BusinessMagazin

Blog

  • PROFIL: „Olandezul zburator“

    „Stiti cui i se datoreaza in buna masura dezvoltarea retailerului de electrocasnice Flanco?“, intreba, retoric, omul de afaceri Ion Tiriac, intr-un interviu din septembrie pentru BUSINESS Magazin. „Fondatorului Florin Andronescu si fondului de investitii Oresa Ventures“, a fost raspunsul nostru. „Gresit. Anthony van der Heijden este omul care a contribuit decisiv la succesul Flanco“, a venit replica lui Tiriac.

    Dupa doi ani de absenta, Anthony van der Heijden, olandezul care a pus bazele ING Bank in Romania si a redresat Banca Tiriac, a revenit in Romania, in calitate de director al companiei de consultanta XYZ Partners.
    In discutia mai sus amintita, fostul tenisman facea referire la o miscare strategica pe care van der Heijden a facut-o pe vremea cand era directorul Bancii Tiriac. In 2002, bancherul a fost primul care a pariat pe creditul de consum si a avut curajul sa finanteze vanzarile retailer-ului de electrocasnice Flanco. Pe atunci, nimeni nu banuia avantul pe care creditul de consum avea sa il cunoasca in anii urmatori.


    In prezent, peste 50% din vanzarile distribuitorilor IT sau de electronice si electrocasnice se fac pe datorie, piata totala a creditului de consum fiind estimata undeva intre 600 si 650 de milioane de euro pe an. In urma cu 12 ani, van der Heijden, acum in varsta de 62 de ani, punea bazele ING Bank, pentru ca in 1999 sa primeasca postul de director al operatiunilor aceleiasi banci in Ungaria. Dupa doar cateva luni, omul de afaceri Ion Tiriac il convinge sa se intoarca in Romania ca sa preia conducerea bancii la care era actionar majoritar.


    O miscare care a reprezentat o surpriza pentru mediul bancar romanesc. Van der Heijden a venit la Banca Tiriac cand aceasta se afla intr-o situatie financiara nu tocmai dintre cele mai fericite. Banca avea probleme, iar Ion Tiriac s-a vazut nevoit sa aduca „de acasa“ o suma impresionanta de bani pentru a o redresa.


    Timp de patru ani, van der Heijden a fost directorul general al bancii si a reusit sa-i imprime o noua viziune. Decizia privind pariul pe creditul de consum este un exemplu in acest sens. Daca venirea olandezului la Banca Tiriac a fost o suprinza, la fel de surprinzatoare a fost si demisia acestuia de la sfarsitul lui 2003. Plecarea lui van der Heijden de la Banca Tiriac a fost pusa pe seama unei divergente dintre director si actionarul majoritar. Tema neintelegerii se pare ca a fost modul in care urma sa fie vanduta banca. „O banca nu poate supravietui fara acces la bani. Or, acest lucru este posibil doar prin apartenenta la un grup bancar mare. Acest lucru i l-am spus si lui Tiriac“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Anthony van der Heijden, cu ocazia revenirii sale in Romania. Pana la urma Tiriac a vandut catre HVB, tranzactia avand loc anul acesta.

    Cu ce ganduri a revenit olandezul in Romania si mai ales de ce? Dupa plecarea din domeniul bancar romanesc, van der Heijden marturiseste ca a simtit nevoia sa faca cu totul altceva. „Visul meu a fost sa-mi continui viata intr-un mod total independent. M-am gandit sa fac orice – cu singura conditie ca activitatea mea sa fie distractiva“, explica olandezul. Insa, adauga el, „doar distractia nu poate fi provocatoare pe termen lung“. Intors acasa, van der Heijden a organizat degustari de vinuri si expozitii de pictura intr-o statiune din sudul Olandei, dar asta era doar pentru amuzament. Exact in acea perioada a primit o oferta de la partenerii firmei de consultanta XYZ. Ideea i-a placut si a acceptat, desi refuzase anterior mai multe oferte. De aici pana la deschiderea unei filiale in Romania a XYZ Partners nu a fost decat un pas.


    Lui van der Heijden ii era familiar mediul de afaceri de aici, iar compania de consultanta avusese deja doua proiecte pentru BT si Vitalgaz. „Congruenta“ acestor doi factori a dus la deschiderea biroului de la Bucuresti in noiembrie 2005. „Romania se afla in plina tranzitie. Serviciile de consultanta pe care le oferim sunt de o importanta cruciala in acest context“, a declarat directorul pentru Romania al XYZ.


    Compania olandeza se pozitioneaza ca jucator pe piata consultantei de management, unde lider in acest moment este Roland Berger Strategy Consultants. „Intentionam sa ne extindem activitatea prin includerea in portofoliul nostru a unor noi segmente, precum sanatatea si administrarea reziduurilor“, il completeaza Jeroen Sanders, consultant la XYZ Partners. In Olanda, portofoliul de clienti al companiei include ABN Amro Bank, AVIKO, Shell, Unilever, ING Bank, Petroplus, BASF.


    Cine citeste CV-ul lui van der Heijden ar putea avea in minte imaginea unui bancher scortos, care isi cantareste fiecare cuvant. Van der Heijden este riguros, insa  nonconformist. Sunt celebrii ochelarii sai cu rama rosie sau modul in care spune lucruri „serioase“, recurgand la gesturi teatrale. In perioada imediat urmatoare este interesant de vazut modul in care toate aceste detalii il vor ajuta pe fostul bancher de succes sa se impuna (si) pe piata de consultanta.  

  • Euro, moneda nationala?

    Dupa doi ani de la aderarea la Uniunea Europeana, orice tara poate adopta moneda unica europeana, in cazul in care indeplineste anumite conditii – asa-numitele „criterii de la Maastricht“. Romania ar putea adopta euro doar prin 2015, potrivit estimarilor oficiale, dar managerii romani spun ca nu s-ar supara daca ar fi mai devreme.

    CAT MAI REPEDE: „Cu cat mai devreme adoptam euro, cu atat mai bine. Oricum aceasta va fi alternativa in conditiile aderarii la UE“, crede Gilda Popescu, director financiar la Astral Telecom.

    FUNCTIE DE APARARE: „Adoptarea euro acum ar avea avantajul unei stabilitati mai mari a preturilor/costurilor pentru intreaga economie, mai ales a celor care depind de importuri si exporturi si sunt expuse riscului valutar. Pe de alta parte, ne-ar feri de potentialul distrugator al fondurilor speculative“, crede Emilian Dobrescu, reprezentantul Agrana in Romania.

    NU E MOMENTUL OPORTUN: „Nu as vrea sa adoptam euro acum, pentru ca are loc o oarecare apreciere a leului si am temeri in legatura cu faptul ca aprecierea nu e reflectata de o crestere economica reala, ci se datoreaza mai mult unei conjuncturi, de genul banilor trimisi din strainatate“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    „EUROSCEPTIC CONVINS“: „Sunt eurosceptic convins. Adoptarea euro e o frana de mana pentru economiile in tranzitie si n-am avea nici o sansa. Trebuie sa crestem, nu suntem inca in faza de stabilizare. Mai avem nevoie de vreo zece ani pentru ca adoptarea monedei euro sa faca bine economiei romanesti“, este de parere Dan Trifu, director economic la Vel Pitar.

  • Euro, moneda nationala?

    Dupa doi ani de la aderarea la Uniunea Europeana, orice tara poate adopta moneda unica europeana, in cazul in care indeplineste anumite conditii – asa-numitele „criterii de la Maastricht“. Romania ar putea adopta euro doar prin 2015, potrivit estimarilor oficiale, dar managerii romani spun ca nu s-ar supara daca ar fi mai devreme.

    CAT MAI REPEDE: „Cu cat mai devreme adoptam euro, cu atat mai bine. Oricum aceasta va fi alternativa in conditiile aderarii la UE“, crede Gilda Popescu, director financiar la Astral Telecom.

    FUNCTIE DE APARARE: „Adoptarea euro acum ar avea avantajul unei stabilitati mai mari a preturilor/costurilor pentru intreaga economie, mai ales a celor care depind de importuri si exporturi si sunt expuse riscului valutar. Pe de alta parte, ne-ar feri de potentialul distrugator al fondurilor speculative“, crede Emilian Dobrescu, reprezentantul Agrana in Romania.

    NU E MOMENTUL OPORTUN: „Nu as vrea sa adoptam euro acum, pentru ca are loc o oarecare apreciere a leului si am temeri in legatura cu faptul ca aprecierea nu e reflectata de o crestere economica reala, ci se datoreaza mai mult unei conjuncturi, de genul banilor trimisi din strainatate“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    „EUROSCEPTIC CONVINS“: „Sunt eurosceptic convins. Adoptarea euro e o frana de mana pentru economiile in tranzitie si n-am avea nici o sansa. Trebuie sa crestem, nu suntem inca in faza de stabilizare. Mai avem nevoie de vreo zece ani pentru ca adoptarea monedei euro sa faca bine economiei romanesti“, este de parere Dan Trifu, director economic la Vel Pitar.

  • Variante de hedging

    Hedgingul este o asigurare impotriva riscului de fluctuatie a pretului unor marfuri, actiuni, valute sau chiar al unor produse financiare complicate. Strategiile de hedging pot fi mai simple (prin incheierea unui singur contract), dar si complexe – prin combinarea mai multor tipuri de contracte.

    FORWARD: Consta in vanzarea sau cumpararea unei valute la o rata de schimb stabilita in momentul efectuarii tranzactiei, cu decontarea la o data ulterioara.

    FUTURES: Cumparatorul se obliga sa vanda/cumpere un activ financiar la o data viitoare. Contractele sunt standardizate in privinta valorii, a metodei de determinare a pretului, a scadentelor, a datei limita de decontare etc. De cele mai multe ori, contractele futures se lichideaza inainte de scadenta, spre deosebire de cele forward, care se incheie cu transferul valutei.

    OPTIUNI: Cumparatorului i se confera dreptul (nu si obligatia) de a cumpara sau vinde o valuta, la un pret predeterminat, oricand in cadrul unei anumite perioade de timp (pana la scadenta), in schimbul platii unei prime. Vanzatorul e obligat, in schimb, sa vanda sau sa cumpere obiectul contractului, daca cumparatorul isi exercita optiunea.

    SWAP: Consta in cumpararea unei sume in valuta respectiva la un anumit curs de schimb si revanzarea aceleiasi sume in aceeasi valuta, la o data ulterioara si la un curs prestabilit, ambele operatiuni avand loc cu aceeasi contrapartida.

    Posibilitatile pe care le au firmele romanesti pentru a-si acoperi riscul valutar plaseaza piata financiara romaneasca a anului 2005 intr-o veritabila epoca de piatra. Nicolae Albu, ING

  • Variante de hedging

    Hedgingul este o asigurare impotriva riscului de fluctuatie a pretului unor marfuri, actiuni, valute sau chiar al unor produse financiare complicate. Strategiile de hedging pot fi mai simple (prin incheierea unui singur contract), dar si complexe – prin combinarea mai multor tipuri de contracte.

    FORWARD: Consta in vanzarea sau cumpararea unei valute la o rata de schimb stabilita in momentul efectuarii tranzactiei, cu decontarea la o data ulterioara.

    FUTURES: Cumparatorul se obliga sa vanda/cumpere un activ financiar la o data viitoare. Contractele sunt standardizate in privinta valorii, a metodei de determinare a pretului, a scadentelor, a datei limita de decontare etc. De cele mai multe ori, contractele futures se lichideaza inainte de scadenta, spre deosebire de cele forward, care se incheie cu transferul valutei.

    OPTIUNI: Cumparatorului i se confera dreptul (nu si obligatia) de a cumpara sau vinde o valuta, la un pret predeterminat, oricand in cadrul unei anumite perioade de timp (pana la scadenta), in schimbul platii unei prime. Vanzatorul e obligat, in schimb, sa vanda sau sa cumpere obiectul contractului, daca cumparatorul isi exercita optiunea.

    SWAP: Consta in cumpararea unei sume in valuta respectiva la un anumit curs de schimb si revanzarea aceleiasi sume in aceeasi valuta, la o data ulterioara si la un curs prestabilit, ambele operatiuni avand loc cu aceeasi contrapartida.

    Posibilitatile pe care le au firmele romanesti pentru a-si acoperi riscul valutar plaseaza piata financiara romaneasca a anului 2005 intr-o veritabila epoca de piatra. Nicolae Albu, ING

  • Vremea extremelor

    In vreme ce estul Europei e sub ape, sudul e parjolit de seceta. De la grau pana la laptuci, culturile fermierilor din Spania, Portugalia, Franta si Italia sunt profund afectate, scrie revista Time. S-a ajuns, astfel, la rationalizarea oficiala a apei in doua treimi din teritoriul Frantei si in majoritatea teritoriului spaniol.

     Unele provincii spaniole au hotarat chiar sa inchida sau sa restrictioneze functionarea piscinelor si a fantanilor publice. Potrivit estimarilor Comisiei Europene, productia de cereale in cele patru tari va scadea cu 10% (ceea ce inseamna 28 de milioane de tone), iar la unele tipuri de grau chiar cu 25%. „Vinovata“ nu e doar vremea capricioasa de anul acesta, spun unii specialisti, ci si politica agricola a Europei, mai precis alocarea gresita a subventiilor.

    Intr-un raport dat publicitatii in urma cu doua saptamani, grupul francez UFC-Que Choisir a criticat aspru folosirea fara discernamant a apei pentru irigatii. In unele dintre zonele cele mai afectate de seceta din sudul Frantei, de exemplu, s-a cultivat in exces porumb, o planta mare consumatoare de apa. Grupul a mai criticat si faptul ca fermierii din zonele cele mai afectate de seceta platesc prea putin pentru apa. „Este un paradox incredibil: cu cat riscul de seceta este mai ridicat, cu atat taxele pentru irigatii sunt mai mici“, observa reprezentantii grupului.

    Desi fermierii au respins criticile aduse, criza iscata ar putea conduce la reexaminarea repartizarii apei in cele patru tari afectate. Intre timp, Comisia Europeana incearca sa suplineasca lipsa cerealelor, furnizand pe pietele din sudul Europei cereale din Ungaria, Slovacia si alte tari central-europene membre ale UE, ale caror recolte au depasit asteptarile datorita ploilor abundente.

  • Vremea extremelor

    In vreme ce estul Europei e sub ape, sudul e parjolit de seceta. De la grau pana la laptuci, culturile fermierilor din Spania, Portugalia, Franta si Italia sunt profund afectate, scrie revista Time. S-a ajuns, astfel, la rationalizarea oficiala a apei in doua treimi din teritoriul Frantei si in majoritatea teritoriului spaniol.

     Unele provincii spaniole au hotarat chiar sa inchida sau sa restrictioneze functionarea piscinelor si a fantanilor publice. Potrivit estimarilor Comisiei Europene, productia de cereale in cele patru tari va scadea cu 10% (ceea ce inseamna 28 de milioane de tone), iar la unele tipuri de grau chiar cu 25%. „Vinovata“ nu e doar vremea capricioasa de anul acesta, spun unii specialisti, ci si politica agricola a Europei, mai precis alocarea gresita a subventiilor.

    Intr-un raport dat publicitatii in urma cu doua saptamani, grupul francez UFC-Que Choisir a criticat aspru folosirea fara discernamant a apei pentru irigatii. In unele dintre zonele cele mai afectate de seceta din sudul Frantei, de exemplu, s-a cultivat in exces porumb, o planta mare consumatoare de apa. Grupul a mai criticat si faptul ca fermierii din zonele cele mai afectate de seceta platesc prea putin pentru apa. „Este un paradox incredibil: cu cat riscul de seceta este mai ridicat, cu atat taxele pentru irigatii sunt mai mici“, observa reprezentantii grupului.

    Desi fermierii au respins criticile aduse, criza iscata ar putea conduce la reexaminarea repartizarii apei in cele patru tari afectate. Intre timp, Comisia Europeana incearca sa suplineasca lipsa cerealelor, furnizand pe pietele din sudul Europei cereale din Ungaria, Slovacia si alte tari central-europene membre ale UE, ale caror recolte au depasit asteptarile datorita ploilor abundente.

  • Ce putere are leul romanesc?

    Cand vine vorba despre salarii, leul pare a castiga lupta cu valuta. Circa 10-15% dintre angajatii pe posturi de conducere isi negociaza salariile in lei de 3-4 luni incoace, spune George Butunoiu de la compania de recrutare Alexander Hughes, „mult fata de 0% cat era inainte“. In afaceri insa, planurile sunt gandite tot in euro si dolari.

    „SIGUR CA LEUL ARE PUTERE“: „Simtim asta cand trebuie sa platim cele 3.600 de salarii (…). Noi suntem captivi ca gandire valutelor, dar realitatea ne va face sa ne schimbam modul de gandire“, crede Laurentiu-Tigaeru Rosca de la Mara, Focsani.

    „NICI O PUTERE“: „In schimburile internationale, leul nu are nici o putere, totul se negociaza in valuta. Iar schimburile interne, chiar daca se negociaza in lei, se raporteaza permanent la euro/dolar“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    10% MIZEAZA PE LEU: „Multi dintre cei cu care am incheiat contracte de consultanta cer preschimbarea contractelor in lei pana la sfarsitul anului. Iar firmele incep sa negocieze salariile in lei pentru toate functiile. Fenomenul a inceput in urma cu vreo doua luni si in prezent cam 10% dintre firme prefera leul“, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanta si recrutare Total Business Solutions.

    LECTIILE ESTULUI: „Intarirea monedelor nationale in tot estul Europei denota stabilitatea economiilor, faptul ca au «imbatranit» in sens pozitiv. UE nu poate tine in spate economii instabile, iar o moneda puternica (…) faciliteaza accesul in zona euro“, spune un analist roman, consultant al unei institutii financiare internationale.

  • Ce putere are leul romanesc?

    Cand vine vorba despre salarii, leul pare a castiga lupta cu valuta. Circa 10-15% dintre angajatii pe posturi de conducere isi negociaza salariile in lei de 3-4 luni incoace, spune George Butunoiu de la compania de recrutare Alexander Hughes, „mult fata de 0% cat era inainte“. In afaceri insa, planurile sunt gandite tot in euro si dolari.

    „SIGUR CA LEUL ARE PUTERE“: „Simtim asta cand trebuie sa platim cele 3.600 de salarii (…). Noi suntem captivi ca gandire valutelor, dar realitatea ne va face sa ne schimbam modul de gandire“, crede Laurentiu-Tigaeru Rosca de la Mara, Focsani.

    „NICI O PUTERE“: „In schimburile internationale, leul nu are nici o putere, totul se negociaza in valuta. Iar schimburile interne, chiar daca se negociaza in lei, se raporteaza permanent la euro/dolar“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    10% MIZEAZA PE LEU: „Multi dintre cei cu care am incheiat contracte de consultanta cer preschimbarea contractelor in lei pana la sfarsitul anului. Iar firmele incep sa negocieze salariile in lei pentru toate functiile. Fenomenul a inceput in urma cu vreo doua luni si in prezent cam 10% dintre firme prefera leul“, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanta si recrutare Total Business Solutions.

    LECTIILE ESTULUI: „Intarirea monedelor nationale in tot estul Europei denota stabilitatea economiilor, faptul ca au «imbatranit» in sens pozitiv. UE nu poate tine in spate economii instabile, iar o moneda puternica (…) faciliteaza accesul in zona euro“, spune un analist roman, consultant al unei institutii financiare internationale.

  • Invatati sa va acoperiti riscul valutar“

    De ce le este cel mai teama managerilor romani? Mai bine de 20% spun ca evolutia cursului valutar e principalul factor perturbator al activitatii economice, arata un studiu BNR. Solutia? Inapoi la manualele economice, in cautarea unei metode de protectie.

    Leul s-a apreciat cu 11% in raport cu euro si cu 2% fata de dolar din ianuarie, iar impactul asupra economiei nu s-a lasat asteptat. Cei mai loviti de impredictibilitatea cursului sunt exportatorii. Pentru multi dintre ei – obisnuiti cu un curs valutar favorabil – brusca intarire a leului a echivalat cu un tsunami, care le-a inecat toate planurile de afaceri. „Invatati sa va acoperiti riscul valutar“, a fost indemnul repetat venit atat din partea BNR, cat si a bancherilor.

    Exista insa suficiente instrumente de acoperire a riscului valutar pe piata romaneasca? Sau acoperirea lui ramane la stadiul de teorie dupa un an de cand BNR a renuntat sa mai anunte un curs sigur?

    Acoperirea riscului valutar se poate face pe doua piete distincte – pe piata interbancara, prin contracte incheiate intre o companie si banca, si pe bursa. Cel putin in teorie modalitatile de acoperire a riscurilor pleaca de la un „banal“ contract de vanzare-cumparare la termen, la un pret prestabilit (contract forward), pana la tranzactii complexe cu produse derivate, precum contractele futures sau de optiuni.

    Practica arata insa cu totul altfel. „Piata financiara romaneasca a anului 2005 este intr-o veritabila epoca de piatra“ – crede Nicolae Albu, deputy corporate & domestic sales manager la ING. „Singurul contract care se poate face in acest moment pentru este cel de forward“, explica Albu. Adica tipul cel mai simplu de contract: o companie care stie ca va avea de incasat la o anumita data o suma de bani in valuta poate sa stie sigur din prezent la ce curs valutar va incasa banii respectivi. „Nici pentru forward insa clientii nu mai sunt atat de multi ca in trecut“, spune el. Motivul? Contractul forward asigura companiei un curs sigur la data incasarii valutei, dar acest curs stabilit anticipat se poate dovedi si dezavantajos pentru companie. „Cursul forward nu e o expectatie de curs a bancii, ci se calculeaza extrapoland cursul spot (din momentul calculului – n.r.), ajustat in functie de diferentialul de dobanzi si de numarul de zile pana la scadenta tranzactiei“ – explica Marius Stoica, director adjunct operatiuni de piata la BRD.

    Si totusi, cand constata ca ar fi putut castiga din diferenta de curs daca nu ar fi incheiat un astfel de contract, multi dintre clientii de forward considera ca pierd bani.

    „Nu este chiar asa“, apreciaza Sergiu Puianu, director de vanzari produse trezorerie la HVB Bank. „Este adevarat, clientul pierde oportunitatea de a castiga din diferenta de curs valutar, dar se elibereaza de incertitudinea privind evolutia rezultatelor sale financiare.“ Schimbarile de pe piata  nu il mai surprind si se poate concentra pe dezvoltarea operatiunilor, spune Puianu.

    De aceeasi parere este si Marius Stoica, care spune ca „daca inchei un contract forward pentru acoperirea riscului de curs, nu inseamna nici ca vei pierde, nici ca vei castiga“. Pur si simplu, explica el, „rolul contractului este sa confirme calculele initiale“.

    Contracte mai complexe – de genul produselor derivate – „permit o mai mare flexibilitate, dar si obtinerea de castiguri“, spun bancherii. Pana una-alta, astfel de instrumente pentru lei lipsesc din oferta bancilor, „pentru ca piata inca nu cere asa ceva“. Pe de alta parte, bancile, avand marje mari de profit din activitati traditionale, nu au dorit multa vreme sa-si asume riscul unor astfel de operatiuni, „nici in nume propriu, nici in contul clientilor“, admite Nicolae Albu.

    Bancile pot oferi doar contracte derivate pe pietele internationale, care oricum pot acoperi doar variatiile cursului euro-dolar, dat fiind ca pe pietele internationale nu exista cotatii pentru leu. Si oricum ar fi prea scump. „Am analizat anul trecut posibilitatea de a ne acoperi prin sucursalele din Londra ale bancilor straine, dar este prea costisitor“, spune Marian Nastase, vicepresedinte al exportatorului Alro Slatina.

    Bancherii recunosc si ei ca acoperirea riscului prin contracte pe pietele internationale e scump. Spre exemplu, reprezentantii HVB Bank spun ca, desi au in oferta toate operatiunile de hedging si merg la clienti pentru a le explica in ce constau, majoritatea raman clienti de forward, fiindca, de exemplu, pretul unui contract de optiuni este foarte mare“. HVB lucreaza la o oferta de contracte si pentru acoperirea riscului valutar pentru lei. Deocamdata insa, in Romania nu exista tranzactii cu derivate, spune Nastase, adaugand ca piata este inca nepregatita.  Alro lucreaza cu bancile din Romania si a reusit sa-si acopere pana acum riscurile, chiar daca nu in totalitate. „Incercam sa ne acoperim riscul valutar.“ Cum? Pana una alta, in modul cel mai clasic, prin ce exista pe piata – „prin tranzactii la termen“.

    Si pe bursa locala a derivatelor activitatea este extrem de redusa. La Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri din Sibiu s-a realizat in prima jumatate a anului un volum de tranzactii (futures si optiuni) de circa 46 de milioane de euro. Mai putin de un sfert au fost derivate pe cursul de schimb, din care cea mai mare pondere au avut-o contractele pe raportul dintre euro si dolar. Pentru comparatie, piata de derivate din Londra a avut numai in iunie un volum de 34.000 de miliarde de euro. Iar lipsa de lichiditate a pietei din Sibiu face ca hedgingul valutar sa fie practic imposibil. „Nu este lichiditate pe piata, pentru ca nu sunt speculatori. Iar speculatorii nu se implica in tranzactii pe curs, pentru ca evolutia este liniara“, spune Victor Pop, trader in cadrul societatii de brokeraj Vanguard.

    Dar cand evolutia nu este liniara, cum a fost cazul in ultima perioada, cu interventiile BNR in piata care au dus la un curs cu mari oscilatii, numarul de tranzactii creste.

    Si totusi, cateva companii s-au aratat interesate de posibilitatea de a intra pe piata din Sibiu. „Am avut mai demult cereri de la companii. Au jucat o perioada, pana s-a aplatizat cursul“, afirma Victor Pop.