BusinessMagazin

Blog

  • Ponta: Nu cerem derogări la FMI

     “Nu cerem derogări, suntem cu toate prior action-urile, mai avem anunţarea câştigătorului la CFR Marfă şi cu toate celelalte suntem în regulă”, a spus Ponta la RTV.

    El nu a făcut însă vreo referire la faptul că scrisoarea pe care a transmis-o către FMI în această săptămână ar fi greşit formulată de Guvern, la timpul prezent spre deosebire de modul de referire în cazul cererii de prelungire a programului.

    “Pentru a avea timpul necesar implementării măsurilor corective propuse, am solicitat o prelungire a programului cu trei luni, până la finele lunii iunie 2013. Având în vedere performanţa realizată de noi în cadrul programului susţinut de FMI, UE şi Banca Mondială, dar şi măsurile corective adoptate, Guvernul României şi Banca Naţională a României (BNR) solicită derogări pentru criteriile de performanţă neîndeplinite şi finalizarea evaluărilor şapte şi opt”, se afirmă în documentul datat chiar la 10 iunie şi postat pe site-ul MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ADHD-ul national

    Bancherul argumentează că am avut o industrie comunistă construită pentru a exista şi nu pentru a răspunde necesităţilor pieţei interne sau externe. La aceasta s-au adăugat în acea perioadă o ineficientă alocare a resurselor plus intervenţia partidului în decizia economică, alături de sistemul preţurilor unice şi controlate de stat sau lipsa de competiţie de pe piaţa muncii. Nimic mai adevărat, şi la fel de multă dreptate are şi amicul meu când vorbeşte de cererea redusă şi competiţie.

    Dar cred că este relativ incorect să privim lucrurile doar din perspectiva strict economică. La mai bine de două decenii de la economia planificată şi preţurile controlate ale lui Ceauşescu, avem o economie care îşi găseşte destul de greu ritmul şi puterea, chiar dacă exporturile au crescut, controlată tot de stat, pe faţă sau pe căi ascunse, preţuri manevrate şi planificări impuse de interese de partid.

    Pe de altă parte, fostele întreprinderi socialiste nu au fost privite prea favorabil de niciun oficial român – unii îşi mai aduc aminte de formularea „o grămadă de fiare vechi„ a primului premier al României postrevoluţionare Petre Roman cu referire la industrie. Multe din cele 6.500 de societăţi comerciale pe care le administra Fondul Proprietăţii de Stat la începutul anilor ‘90 or fi fost, într-adevăr, grămezi de fiare vechi, construite aiurea de comunişti cu şapcă şi cu nimic sub şapcă.

    Dar în jurul nostru au existat aceleaşi grămezi de fiare vechi ale partenerilor din fostul bloc comunist, din care aceştia au avut puterea de a ridica giganţi precum CEZ, PKN sau MOL. Ce i-a lipsit fostului RENEL pentru a deveni o importantă companie energetică regională, de ce nicio companie locală nu a găsit pieţe, finanţe şi înţelepciune managerială pentru a deveni un nume şi o putere economică? Cred că răspunsul transcende simpla stare de fier vechi, conducere centralizată şi preţ supravegheat şi ţine şi de mentalităţi, capabilităţi, dedicaţie.

     

    Un soi de ADHD naţional ne ţintuieşte în zona veşnicului început: de 20 de ani tot începem să construim mari companii, să restructurăm domenii de activitate, să facem parcuri industriale sau de distracţie, să construim staţiuni sau să le reparăm pe cele vechi, să modernizăm fabrici sau să construim autostrăzi.

    Începuturi fastuoase, promisiuni frumoase, pe urmă ne plictisim, ne pierdem şirul şi voinţa şi avem o problemă cu finalizarea. În 20 de ani grămezile acelea de fiare vechi, topite şi reaşezate în alte forme  – asta e o figură de stil – ar fi putut sta la baza unei economii prospere. Să se abţină cei ce vor invoca multinaţionalele şi privatizările reuşite, acestea sunt păsări mult prea rare, care nu susţin stolul.

    Ilustrez cu un model de gândire altfel, de care avem atâta nevoie: imaginea pe care o priviţi a fost realizată de Tatsuo Horiuchi, un domn din Japonia, în vârstă de 73 de ani, în Excel. Da, da, acel Excel, al prezentărilor, tabelelor şi graficelor. Habar n-am cum a făcut şi câtă răbdare i-a trebuit, dar e de încercat în timpul şedinţelor sau întâlnirilor lungi, plicticoase şi fără finalitate.

  • O antreprenoare din Cluj vrea 23.000 de euro din organizarea de evenimente

    La doar 25 de ani şi cu o experienţă în domenii precum vânzările şi consultanţa, Adriana Macsim din Cluj-Napoca a luat anul trecut o finanţare de 10.000 de euro de la stat şi a fondat o firmă care se ocupă de organizări de evenimente precum lansări de produse, întâlnire de afaceri sau nunţi şi aniversări.
     
    „Compania s-a născut dintr-un vis mai vechi, iar oportunitatea s-a ivit acum“, povesteşte antreprenoarea.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 17.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Wizz Air măreşte taxa pentru bagajele de mână fără să anunţe

    Compania aeriană WizzAir anunţa în luna octombrie a anului trecut introducerea unei taxe de 10 euro pentru bagajele mari de mână (troler – 42x32x25 centimetri), în timp ce bagajele de mână mai mici (ghiozdane sau poşete) urmau să fie transportate în continuare gratuit. “Ne aşteptăm ca circa 25% din pasageri să se deplaseze cu un bagaj mare de mână pentru care vor plăti 10 euro”, declara anul trecut Daniel De Carvalho, directorul de comunicare al companiei.

    La jumătate de an de la intrarea în vigoare a deciziei, preţul de zece euro/zbor/bagaj de mână mai este valabil doar pe anumite rute. Astfel, pentru o călătorie pe relaţia Bucureşti Otopeni – Bari (Italia), dus-întors, 08-15.07.2013, preţul pentru un bagaj de mână este de 68 de lei/zbor, adică peste 15 euro/zbor. Bagajul de mână pentru o călătorie dus-întors între Bucureşti Otopeni şi Girona (Spania), 13-16.07.2013, costă 90 de lei/zbor, adică peste 20 de euro/zbor.
     
    “Dacă bagajul dvs. de mână este mai mare decât dimensiunile unui bagaj mic de mână dar nu depăşeşte 56x45x25cm, puteţi să îl luaţi la bordul aeronavei în schimbul unei taxe. Trebuie să aibă loc în compartimentul de deasupra capului. Trebuie să puteţi să-l puneţi în compartimentul de deasupra capului fără ajutor. Dacă plata este achitată pe website, suma la care se ridică taxa este calculată în funcţie de ora programată a zborului şi de data zborului”, se arată pe siteul wizzair.com.
     
    Wizz Air a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de 3 milioane de euro anunţate în octombrie. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală.Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.
     

    Sursa: wizzair.com

    		 Mod de calculare

    Preţ – Low season

    		 Preţ -High season

    Bagaj mare de mână Ora programată a zborului este înainte de orele 2:40.

    		 Pe zbor, pe pasager 45 RON 68 RON
    Bagaj mare de mână Ora programată a zborului este înainte de orele 2:40 sau după această oră. Pe zbor, pe pasager 59 RON 90 RON

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 17-23 iunie

    19.06
    Forumul Economic de la Bruxelles, consacrat uniunii economice şi monetare europene

    19.06
    CE adoptă noi reglementări ale ajutorului de stat pentru regiunile defavorizate ale Uniunii

    20.06
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles) şi a Consiliului BCE (Frankfurt)

    21.06
    INSSE anunţă statistica ocupării şi a şomajului în T1

    21.06
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    20-21.06
    Festivalul Namaste India (Muzeul Satului, Bucureşti)

    21-30.06
    Bucharest Music Film Festival (Piaţa George Enescu din Bucureşti)

    21-23.06
    Festival Backyard Weekend – muzică electronică (Arenele Romane, Casa Presei Libere, Casa Universitarilor Bucureşti)

    21-23.06
    Festival Jazz in the Park (Parcul Central din Cluj-Napoca)

    21-23.06
    Electric Castle Festival (Castelul Banffy, Bonţida, jud. Cluj)

    23.06
    Concert Patricia Kaas (Sala Palatului, Bucureşti)
     

  • Cum au făcut patru colegi de facultate o afacere de peste 80 de milioane de euro pe an

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    Isabelle Iacob şi-a luat trei dintre colegii de facultate şi a fondat alături de ei departamentul de marketing al Farmexim, distribuitorul de medicamente deţinut de tatăl său, omul de afaceri Ovidiu Buluc. Iacob descrie perioada drept una a pionieratului, vremuri când echipa sa a putut să construiască de la zero şi să-şi pună în valoare ideile. „Aceasta a fost karma mea în Farmexim. Am trecut prin multe departamente, de la marketing la vânzări, apoi la achiziţii, logistică şi în toate acestea pot să spun că am fondat o structură care acum e funcţională şi eficientă.„ Help Net a ajuns în 2012 în topul celor mai mari reţele de farmacii din România, iar obiectivul iniţial al Isabellei Iacob, aflat acum 15 ani la stadiul de simplu proiect de MBA, a prins contur şi şi-a arătat potenţialul în piaţă: „Cea mai mare satisfacţie o obţin nu stând în birou, ci în momentul în care mă duc în farmacie şi văd că oamenii zâmbesc sau le aduc farmacistelor bomboane şi flori. Am o totală admiraţie faţă de această profesie.”

    Practică echitaţia, pasiune pe i-a insuflat-o şi fiicei şi se declară adeptă a mişcării eco – „de doi ani de zile nu mai folosim maşina în weekend decât atunci când e absolut necesar„ – dat fiind că merge cu bicicleta la sfârşitul săptâmânii câte 20–25 de kilometri pe zi. O relaxează grădinăritul, chiar dacă nu e un sport, pentru că reuşeşte să o facă să se simtă mai aproape de natură în mijlocul oraşului.

    Cele mai importante cinci reţele de farmacii din Ro­mânia, Sensiblu, Catena, Dona, Help Net şi Ropharma, gru­pează peste 1.200 de farmacii, adică în jur de o cincime din întregul retail farmaceutic. Help Net deţine circa 135 de farmacii, care au avut vânzări de 83 de milioane de euro în 2011.

    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Consumul privat, noua cheie a redresării Estului

    În majoritatea ţărilor din zonă, cererea internă va fi frânată de austeritatea fiscală şi de stagnarea creditării. Fără o redresare solidă şi durabilă a zonei euro, investiţiile private nu sunt aşteptate să contribuie semnificativ la creşterea economică, iar compensarea lor prin investiţii publice cu fonduri europene va fi insuficientă. În ciuda presiunilor inflaţioniste slabe şi a creşterii veniturilor disponibile ale gospodăriilor, consumul privat va rămâne redus atâta vreme cât piaţa muncii nu-şi revine, susţine instituţia.

    Banca Mondială precizează că Ţările Baltice, România şi Bulgaria vor fi excepţii în peisajul general, întrucât aici consumul privat va rămâne un motor important de creştere a PIB.

  • Exerciţii de democraţie cu secui scoşi în stradă

    PPMT a anunţat că va însoţi referendumul local de mişcări de stradă organizate împreună cu Consiliul Naţional Secuiesc, întrucât “forma actuală de împărţire teritorială pe care ştim că o pregăteşte Guvernul nu dă nicio şansă pentru autonomia Ţinutului Secuiesc” (Sorban Attila, liderul PPMT Harghita), în timp ce PCM a ameninţat de-a dreptul cu “nesupunerea civică, blocarea unor artere de circulaţie şi aşa mai departe, care sunt metode democratice” (Biro Zsolt, liderul formaţiunii).

    În acelaşi timp, liderul Consiliului Naţional al Secuilor (CNS), Balazs Izsak, a protestat la Budapesta faţă de planul actual de regionalizare promovat de USL, afirmând că proiectul de reorganizare teritorială ar însemna integrarea Ţinutului Secuiesc într-o regiune (Transilvania Centrală) unde proporţia maghiarilor să fie sub 30%. Balazs susţine că planul ar încălca reglementările europene referitoare la minorităţi şi limbi regionale şi vrea să iniţieze o campanie de strângere de semnături cu scopul de a sensibiliza UE să intervină.

    Capacitatea maghiarilor de a-şi organiza sistemul de lobby şi mişcările de protest este foarte bine cunoscută încă de la începutul anilor ’90. Anul acesta, la începutul lunii martie, demonstraţii pentru autonomia Ţinutului Secuiesc au fost organizate la Londra, Viena, Helsinki, Haga, Munchen Stockholm şi Zurich, precum şi în SUA, la Washington, New York, Cleveland, Los Angeles, Toronto şi Ottawa. În Ungaria, demonstraţii au avut loc la Budapesta, Szolnok, Keszthely şi Sarospatak.

    De partea sa, Guvernul invocă necesitatea de a reorganiza teritoriul astfel încât să se poată asigura eliminarea actualelor dezechilibre de dezvoltare economică între regiuni. “Actualul sistem administrativ a creat o dezvoltare dezechilibrată a acestei ţări – judeţe mai bogate, mai sărace şi foarte sărace. Sunt judeţe în care o mare parte din populaţie nu are acces la minimum de condiţii de civilizaţie, la dezvoltare. Dacă păstrăm actualul sistem, transformăm România într-o ţară de prinţi şi cerşetori. Facem regiuni ca să avem o repartizare echilibrată a resurselor către toţi cetăţenii României”, a declarat recent viceprim-ministrul Liviu Dragnea.

    Conform raportului Consiliului consultativ pentru regionalizare, România ar urma să fie împărţită în opt sau nouă regiuni în funcţie de criterii culturale, de număr al populaţiei şi de dezvoltare zonală. “Nu intenţionez să propun un proiect de regionalizare care să aibă la bază criterii etnice”, a declarat Dragnea la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV.

    Sursa foto: Consiliul Naţional Secuiesc
     

  • Un alt acord cu FMI? Poate da, poate nu

    Conform scrisorii de intenţie citate de Mediafax, Guvernul se angajează în principal să recupereze întârzierile în materie de arierate ale bugetului de stat şi ale autorităţilor locale (ţinta stabilită pentru dec. 2012 pentru acestea din urmă era reducerea lor la 300 mil. lei, însă bilanţul final a arătat 840 mil. lei). Guvernul se declară dispus, de asemenea, să-şi “reevalueze paşii viitori” în privinţa privatizării complexului Oltenia, de la poziţia iniţială privind vânzarea a cel mult 15% din acţiuni la posibilitatea vânzării pachetului majoritar.

    Premierul Ponta a lăsat să se înţeleagă că este posibil ca un nou acord cu FMI să nu mai fie necesar, având în vedere că România a ieşit din procedura de deficit excesiv al UE, ajungând la stabilitate fiscală (deficit bugetar sub 3% din PIB). Potrivit premierului, orice nou acord cu FMI trebuie aprobat în primul rând de Comisia Europeană, astfel încât aceasta ar putea decide că România nu mai are nevoie de un alt acord. Noua poziţie a premierului contrastează cu declaraţiile anterioare pe care el sau preşedintele Traian Băsescu le-au făcut în favoarea unei viitoare continuări a relaţiei cu FMI.

    Deocamdată, la solicitarea FMI, Guvernul a modificat legislaţia Autorităţii de Supraveghere Financiară, astfel încât la mai puţin de două luni de la aprobarea de către Parlament a actualei echipe de conducere, aceasta va fi înlocuită cu o alta, selectată după alte criterii. Viitorii membri vor avea obligatoriu un istoric mai mare de experienţă profesională în domeniu (cel puţin 10 ani), vor fi mai puţini (11 în loc de 17), iar numărul membrilor neexecutivi va fi redus de la 12 la 6.

    În acelaşi timp, Guvernul a impus taxarea cu 85% a salariilor compensatorii pe care şi le-au atribuit membrii fostelor comisii din care s-a format ASF (CNVM, CSA şi CSSPP). În drum spre Monitorul Oficial, documentul aprobat de Guvern a ajuns să extindă impozitarea de 85% şi la toţi angajaţii din conducerea companiilor de stat sau private şi membrii în CA – gafă pe care premierul Victor Ponta a atribuit-o unor funcţionari de la SGG sau Finanţe “care se cred mai deştepţi decât Guvernul”.

  • Până vineri, UniCredit Ţiriac Bank vinde obligaţiuni în lei

    Banca emite obligaţiuni corporative în lei, negarantate, cu maturitatea de 5 ani, scadente în 2018, nominative, în forma dematerializată, evidenţiate prin înscriere în cont. Oferta iniţială este de 50.000 de obligaţiuni, fiecare având valoarea nominală de 10.000 lei. Dacă subscrierile vor depăşi acest număr, UniCredit Ţiriac Bank poate creşte numărul de obligaţiuni până la maximum 70.000 de unităţi. Subscrierea minimă este de 50 de unităţi.

    Oferta va fi considerată încheiată cu succes dacă minimum 70% din suma ţintită este subscrisă.

    Subscrierile vor fi înregistrate exclusiv de către intermediarul emisiunii, SSIF Broker, la sediul acestuia din Bucureşti, între orele 9-17, în fiecare zi lucrătoare din cadrul perioadei de derulare a ofertei, cu excepţia ultimei zile a ofertei, când subscrierile vor putea fi înregistrate numai între orele 9-13.

    “Emisiunea de obligaţiuni este un element important în strategia noastră pe termen lung de diversificare a surselor de finanţare, iar parametrii acesteia au fost aleşi după o monitorizare atentă şi o proiecţie minuţioasă asupra condiţiilor de piaţă. Iniţiativa reprezintă o reafirmare a angajamentului pe care îl avem pe termen lung pentru România şi a contribuţiei pe care dorim să o avem la dezvoltarea pieţei de capital locale”, a declarat Răsvan Radu, CEO şi preşedinte executiv al UniCredit Ţiriac Bank.

    Cuponul va fi de minimum 6% pe an, iar nivelul final al acestuia va fi anunţat public cel mai târziu în a patra zi lucrătoare de derulare a ofertei, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. Plata dobânzii se va realiza în datele de 15 iunie, respectiv 15 decembrie ale fiecărui an, scadenţa obligaţiunilor fiind 15 iunie 2018.

    Fondurile nete rezultate în urma emisiunii obligaţiunilor, după plata comisioanelor, a onorariilor şi a altor cheltuieli cu privire la emisiunea obligaţiunilor vor fi utilizate în scop general de finanţare.

    Obligaţiunile vor fi înregistrate pentru tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

    UniCredit Ţiriac Bank se situa la finele anului trecut pe locul al cincilea în sistemul bancar după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 6,9%. În primul trimestru din acest an, activele consolidate ale UniCredit Ţiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation şi UniCredit Consumer Financing s-au situat la 26,3 mld. lei (6 mld. euro), iar profitul net înregistrat la nivelul grupului UniCredit în Romania a fost de 61,7 mil. lei, în creştere cu 134% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Rata solvabilităţii a urcat la 14,8% la finele lunii martie, iar rentabilitatea anualizată a capitalurilor proprii a ajuns la 8,8%, de la 3,6% în T1 2012. Nivelul acoperirii cu provizioane a urcat de la 8% la 8,9%. Raportul dintre costuri şi venituri s-a îmbunătăţit cu 5,4%, ajungând la 45,7%.

    Portofoliul de credite al clienţilor UniCredit Ţiriac Bank şi UniCredit Consumer Financing a crescut cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 18 mld. lei, în timp ce depozitele clienţilor au crescut cu 9,2%, la 12,1 mld. lei. Ca urmare, raportul dintre credite şi depozite s-a redus la 143%, cu 3,3% mai mic faţă de anul trecut.este

    Răsvan Radu este CEO şi preşedinte executiv al UniCredit Ţiriac Bank