BusinessMagazin

Blog

  • Tariful pentru distribuţia energiei termice la populaţie ar putea creşte cu 10,7% în Capitală

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), de la 1 ianuarie, prin deciziile Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) din 27 noiembrie 2013, preţul de producere al energiei termice a crescut la toţi cei trei producători care deservesc Capitala.

    În Bucureşti, energia termică este produsă de Elcen, CET Griviţa şi Vest-Energo şi furnizată de Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET).

    În aceste condiţii a fost necesar să se reactualizeze şi tarifele de transport şi distribuţie practicate de RADET, arată reprezentanţii PMB.

    Propunerile de majorare a tarifului de transport şi distribuţie au fost avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice.

    Astfel, proiectul Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) prevede că tariful pentru consumatorii casnici creşte cu 10,7 la sută, respectiv de la 106,24 lei, la 117,61 lei pe gigacalorie, şi cu 21,41 la sută, de la 106,24 lei la 128,99 lei pe gigacalorie, pentru consumatorii non-casnici.

    Primarul Capitalei Sorin Oprescu a declarat că va analiza posibilitatea de a subvenţiona această majorare, astfel încât populaţia din Bucureşti să nu fie afectată.

     

  • Moscova acuză Occidentul în legătură cu ancheta privind avionul prăbuşit în Ucraina: Au pierdut orice interes

    “De fapt, suntem singurii care continuă să acorde atenţie acestei probleme”, a declarat ministrul Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă susţinută la Moscova. “Avem impresia că ceilalţi şi-au pierdut orice interes pentru anchetă”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

    Serghei Lavrov a mai declarat că, “după primele acuzaţii aproape isterice care vizau Rusia şi pe rebeli, autorii acestora păstrează acum tăcerea” în legătură cu desfăşurarea anchetei.

    Astfel, Rusia “nu a auzit nicio explicaţie clară a faptului că decriptarea completă a înregistrărilor de zbor nu este încă disponibilă şi de ce Ucraina nu poate încă să prezinte înregistrarea discuţiilor dintre controlorii de trafic din Dnepropetrovsk, în estul Ucrainei, şi toate avioanele care survolau regiunea în acel moment”, a adăugat ministrul rus de Externe.

    Rusia “pune aceleaşi întrebări Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (ICAO), însă fără a obţine niciun răspuns transparent”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse.

    Un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, cu 298 de persoane la bord, dintre care 193 de cetăţeni olandezi, a fost doborât de o rachetă, la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de separatiştii proruşi. Investigaţia experţilor internaţionali la faţa locului a fost suspendată la începutul lunii august, din cauza luptelor în jurul zonei în care se află fragmentele avionului.

    Kievul şi occidentalii îi acuză pe rebeli că au doborât avionul, în timp ce Moscova şi insurgenţii susţin că autorităţile de la Kiev sunt responsabile pentru această catastrofă.

     

  • Germania susţine candidatul Spaniei la şefia Eurogroup

    “Luis de Guindos s-a dovedit un excelent ministru al ecomiei în aceasta perioadă dificilă”, a spus Merkel, la finalul unei întrevederi cu premierul spaniol Mariano Rajoy la Santiago de Compostela, relatează Reuters.

    Merkel a adăugat că Germania va sprijini candidatura acestuia la şefia Eurogroup după încheierea mandatului actualului preşedinte, ministrul olandez al Finanţelor, Jeroen Dijsselbloem.

    Liderii UE se vor întălnii sâmbătă în Bruxelles pentru a analiza, între altele, nominalizarea mai multor oficiali pentru o serie de poziţii cheie in cadrul Comisiei Europene. La reunine ar putea fi discutată şi înlocuirea înainte de termen a lui Dijsselbloem. Mandatul lui Dijsselbloem expiră la finele primului semestru din 2015.

    De Guindos este ministrul Economiei din 2012. El a coordonat, printre altele, un împrumut de 41,3 miliarde de euro pe care Spania l-a negociat cu celelalte state din zona euro pentru a-şi susţine sistemul bancar, puternic afectat de criza economică şi financiară.

  • Peste 60 de angajaţi din MAI vor gestiona fonduri UE pentru migranţi

    România, alături de celelalte state membre UE, beneficiază de alocări anuale din instrumentele de asistenţă instituite în cadrul Programului General “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii”, denumit în continuare PG SOLID, care cuprinde patru fonduri: Fondul european pentru refugiaţi, Fondul european de returnare, Fondul european de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe şi Fondul pentru frontierele externe.

    Ministerul Afacerilor Interne a fost abilitat să gestioneze fondurile acordate României prin PG SOLID.

    Numărul maxim de posturi necesare pentru gestionarea fondurilor acordate României prin PG SOLID, la nivelul MAI, este de 64 posturi din care 13 posturi de conducere şi 51 posturi de execuţie, astfel: Direcţia Schengen – 17 posturi din care trei de conducere şi 14 de execuţie, Inspectoratul General pentru Imigrări – 39 de posturi din care nouă de conducere şi 30 de execuţie, iar Direcţia Generală Financiară – opt posturi din care unul de conducere şi şapte de execuţie, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

    Cei care vor ocupa aceste posturi vor fi plătiţi în plus în funcţie de timpul alocat pentru gestionarea fondurilor UE din timpul total alocat îndeplinirii tuturor atribuţiilor de serviciu. Astfel primesc în plus cinci clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută cei care alocă 15 la sută din timpul de lucru, 10 clase pentru 30 la sută din timpul total alocat, 15 clase pentru 45 la sută din timpul total alocat, 20 de clase pentru 60 la sută din timp şi 25 de clase pentru 75 la sută din timpul de muncă alocat.

    Numărul de clase de salarizare rezultat nu trebuie să depăşească numărul de clase de salarizare prevăzut la articolul 10 în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului bugetar.

    Salariul majorat se calculează prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare corespunzător noii clase de salarizare cu valoarea de referinţă de 600 de lei.

  • ANALIZĂ Mediafax Monitorizare – Candidaţii la Preşedinţie în funcţie de apariţiile în media: Ponta şi Udrea conduc clasamentul – FOTO

    Acestea sunt rezultatele celei de a doua analize săptămânale realizate de Mediafax Monitorizare, în perioada 18 – 24 august, pe baza apariţiilor şi menţiunilor în 150 de titluri de presă scrisă, în jurnalele de ştiri difuzate la 8 posturi de radio şi la 13 posturi de televiziune, precum şi pe 1.244 site-uri, pentru 12 candidaţi sau potenţiali candidaţi la Preşedinţie. Spre deosebire de precedenta analiză, aceasta o include şi pe Elena Udrea care, în perioada monitorizată, şi-a oficializat candidatura pentru Cotroceni, din partea PMP, ca urmare a deciziei lui Cristian Diaconescu de a candida ca independent.

    Datele obţinute relevă că toţi candidaţii monitorizaţi au crescut ca număr de apariţii, excepţie făcând Klaus Iohannis, care a scăzut.

    Astfel, premierul Victor Ponta a avut 256 de apariţii în presa scrisă, 190 la posturi de radio, 680 la posturi TV şi 7.626 pe site-uri, atât din postura de şef al Executivului, cât şi din cea de lider politic, totalizând 8.752 de apariţii.

    Pe locul al doilea în top a intrat, din săptămâna 18 – 24 august, Elena Udrea, candidat PMP, cu un total de 5.774 de apariţii – 144 în presa scrisă, 86 la radio, 419 la televiziune şi 5.125 pe site-uri.

    Candidatul Alianţei Creştin – Liberale, Klaus Iohannis, a trecut pe locul al treilea, numărul total al apariţiilor sale scăzând cu 341 şi ajungând astfel la 4.432 – cu 86 de apariţii în presa scrisă, 13 la radio, 230 la TV şi 4.4.103 pe site-uri.

    Iohannis este urmat de Cristian Diaconescu – fost candidat PMP, în prezent independent – cu 2.808 menţiuni – 91 de menţiuni în presa scrisă, 54 apariţii la radio, 270 la televiziune şi cu 2.393 ştiri pe site-uri.

    O ceştere substanţială ca număr de apariţii – de la 861 la 2.048 – a înregistrat Călin Popescu Tăriceanu – 51 de menţiuni în presa scrisă, 36 apariţii la radio, 213 la televiziune şi cu 1.748 ştiri pe site-uri.

    Tăriceanu este urmat de Monica Macovei (candidat independent), care şi-a dublat numărul de apariţii, de la 584 la 1.183.

    Anunţul privind retragerea din cursa electorală a făcut ca Viorel Cataramă, pe ultimul loc la precedenta analiză, să urce pe locul 7 în top, cu un total de 444 de menţiuni (22 în presa scrisă, 5 la radio, 45 la televiziune şi 372 pe site-uri), comparativ cu 18 săptămâna trecută.

    După Cataramă, sunt situaţi, în ordine, Kelemen Hunor (candidat UDMR la Preşedinţie) – 249 de apariţii, Dan Diaconescu – 172 de apariţii, Ioan Ghişe (candidat independent) – 100 de apariţii, Szilagy Zsolt – 74 de apariţii (niciuna la radio) şi Gheorghe Funar – 47 de apariţii, doar în presa scrisă şi pe site-uri.

    Mediafax Monitorizare va realiza săptămânal astfel de analize, până la primul tur al scrutinului prezidenţial.

  • Premierul ungar vrea să pledeze cauza Rusiei în faţa UE

    “Uniunea Europeană se îndepărtează tot mai mult de Rusia, cu fiecare zi. Nu este rău doar pentru Ungaria, dar şi pentru restul UE”, a explicat şeful guvernului ungar, într-un discurs în faţa ambasadorilor statelor UE în Ungaria.

    UE a aplicat Rusiei mai multe sancţiuni, cu obiectivul de a-l constrânge pe preşedintele Vladimir Putin să renunţe la anaxarea Crimeei, considerată ilegală, şi să înceteze susţinerea militară a mişcării separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.

    Rusia a replicat prin interzicerea importurilor de produse alimentare din UE şi Statele Unite.

    Orban a denunţat la jumătatea acestei luni sancţiunile europene, estimând că cele 28 de state membre “s-au împuşcat singure în picior” cu aceste măsuri, care penalizează nu doar Rusia, ci şi ţările UE.

    “Vom căuta sprijinul statelor membre ale UE care vor oprirea procesului de separare de Rusia, a spus Orban, fără să menţioneze numele capitalei europene care ar fi dispusă să se alăture unei astfel de iniţiative.

    Orban consideră că izolarea Rusiei, cel mai important partener economic al Ungariei din afara UE, ar putea afecta competitivitatea Uniunii, în special a Germaniei.

    Ministrul ungar al Agriculturii, Sandor Fazekas, a declarat vineri că va negocia cu omologul său rus, în următoarele două-trei săptămâni, posibilitatea ca Ungaria să exporte produse agricole către Rusia prin intermediul unor ţări din afara UE, precum Serbia, care nu sunt vizate de embargoul agroalimentar aproape total impus de Moscova importurilor din spaţiul comunitar, potrivit Budapest Business Journal.

  • Roche cumpără compania americană InterMune pentru 8,3 miliarde de dolari

    Roche a anunţat că va plăti 74 de dolari pentru o acţiune InterMune, o companie cu 450 de angajaţi, cu sediu la Brisbane, California.

    Preţul este cu 38% peste cotaţia de închidere a acţiunilor InterMune de vineri şi cu 63% mai mare decât cel la care se tranzacţionau în urmă cu două săptămâni, când au fost vehiculate primele informaţii despre o posibilă vănzare către Roche, relatează Bloomberg.

    Cele două companii estimează că acordul va fi perfectat înainte de sfârşitul anului. Acţionarii InterMune vor primi atât numerar, cât şi titluri Roche, a declarat compania elveţiană.

    În urma tranzacţiei, Roche îşi va extinde paleta de produse cu un nou medicament, pirfenidona, folosit pentru tratarea fibrozei pulmonare idiopatice, o boală fatală ce se manifestă prin îngroşarea ţesuturilor pulmonare. Speranţa de viaţă a pacienţilor diagnosticaţi cu fibroză pulmonară idiopatică este doi-cinci ani. Cauza bolii nu a fost încă detectată.

    “Acordul va permite creşterea şi consolidarea, la nivel global, al portofoliului Roche pentru tratarea afecţiunilor pulmonare. Estimăm lansarea pirfenidonei in Statele Unite ale Americii în 2014”, a declarat directorul executiv al Roche, Severin Schwan.

    Aceasta este cea mai mare achiziţie a companiei elveţiene de după 2009, când a cumpărat 44% din acţiunile Genentech pentru aproximativ 46,8 miliarde de dolari.

    În iulie, Schwan a reiterat că Roche intenţionează să-şi extindă portofoliul de medicamente şi servicii de diagnostic prin achiziţia a mai multor produse şi tehnologii. Pentru primul semestru, compania a raportat lichidităţi suplimentare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari.

  • PC şi PLR negociază încheierea unui acord parlamentar şi grupuri parlamentare comune – surse

    Potrivit surselor citate, acest acord parlamentar ar putea fi încheiat înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie.

    Prin această strategie, PC urmăreşte să-şi întărească în Parlament grupurile parlamentare, aproape dublând numărul lor cu parlamentarii din partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, ceea ce i-ar da posibilitatea de a avea un cuvânt mai greu de spus în Parlament. Conservatorii ar mai obţine, prin această mişcare, avantajul de a se identifica cu valorile de centru-dreapta, intenţionând să ocupe culoarul ideologic revendicat în prezent de PDL şi PNL.

    Partidul Liberal Reformator ar avea, la rândul său, beneficiul de a face parte dintr-un grup parlamentar, dar şi posibilitatea de a-şi susţine iniţiativele. Din punct de vedere strategic, deşi este cunoscută apropierea lui Călin Popescu Tăriceanu de Victor Ponta, parlamentarii din PLR nu ar putea să se afilieze grupurilor PSD, deoarece acesta are grupuri ”bine închegate”, iar social-democraţii susţin valorile socialiste, au mai precizat sursele menţionate.

    Contactat de MEDIAFAX, vicepreşedintele PC Codrin Scutaru a precizat că nu exclude o astfel de colaborare, având în vedere că şi PC şi PLR susţin măsurile de centru-dreapta.

    ”Nu sunt mandatat să vorbesc despre acest lucru. Nu exclud însă ca o astfel de idee să poată fi subiect de discuţie între cele două partide, având în vedere că susţinem şi unii şi alţii măsuri de centru-dreapta. Noi avem ca doctrină social-liberalismul modern, PLR sunt liberalii care continuă tradiţia PNL istoric”, a afirmat Codrin Scutaru.

    În prezent, PC are grupul parlamentar de la Senat format din 9 senatori, iar la Camera Deputaţilor din 15 deputaţi, în timp ce partidul lui Tăriceanu are în jur de 30 de parlamentari, majoritatea plecaţi de la PNL.

    PLR a avut, la începutul lunii august, Congresul de constituire, unde Călin Popescu Tăriceanu a fost ales preşedinte al partidului, dar şi candidat la Preşedinţie.

  • Bugetul Curţii Constituţionale ar putea fi suplimentat cu 375.000 lei, pentru drepturile salariale câştigate în instanţă

    Proiectul de Hotărâre privind suplimentarea bugetului Curţii Constituţionale pentru plata titlurilor executorii aferente trimestrului al doilea al anului 2014 a fost pus luni în dezbatere publică de către Ministerul Justiţiei.

    Iniţiatorul proiectului cere, pentru plata acestor drepturi salariale, suplimentarea bugetului Curţii Constituţionale pe anul 2014 cu suma de 375.000 de lei, la titlul “Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

    “Sumele alocate potrivit prezentei hotărâri vor fi utilizate numai pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013, precum şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013”, se arată în proiectul de act normativ.

    Ministerul Justiţiei arată, în nota de fundamentare, că suma de 375.000 de lei este necesară în condiţiile în care în bugetul aprobat Curţii Constituţionale pe anul 2014, la titlul “Cheltuieli de personal” nu au fost prevăzute sume cu această destinaţie.

    Potrivit articolului 1, alineatul 1 litera c) din OUG 71/2009, “plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu”.

    Conform Legii bugetului de stat pe anul 2014, ordonatorii principali de credite efectuează plata titlurilor executorii în cuantumul prevăzut pentru acest an prin OUG 71/2009, prin OG 17/2012, şi prin OUG 92/2012, din sumele aprobate la titlul “Cheltuieli de personal”, în mod eşalonat în tranşe trimestriale egale.

    Legea mai prevede că, în ultima lună a fiecărui trimestru, în cazuri temeinic justificate, pot fi majorate sumele aprobate la titlul “Cheltuieli de personal” în bugetul ordonatorilor principali de credite, finanţaţi integral de la bugetul de stat sau din venituri proprii şi subvenţii alocate de la bugetul de stat, pentru acoperirea necesarului de credite bugetare pentru plata titlurilor executorii prevăzute de cele trei ordonanţe, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

    Pentru Curtea Constituţională, cuantumul fondurilor necesare pentru achitarea sumelor prevăzute în titlurile executorii care cad sub incidenţa OUG 71/2009, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la trimestrul al doilea al acestui an, este de 375.000 de lei, semai arată în nota de fundamentare a proiectului.

  • Bănicioiu: Numărul donatorilor de sânge a crescut cu 38,73%, campania va continua. Ce condiţii trebuie să respecte donatorii

    “Numărul mare de donatori a fost pentru noi un semnal că e nevoie să reînfiinţăm centrele de donare în spitale. Românii au dovedit că sângele apă nu se face. Le mulţumesc cetăţenilor care au donat, de asemenea colegilor mei, miniştrii cabinetului Ponta, care s-au alăturat acestei campanii. Am încredere că acest gest civic va deveni unul constant, astfel încât multe vieţi să poată fi salvate. În numai trei zile am reuşit să avem în centrele de donare 7.315 oameni, cu 38,73 la sută mai mulţi decât în zile obişnuite”, a declarat Nicolae Banicioiu, ministrul Sănătăţii, care a precizat că această campanie va continua şi în perioada următoare.

    Cei care vor să doneze se pot prezenta la sediile centrelor de transfuzii sau la spitalele unde se colectează sânge, cu actul de identitate. Aceştia vor completa un chestionar, vor fi suspuşi unui triaj şi apoi unui examen clinic şi, în funcţie de rezultatul analizelor, li se comunică dacă pot sau nu dona sânge.

    Pentru a putea fi donator, trebuie să ai între 18 şi 60 de ani, greutate peste 50 kg, puls regulat, 60 -100 bătăi/minut, tensiune arterială sistolică între 100 şi 180 mmHg, să nu fi suferit în ultimele şase luni intervenţii chirurgicale, să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puţin 48 de ore înaintea donării, să nu fi sub tratament pentru diferite afecţiuni (hipertensiune, boli de inima, boli renale, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine.

    Totodată, donatorii nu trebuie să aibă sau să fi avut următoarele boli: hepatită (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie şi alte boli neurologice, boli psihice, tuberculoză, ulcer, diabet zaharat, boli de inimă, boli de piele (psoriazis,vitiligo).

    Ministrul Sănătăţii a făcut un apel, pe 19 august, către cetăţeni să doneze sânge, având în vedere sesizările primite privind deficitul de sânge şi produse de sânge din unele unităţi sanitare.

    Bănicioiu a anunţat totodată că va reînfiinţa centrele mari de donare din spitale, care au fost închise acum trei ani, începând cu Spitalul Fundeni, în septembrie, şi continuând cu Spitalul Universitar şi Bagdasar.