BusinessMagazin

Blog

  • Cum vede presa britanică palatele romilor din România: Locuinţe colorate şi supradimensionate, în care familiile pozează cu mândrie

    Seria de documentare “Big Fat Gipsy Weddings” (n.r. “Nunta mare ţigănească”) difuzată de Channel 4 arată partea nevăzută a vieţii romilor, scrie dailymail.co.uk.

    Fotograful Carlo Gianferro a surprins imagini din viaţa comunităţilor de romi şi modul în care arată locuinţele celor mai bogaţi dintre aceştia.

    Seria sa de fotografii, intitulată “Gipsy Interiors”, arată locuinţele colorate şi supradimensionate ale acestora din palatele din România şi Moldova. Romii nu se sfiesc să-şi expună averile, aşa că îşi decorează locuinţele cu obiecte opulente.

    Gypsy Interiors from Carlo Gianferro on Vimeo.

    Cititi mai multe pe www.mediafax,.ro

  • Investitorii germani: România, mai atractivă decât Ungaria, dar mai puţin decât Lituania sau Letonia

    “89% dintre cei chestionaţi ar alege din nou România ca amplasament investiţional. În ciuda unor probleme, aşteptările investitorilor au fost îndeplinite. De asemenea, 54% dintre participanţi consideră situaţia actuală a firmei ca fiind satisfăcătoare, 42% ca fiind bună. Majoritatea sunt de părere că acest lucru va rămâne neschimbat şi în 2012”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie Germană în România (AHK România).

    La chestionar, realizat în luna martie, au participat 49 de firme membre ale AHK Romania, majoritatea din sectorul servicii şi comerţ. Acesta este parte a unui chestionar de conjunctură al Camerelor de Comerţ şi Industrie Germane din străinătate, regiunea Europa Centrală şi de Est. Peste 1.300 de firme au participat la chestionar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berceanu: Voi cere demisia lui Boc din fruntea PDL. Actuala conducere trebuie să se dea la o parte

    Berceanu, liderul PDL Dolj, a anunţat că, joi, în Colegiul Director, îi va cere demisia lui Emil Boc din fruntea PDL.Radu Berceanu a susţinut că întreaga conducere centrală a partidului trebuie să plece.

    “Nu poţi să vrei să fii şef şi când se întâmplă ceva să nu ai nicio responsabilitate”, a susţinut Berceanu.”Trebuie ca întregul BPN, conducerea centrală naţională a partidului, să-şi dea demisia şi să facem un congres mare de 5.000 de oameni, cum am făcut totdeauna, în afară de ăsta ultimul, mai aranjat aşa, în care să decidă cine să conducă şi mai ales când să conducă, cei care au muncit şi au câştigat, au participat la aceste alegeri: primarii, cei care au candidat de primari şi au ratat la 20-30 de voturi, că ăia sunt oamenii pe care se bazează partidul”, a afirmat senatorul PDL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Magdalena Manea, RBS Romania

    “Empatia, zâmbetul, rutina deciziilor cotidiene foarte diverse, capacitatea de ne automotiva şi de a-i antrena pe cei din jur fără a comanda, perseverenţa de a lupta pentru scopuri nobile”. Manea are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul bancar, dintre care zece la BNR, inclusiv ca arbitrajist-şef, apoi la Raiffeisen – manager de administrare a activelor şi pasivelor reţelei RIBH, respectiv MKB Romexterra Bank – vicepreşedinte. Pasionată de călătorii, arte plastice şi muzică clasică, afirmă că lucrurile pe care le preţuieşte cel mai mult în viaţa ei sunt “o copilărie minunată şi amintirile bunicilor despre o lume ideală, dinaintea refugiului”, iar la întrebarea cum împacă viaţa de familie cu cariera răspunde în glumă: “Aici trebuie să sunaţi acasă”.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • BILDERBERG 2012: Cine, unde şi când. Nu ştim ce

    Cu sloganuri precum “Ne vrem ţara înapoi!”, strigând injurii de la “gunoaielor” la “hoţii”, protestatarii nu s-au sfiit să-şi spună oful, să le demonstreze şi în acest an distinşilor invitaţi, de la distanţa cordoanelor ridicate de forţele de ordine, că ştiu ce se întâmplă în spatele acelor uşi închise, că nu are rost să se ascundă în timp ce pun la cale următorul război, următoarea criză sau alte ştiri ale zilei de mâine.

    Întâlnirea grupului Bilderberg se desfăşoară anual, în spatele uşilor închise, între personalităţi şi somităţi din politică, business, finanţe, muncă, educaţie şi comunicaţii, exclusiv pe bază de invitaţie. Reuniunea este privită circumspect şi alimentează teoriile conspiraţioniste. Nici atitudinea de tip “Fight Club” a invitaţilor nu ajută, prima regulă a întâlnirilor Bilderberg fiind să nu vorbeşti despre Bilderberg! Iar confidenţialitatea este tocmai scopul acestor întâlniri. Site-ul oficial al grupului Bilderberg notează că încrederea în caracterul privat şi informal al discuţiilor îi încurajează pe participanţi să vorbească deschis despre chestiunile dezbătute.

    Grupul Bilderberg a luat numele hotelului din Olanda care a găzduit prima întâlnire, în 1954. De atunci au avut loc 60 de reuniuni. Ediţia din acest an a avut loc la hotelul Westfields Marriott din Chantilly, Virginia, la 40 de kilometri de Casa Albă.Întâlnirile sunt descrise, pe site-ul oficial bilderbergmeetings.org, drept o oportunitate pentru figuri de seamă din întreaga lume de a dezbate deschis probleme localizate sau globale, de la chestiuni legate de comerţ, economie şi politică monetară la încălzirea globală şi asigurarea securităţii mondiale. La reuniunea din acest an au fost invitate peste 100 de personalităţi pentru trei zile de discuţii off-the-record despre chestiuni legate de relaţiile transatlantice, evoluţia scenei politice în Europa şi Statele Unite, austeritate şi creştere în economiile dezvoltate, securitate informatică, energie, viitorul democraţiei, Rusia, China şi Orientul Mijlociu.

    Aproximativ două treimi dintre participanţi au provenit din Europa, restul din America de Nord şi alte regiuni; o treime dintre invitaţi vin din zona politico-administrativă, iar două treimi din finanţe, industrie, muncă, educaţie şi comunicaţii, potrivit informaţiilor oficiale puse la dispoziţia presei de grupul Bilderberg.

    În timp ce adepţii teoriilor conspiraţioniste susţin că grupul s-a adunat pentru a hotărî cine iese preşedinte în SUA sau cel puţin cine va fi vicepreşedintele propus de potenţialul candidat republican Mitt Romney, o variantă mai realistă pare dezbaterea situaţiei din zona euro, poate cel mai important proiect la care se crede că au contribuit întâlnirile distinsului club.

    Întâlnirea din acest an a fost prezidată de Henri de Castries, directorul general al grupului francez de asigurări AXA, iar printre invitaţi se regăsesc Josef Ackermann, şeful Deutsche Bank şi poate cel mai influent bancher al momentului, Keith B. Alexander, directorul National Security Agency (NSA) din SUA, vicepreşedintele Comisiei Europene Joaquin Almunia, Prinţul Philippe al Belgiei, Henry Kissinger, preşedintele Băncii Mondiale Robert Zoellick, Garry Kasparov, profesorul Niall Ferguson de la Universitatea Harvard, Ying Fu, viceministru de afaceri externe al Chinei, senatorul american John Kerry sau Peter Sutherland, preşedintele Goldman Sachs.

    Forţele de ordine au ridicat un perimetru la câteva sute de metri în jurul Westfield Marriott, delimitat printr-un gard înalt de sârmă, iar hotelul nu a fost închis, în perioada întâlnirii, pentru clienţii care nu au legătură cu grupul Bilderberg.

    Hotelul a fost pichetat însă de sute de protestatari, încurajaţi de cerul senin şi vremea plăcută. Mulţimea pestriţă a cuprins protestatari Occupy, susţinători ai controversatului politician republican Ron Paul sau membri ai mişcării adevărului despre atacurile de la 9/11, potrivit relatărilor apărute în presă. Atmosfera de picnic a fost întreruptă din când în când de coruri de fluierături, huiduieli şi injurii îndreptate către automobile suspectate că ar transporta un invitat la întâlnirea Bilderberg. Protestatarii s-au destins glumind cu poliţiştii veniţi să-i păzească, iar cele câteva zile de demonstraţie nu au fost pătate de incidente violente.

    Un grup de protestatari s-a apropiat la un moment dat de gardul de sârmă care a desenat perimetrul de securitate în jurul hotelului, scandând “gunoaie criminale”, “trădare” şi “ştim ce se întâmplă”. Atenţi, câţiva poliţişti s-au grupat între demonstranţii zgomotoşi şi hotel, o voce din mulţime ţinând să precizeze că adevăraţii răufăcători sunt în clădire.

  • În căutarea lui Heidi, fetiţa munţilor – GALERIE FOTO

    Cătunul Tolochenaz de pe malul lacului Geneva se află la o aruncătură de băţ (15 kilometri) de Lausanne, unul dintre cele mai mari oraşe din zonă, şi chiar mai aproape de Morges, la numai 2 kilometri, un oraş pitoresc al cărui castel se îmbrăţişează cu apa. Nu există indicatoare sau panouri cu poza lui Audrey Hepburn.

    Nici măcar toţi cei care locuiesc aici nu ştiu despre legătura dintre acest sat şi una dintre cele mai mari actriţe ale tuturor timpurilor. Singurul indiciu pe care l-am găsit, întâmplător, a fost un magazin din oraşul Morges dedicat actriţei. Lângă pozele ei erau expuse bijuterii originale şi copii ale celor purtate de Audrey Hepburn, cunoscută în special pentru rolul din “Breakfast at Tiffany’s”.

    De ce ar fi ales actriţa câştigătoare a unui premiu Oscar să îşi petreacă ultimii ani din viaţă aici, departe de agitaţia de la Hollywood? Motivele reale nu le ştiu, internetul însă spune că a venit aici pentru linişte şi pentru a-şi putea creşte copiii departe de paparazzi. În opinia mea Elveţia îţi dă multe motive să te muţi, începând cu nivelul de trai (salariul minim este de peste 2.000 de franci, respectiv peste 7.500 de lei) şi calmul care domneşte peste tot, chiar şi în oraşele mari, până la peisajele rupte din poveste.

    Nicăieri nu am văzut mai multe maşini scumpe ca în Elveţia. Prin maşini scumpe nu mă refer la cele care circulă la noi pe şosele şi ale căror mărci le recunoşti dintr-o privire, ci la acelea care par că au călătorit în timp din anii ’20, dar a căror viteză te fac să te intrebi dacă nu a fost doar o viziune.

    Faptul că încă îţi flutură părul după ce ele au dispărut din vedere este însă un indiciu că nu ai visat.
    Nicăieri nu am văzut mai multe magazine de ceasuri. Rolex, Breitling, Breguet, Tag Heuer sau Patek Philippe sunt branduri pe care le găseşti în aproape toate oraşele, indiferent de cât de mari sunt. Faptul că le găseşti la fiecare pas te face să te gândeşti să sunt la fel de comune ca magazinele Zara şi H&M în alte ţări din lume, dar preţurile afişate în unele cazuri în vitrine te fac însă să te mai gândeşti o dată.

    Tot în categoria nicăieri în lume intră şi numărul de lacuri. Fiecare este însă diferit de celelalte prin culoare, care variază de la verde smarald la bleumarin, prin flota de iahturi şi prin arhitectura castelelor de ale căror ziduri se sparg valurile.

    Cele mai frumoase lacuri sunt Brienz şi Thun, care flanchează oraşul Interlaken. De la 1.500 de metri altitutine pe Harder Kulm le poţi vedea pe amândouă, dacă ai curaj să priveşti în jos. Dacă însă ai rău de înălţime, poţi privi liniştit în faţă pentru că priveliştea va reuşi să te lase fără cuvinte. Când cerul e senin trei mari culmi – Jungfrau, Monch şi Eiger – se înalţă semeţe şi pictate în alb. În schimb când sunt nori vârfurile stau ascunse, părând mai departe şi mai greu de cucerit.

    Elveţia am asociat-o, încă dinainte de a pleca în această călătorie, cu Heidi, personajul filmului cu acelaşi nume pe care l-am văzut de nenumărate ori în copilărie. Peisajele pe care le vedeam iniţial în poze şi pe care le-am descoperit, odată ajunsă acolo, “pe viu” îmi par desprinse din film. Heidi, pelicula din 1937 care o are în rol principal pe Shirley Temple, s-a filmat în California, dar acest mic “detaliu” nu m-a împiedicat să visez că merg pe cărările bătătorite de ea. Dar nu am făcut doar asta în Elveţia. Am mers la meciul amical România – Elveţia (primul meu meci, dacă nu luăm în considerare un amical între Unirea Urziceni şi Steaua pe stadionul de la Urziceni), am vizitat fabrica de ciocolată Cailler a celor de la Nestlé şi pe cea de brânză din Gruyère, am mâncat fondue (şi nu mi-a plăcut), am mers pe un circuit de Ferrari şi Lamborghini, am păşit pe o pasarelă suspendată în aer la 1.500 de metri înălţime şi lista nu se opreşte aici.

    Nu am făcut însă paragliding. Încă dinainte de a ajunge în Interlaken (oraşul dintre lacuri) cerul începea să se coloreze în galben, roşu şi negru. Păreau câteva zeci de păsări colorate, dar puteai să îţi dai seama, la o privire mai atentă, că sunt de fapt pasionaţii de paragliding. Ei ştiu că Interlaken este locul potrivit pentru acest sport. Cabinele de înscrieri sunt uşor de găsit, iar parcul de aterizare la fel. De asemenea, de la câteva mii de metri altitudine, “zburătorii” sunt şi ei uşor de văzut, ba, mai mult, par atât de aproape încât ai senzaţia ca le poţi distinge trăsăturile.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Gabriel Ghiţă, Mastercard Europe

    Întreaga sa experienţă profesională are legătură cu cardurile. “Am început la un procesator local, unde am lucrat până în 2007, aşa că trecerea a fost foarte firească atunci când am intrat în echipa MasterCard”, spune Gabriel Ghiţă.

    Segmentul de care este responsabil acum este cel al noilor tehnologii – de la comerţ electronic la plăţi contactless, plăţi mobile sau transferuri de bani person-to-person. Modelul de lucru la MasterCard se bazează pe proiecte şi transfer de experienţă cu oameni din toată lumea. “Astfel că eu pot conduce echipe cu persoane din ţări diferite, cu care să comunic, de multe ori, prin e-mail sau teleconferinţe, după cum este posibil ca eu să fac parte din alte echipe coordonate de alt coleg din organizaţie”, explică Gabriel Ghiţă.

    În cazul industriei de carduri, “succesul se măsoară în noutăţile pe care reuşim să le aducem pe piaţă, în parteneriat cu instituţiile financiare”, spune reprezentantul MarterCard. De când face parte din echipa MasterCard, “am reuşit să implementăm câteva proiecte în premieră pentru România şi chiar pentru Europa”. Un exemplu, chiar din 2011, este lansarea unei astfel de soluţii, împreună cu BRD-GSG, pentru transportul în comun, subteran şi de suprafaţă, care a primit şi recunoaştere internaţională. “La începutul acestui an, BRD a fost invitată, alături de noi, din partea Societăţii Mondiale a Transportatorilor să prezinte soluţia la Londra, în faţa operatorilor din toată lumea.” De asemenea, prin implementarea soluţiei de ticketing a BRD în 2011, Sibiul a devenit primul oraş european care beneficiază de această soluţie în mijloacele de transport la suprafaţă, deşi nu este capitală.

    “Clienţii băncii au reacţionat pozitiv la aceste produse inovatoare, astfel că numărul de carduri şi dispozitive contactless a depăşit 65.000 şi suntem optimişti că în curând vom putea să plătim şi cu telefonul în reţeaua de terminale PayPass.” Pe termen lung se vede, “foarte probabil tot în domeniul plăţilor electronice; sunt atât de multe de făcut”.

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • Soluţiile lui Roubini pentru susţinerea economiei europene

    În Germania, guvernul ar trebui să ofere stimulente cetăţenilor pentru a-şi petrece vacanţa în ţări din sudul continentului, afectate de criză, ajutând la recuperarea acestora, a afirmat Roubini într-un interviu pentru Bild, citat de CNBC.

    Unii lideri ai statelor europene şi-au schimbat deja retorica de la austeritate la creştere pentru că majorările de taxe şi reducerile cheltuielilor guvernamentale au exacerbat dificultăţile economice, generând recesiuni puternice în ţări din zona euro. Germania insistă, încă, asupra austerităţii ca modalitate de a aduce sub control deficitele bugetare ale statelor din UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Board-ul Băncii Mondiale a aprobat acordarea unui împrumut de 1 miliard de euro către România

    “Împrumutul se contractează în contextul eforturilor de consolidare a rezervelor fiscale şi de menţinere a nivelului de acoperire a necesarului brut de finanţare. Împrumutul este considerat de autorităţile române ca un instrument de protejare a finanţelor publice împotriva unor şocuri externe neprevăzute”, se arată într-un comunicat transmis de minister.

    Împrumutul vine în completarea asistenţei financiare de tip preventiv acordată pe perioada 2011 – 2013 de catre FMI şi UE.

    Autorităţile române pot opta între a folosi parţial sau integral aceşti bani sau a nu utiliza banii din linia de credit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernatorul Băncii Franţei: Următorul pas pentru reformarea UE ar fi crearea unei uniuni financiare

    “Criza a demonstrat că uniunea economică şi monetară la nivel european este incompletă: moneda unică trebuie susţinută de o uniune financiară. Băncile pe care le avem în prezent sunt bănci ale zonei euro, nu sunt germane, spaniole sau franceze. Actualele banci pot lua fonduri de la Banca Centrală Europeană şi pot acorda credite oricărui cetăţean sau companie din zona euro. În plus, clienţii pot muta depozitele bancare cu uşurinţă dintr-o ţară în alta”, explică, în ediţia online a Wall Street Journal, Christian Noyer, actualul guvernator al Bancii naţionale a Franţei şi fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro