♦ Unu din şase români plecaţi în afara graniţelor în UE are sub 15 ani ♦ „Ei se integrează în sistemul acela cu tot ceea ce înseamnă: şcoală, prieteni, obiceiuri culturale, limbă. Posibilitatea ca ei să se întoarcă în ţară este foarte mică, mult mai mică decât în cazul adulţilor“ ♦ Româncă din Austria: „În România nu vrem să ne mai întoarcem. Ştim deja asta sigur, dat fiind că e a doua oară când plecăm din ţară.“
România „exportă“ nu doar muncitori, ci şi viitoare generaţii. Aproape jumătate de milion de copii români trăiesc deja în ţări europene, iar pentru mulţi dintre ei România va rămâne doar o poveste de familie. Aproape 500.000 de copii români cu vârsta de până în 15 ani trăiesc în cinci dintre cele mai mari comunităţi româneşti din Uniunea Europeană, în ţări precum Italia, Spania, Germania, Austria sau Belgia, arată o analiză ZF pe baza celor mai recente date Eurostat.
În România, mai sunt în prezent circa 3 milioane de copii sub 15 ani, dar alţi jumătate de milion sunt deja în afara graniţelor doar în UE, fără a include diaspora din Marea Britanie sau alte ţări non-UE.
Dintre ţările analizate, Italia adună cea mai mare comunitate de copii români, aproape 200.000, urmată de Germania şi Spania. Per total, Italia, Germania, Spania, Austria şi Belgia cumulează împreună circa 2,8 milioane de cetăţeni români, adică aproximativ 90% din totalul românilor care locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene.
ZF a analizat primele cinci ţări după numărul de cetăţeni români care trăiesc peste graniţe. În top, intra Franţa pe locul 4, cu 160.000 de români, însă nu există date pe structură de vârstă pentru această ţară.
Ce spun românii de peste graniţă?
Andreea, o tânără de peste 30 de ani, s-a mutat în urmă cu doi ani în Austria, alături de soţul ei, tot român. Acolo s-a născut şi primul lor copil. Ei fac parte din cei peste 80.000 de români de peste 30 de ani care locuiesc în Austria. În total, sunt peste 150.000 de conaţionali care trăiesc acolo.
„Am ales Austria pentru că este destul de aproape de casă, dar îndeajuns de departe cât să se simtă civilizat şi diferit. Acel diferit şi normal pe care ni-l doream şi acasă şi nu reuşeam să îl mai găsim. Dar, printre altele, am ales-o şi pentru că e o ţară mică, superverde, cu o mulţime de oportunităţi de activităţi în aer liber, dar şi cu oameni faini şi relaxaţi. În România nu vrem să ne mai întoarcem. Ştim deja asta sigur, dat fiind că e a doua oară când plecăm din ţara“, spune Andreea.
Alina P. s-a mutat în Germania acum şase ani, înainte de pandemie, împreună cu soţul său şi cu fiul său. În Germania s-a născut şi fiica ei. Înainte de Germania, ea a locuit în Spania, unde l-a cunoscut pe soţul ei şi unde s-a născut primul său copil.
„Venim în România în fiecare an, dar în vacanţă. Copiii mei vorbesc româneşte pentru că suntem aici cu toţii şi vorbim în casă. Nu au fost la şcoală în România, nu au stat acolo mai mult de câteva săptămâni. Sora, nepoata mea şi fratele meu sunt şi ei aici cu mine, toţi cu familiile lor, suntem o comunitate destul de mare. Nu ştiu dacă m-aş întoarce în România să-mi cresc copiii în continuare. La cum arată lucrurile acum, înclin mai mult spre nu“, spune ea.
În România sunt stabiliţi oficial peste 776.000 de români, dintre care mai mult de 142.000 au vârsta mai mică de 15 ani, conform datelor de la Eurostat.
Cifrele prin ochii sociologilor: „Pierderea României, cu efecte pe termen lung“
Sociologul Gelu Duminică explică faptul că tinerii care apar în statisticile de migraţie nu se vor mai întoarce în ţară. Au în ţara de adopţie familia, prietenii, un întreg sistem în care s-au format.
„Din punct de vedere demografic, e o pierdere majoră pentru că foarte puţini se vor mai întoarce, mai ales dintre copii. Ei se integrează în sistemul acela cu tot ceea ce înseamnă: şcoală, prieteni, obiceiuri culturale, limbă. Posibilitatea ca ei să se întoarcă în ţară este foarte mică, mult mai mică decât în cazul adulţilor. Adulţii se pot întoarce în momentul pensionării, de exemplu. Însă e foarte puţin probabil ca acei copii care vor deveni adulţi să renunţe la sistemul cu care au fost obişnuiţi şi în care s-au format şi să vină într-un sistem care pentru ei nu mai reprezintă mare lucru“, a spus Duminică pentru Ziarul Financiar.
De asemenea, el subliniază că inclusiv în generaţiile de copii care dau BAC-ul, spre exemplu, vedem că sunt peste 200.000 de tineri în total, însă doar 70.000-90.000 ajung anual să dea acest examen. Restul fie nu se prezintă la examen, fie sunt deja plecaţi în străinătate la familiile lor.
„Profilul migrantului este în general persoana activă pe piaţa muncii. E normal ca la un moment dat să îşi ia familia“, mai spune Gelu Duminică.
Şi sociologul Sorin Cace aminteşte despre absolvenţii de liceu şi adaugă faptul că piaţa muncii din România va primi din plin lovitura migraţiei copiilor.
„Pe termen lung sunt complicaţii dacă ne gândim la copiii cu vârstele 14-18 ani care sunt în străinătate şi nu vor intra pe piaţa muncii sau în educaţie în România, ci în afară. Avem acest decalaj între populaţia 0-14 ani şi plus 65 ani, care e mai mare, crescând şi speranţa de viaţă în ultimii ani. Cu cât decalajul acesta va creşte mai mult, cu atât noi vom avea mai puţini oameni pe piaţa muncii. Pe piaţa muncii se simte decalajul acesta, pentru că avem oameni care au plecat în străinătate cu copiii, sunt mulţi care îşi finalizează şcolile acolo“, a spus Sorin Cace pentru ZF.
România se află pe primul loc între ţările Uniunii Europene raportat la numărul cetăţenilor săi care trăiesc peste graniţe, într-un alt stat membru al UE, arată un infografic prezentat de Parlamentul European.
În anul 2024 erau 3,1 milioane de români în UE, respectiv 16% din populaţia ţării. În oglindă cu România, cea mai mică rată de migraţie raportat la populaţia ţării este în Germania şi Franţa. Sub 1% dintre francezi şi germani îşi părăsesc ţara pentru alta din UE.
