nouă revenire a recesiunii în Statele Unite ale Americii cel mai probabil au afectat încrederea angajatorilor de pretutindeni. Cu toate acestea, perspectiva privind angajările la nivel global se menţine puternică, în special în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, când era de 0%”, spune Valentin Petrof, country manager al ManpowerGroup România.
De asemenea, cu toate că se observă o scădere constantă a previziunii de angajare de la un trimestru la altul, studiul realizat pe un eşantion de 763 de angajatori români indică faptul că una din cinci companii din România va continua să angajeze personal până la finele anului, iar altele şi-au anunţat planuri consistente de angajare care se vor derula pe o perioadă de cel puţin un an de acum încolo. Spre exemplu, Endava, companie care derulează activităţi de outsourcing din domeniul IT, recrutează în România peste 350 de persoane în următorul an, ceea ce va face ca numărul de angajaţi să depăşească 650 la nivel naţional. Cele mai multe angajări sunt anunţate în Iaşi şi Bucureşti, iar campania de recrutare face parte din strategia grupului, care şi-a propus ca până la sfârşitul lui iunie 2012 să atingă 1.000 de angajaţi. De altfel, de la începutul anului şi până acum numărul de angajaţi ai companiei a crescut cu 60.
Paradoxal, în timp ce unii candidaţi s-ar putea plânge de lipsa de oferte, angajatorii spun că nu găsesc candidaţi potriviţi. Modelul omului “bun la toate” nu mai este atât de căutat, ci au nevoie de oameni specializaţi. “Adevărata ameninţare pentru piaţa muncii o constituie nu scădererea cererilor, ci deficitul de competenţe la nivelul candidaţilor”, susţine Petrof. Studiul realizat recent de ManpowerGroup privind Deficitul de Talente a arătat că în România muncitorii calificaţi – pe care se bazează activitatea din numeroase industrii – reprezintă principalul deficit de personal la nivel naţional. În plus, angajatorii români întâmpină cele mai mari dificultăţi în acoperirea poziţiilor disponibile (53%) din toată regiunea pieţelor emergente. “Trebuie să investigăm în detaliu care sunt competenţele şi abilităţile de care piaţa muncii are cea mai mare nevoie, după care să punem la punct programe specifice de dezvoltare a acestora”, a adăugat Petrof.
-
Cum a furat un site american de poker 440 de milioane de dolari de la jucători
Full Tilt Poker “a escrocat jucătorii, făcându-i să creadă că sumele pe care ei le depuneau pentru acest joc online se aflau în siguranţă şi erau disponibile în orice moment”, a declarat într-un comunicat Preet Bharara de la biroul Procuraturii din Manhattan. “În realitate, Full Tilt Poker nu păstra fonduri suficiente pentru a rambursa jucătorii şi, mai mult de atât, folosea aceste fonduri pentru a acorda bonusuri membrilor consiliului de administraţie şi a acţionarilor, în valoare de peste 440 de milioane de dolari, acordate începând din aprilie 2007”, a adăugat parchetul newyorkez.