BusinessMagazin

Blog

  • Ilie Bolojan, înaintea votului de învestitură în Parlament: Le cerem scuze cetăţenilor pentru situaţia în care a ajuns România / Dacă ne mai împrumutăm pentru a plăti salarii şi pensii, riscăm să nu le mai putem plăti deloc

    Premierul desemnat, Ilie Bolojan, a vorbit de la tribuna Parlamentului despre nevoia de reformă a administraţiei publice, şi a recunoscut misiunea comună a celor patru partide care compun alianţa de guvernare şi anume schimbarea filosofiei statului.

    „Partidele politice au lăsat deoparte diferenţele pentru a susţine o misiune comună: formarea unui guvern pro-occidental, capabil să implementeze măsurile necesare într-un context economic şi social dificil. Cetăţenii aşteaptă nu doar schimbări de mentalitate, ci şi acţiuni politice concrete. România se află într-o situaţie care impune reforme serioase, reforme care trebuie să înceapă cu statul”.

    În această după-amiază va avea loc votul de învestitură al noului Guvern în Parlament, iar diseară cabinetul va depune jurământul la Cotroceni. Anterior, toţi cei 16 miniştri propuşi în cabinetul condus de Bolojan au primit aviz favorabil.

    Ilie Bolojan a prezentat priorităţile mandatului său: „Mă voi concentra pe urgenţele pe care trebuie să le gestionăm, având trei direcţii prioritare: Ordine în finanţele publice; Buna guvernare; Respect pentru cetăţenii noştri”.

    Ce a mai spus acesta:

    Guvernul României, împreună cu majoritatea parlamentară care îl susţine, îşi asumă reformarea administraţiei, recâştigarea încrederii cetăţenilor şi continuarea investiţiilor. Vom menţine stabilitatea şi vom acţiona cu responsabilitate.

    Unele dintre măsurile pe care le vom lua nu vor fi populare. Dar, în lipsa acestora, România riscă să intre într-o zonă de instabilitate profundă.

    România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă clară. Dacă ne mai împrumutăm pentru a plăti salarii şi pensii, riscăm ca, în viitor, să nu le mai putem plăti deloc. Ţara noastră nu mai poate merge pe drumul de până acum. E nevoie de ieşirea din rutină, de recâştigarea direcţiei corecte şi de schimbări reale care trebuie să înceapă cu clasa politică şi administraţia publică.

    Politica fiscală a fost, ani la rând, impredictibilă şi contradictorie. Le cerem scuze cetăţenilor pentru situaţia în care a ajuns România.

    Vom începe reforma aparatului bugetar şi vom stabili reguli clare, care să ducă la comportamente corecte. Pensia nu este un privilegiu, ci dreptul câştigat în urma unei vieţi de muncă. Ne vom concentra pe asigurarea unor servicii publice de calitate, pentru toţi cetăţenii.

    România are de făcut o alegere clară: responsabilitate sau populism. Stagnare sau reformă.

  • Cu paşi mici: Primăria Capitalei prezintă un proiect de modernizare pentru zona de birouri Dimitrie Pompeiu la 20 de ani de la inaugurarea primului mare proiect office de acolo

    Municipiul Bucureşti face un pas important în direcţia modernizării infrastructurii urbane prin lansarea proiectului de reconfigurare a uneia dintre cele mai aglomerate zone din Capitală: Dimitrie Pompeiu – Fabrica de Glucoză – Şoseaua Pipera. Investiţia, estimată la peste 105 milioane euro, vizează decongestionarea traficului şi dezvoltarea mobilităţii urbane integrate.

    Primăria Capitalei vine astfel cu un proiect de modernizare la exact 20 de ani de când Genesis Property inaugural proiectul de birouri Novo Park de la staţia de metrou de pe Dimitrie Pompeiu. Tot în 2005 nemţii de la Infineon deschideau acolo sediul din Novo Park, iar în 2006 urmau americanii de la HP. 

    În ciuda unor investiţii de sute de milioane de euro şi a circa 450.000 mp de birouri, sufficient pentru 45.000 de corporatişti, zona a fost ani la rândul ocolită de investiţii publice – lipsa locuri de parcare, maşini parcate pe şanţuri, staţie de metrou nemodernizată, linie de tramvai şi tramvaie vechi de zeci de ani şi curăţenie discutabilă.

    Stelian Bujduveanu, primar general interimar al Capitalei, a anunţat recepţionarea studiului de fezabilitate şi iniţierea procedurilor pentru licitaţia de proiectare şi execuţie. Proiectul, considerat unul dintre cele mai ambiţioase demersuri de infrastructură urbană ale administraţiei actuale, urmează să fie supus aprobării Consiliului General.

    „Reconfigurarea zonei Dimitrie Pompeiu – Fabrica de Glucoză – Şoseaua Pipera este unul dintre cele mai importante demersuri de infrastructură urbană în care m-am implicat până acum”, a declarat Stelian Bujduveanu într-o postare publică.

    Conform documentaţiei tehnice, proiectul cuprinde:

    @ Lărgirea bulevardului Dimitrie Pompeiu, un punct nevralgic pentru traficul din nordul Capitalei;

    @ Extinderea reţelei de tramvai, cu conectarea liniilor 16 şi 36 la linia 5 şi realizarea unui nou traseu către bulevardul Barbu Văcărescu;

    @ Construirea unui nou drum care leagă şoseaua Pipera, bulevardul Dimitrie Pompeiu şi strada Fabrica de Glucoză, pentru îmbunătăţirea circulaţiei rutiere;

    @ O pasarelă pietonală hobanată, menită să asigure traversarea în siguranţă a infrastructurii rutiere şi a liniei de tramvai.

    „Obiectivul nu este doar să fluidizăm traficul, ci să creăm un spaţiu urban în care metroul, tramvaiul, bicicleta şi mersul pe jos să se completeze armonios”, a subliniat edilul.

    Durata estimată de execuţie a lucrărilor este de aproximativ trei ani, iar valoarea totală a investiţiei se ridică la 534,9 milioane lei, echivalentul a peste 105 milioane euro.

    Zona vizată este una dintre cele mai dens populate din punct de vedere al birourilor şi ansamblurilor rezidenţiale nou construite, cu un trafic intens atât rutier, cât şi pietonal. Intervenţiile propuse ar putea avea un impact major asupra atractivităţii investiţionale în nordul Capitalei şi ar putea sprijini tranziţia către o mobilitate urbană mai sustenabilă.

  • Ce îşi propune Guvernul Bolojan în domeniul Apărării: Creşterea graduală a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB, modernizarea Armatei Române, consolidarea parteneriatului cu SUA, creşterea atractivităţii funcţiei militare

    Potrivit draftului programului de guvernare al Guvernului Bolojan, România îşi va creşte cheltuielile de apărare până la 5% din PIB treptat.

    ”Contextul de securitate s-a schimbat dramatic în ultimii ani, fiind caracterizat de incertitudine, volatilitate şi reconfigurări sistemice la nivel strategic. Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-al doilea război mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situaţia de securitate la graniţele României şi pe întreg Flancul Estic al NATO. O evoluţie negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluţie de pace care să nu conţină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră. O asemenea evoluţie ar avea consecinţe nefaste pentru securitatea Republicii Moldova şi va afecta şi securitatea României”. 

    Potrivit aceluiaşi document, încetarea războiului din Ucraina nu va însemna că Rusia renunţă în Europa la un comportament agresiv în plan hibrid. În Marea Neagră aceste acţiuni vor avea ca obiectiv mai ales limitarea libertăţii de navigaţie, având un impact negativ asupra intereselor economice ale României.

    În acest context, România trebuie să aibă în vedere faptul că apărarea propriului teritoriu începe de acasă, necesitând investiţii mai mari şi un efort de solidaritate naţională, în paralel cu asumarea unui rol strategic mai relevant în regiune şi contribuţia la apărarea colectivă.

    ⁠Obiectivele generale ale programului de guvernare pe sectorul de Apărare: 

    1. Creşterea graduală a cheltuielilor/investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării.

    2. Continuarea modernizării şi adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacităţii operaţionale a forţelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate.

    3. Valorificarea statutului şi întărirea profilului României ca stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE.

    4. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea şi securitatea Europei, apărarea aliată, dar şi facilităţile amplasate pe teritoriul României, cu relevanţă strategică.

    5. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menţinerii libertăţii de navigaţie şi a protecţiei infrastructurii critice.

    6. Creşterea contribuţiei la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanţă cu cerinţele în context NATO şi UE şi valorificarea oportunităţilor create prin instrumentele financiare internaţionale.

    7. Consolidarea şi extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României şi în formate multilaterale.

    8. Creşterea atractivităţii funcţiei militare.

     

    Obiective strategice pe plan intern

    1. Creşterea graduală a cheltuielilor/investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării.

    2. Accelerarea modernizării şi extinderii infrastructurii din bazele şi centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze şi centre militare, unde sunt dislocate trupe şi capabilităţi ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Feteşti şi Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.

     Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum şi pentru modernizarea şi creşterea capacităţii de găzduire în conformitate cu planurile Alianţei. 

    3. Consolidarea capabilităţilor de apărare naţională şi colectivă, concomitent cu actualizarea Programului Armata României 2040 şi continuarea achiziţiilor esenţiale pentru consolidarea capabilităţilor de apărare, în concordanţă cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României

    • Contextul regional de securitate impune asumarea unei posturi consolidate de vigilenţă strategică, prin care să fie întărite capacităţile de pregătire şi reacţie ale armatei, industriei de apărare şi structurilor de sprijin naţional. Această abordare are ca obiectiv creşterea rezilienţei şi capacităţii de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securităţii sale, atât în prezent, cât şi în viitor.

    • Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană şi balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigaţie şi infrastructura critică subacvatică şi de suprafaţă şi interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă.

    4. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menţinerii libertăţii de navigaţie şi al protecţiei infrastructurii critice.

    • Protejarea libertăţii de navigaţie şi a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaţionale destinate acestui scop şi asumarea documentelor strategice cu relevanţă asupra securităţii Mării Negre.

    Obiective strategice pe plan internaţional

     1. Consolidarea posturii strategice a României

    România şi-a propus să-şi consolideze postura de pilon de securitate şi stabilitate în Europa, la Marea Neagră şi în vecinătatea sa. Nivelul de ambiţie este de a fi un fi un aliat, partener de încredere şi furnizor de securitate în cadrul NATO şi UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relaţiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relaţiei cu Statele Unite, pe creşterea posturii noastre relevante în cadrul NATO şi UE, precum şi prin consolidarea relaţiilor strategice bilaterale.

    2. România – stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE

    o   Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO şi contribuţia semnificativă a României la consolidarea posturii Alianţei de descurajare şi apărare, cu accent pe flancul estic, precum şi menţinerea contribuţiei la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.

    o   Participarea la operaţiile şi misiunile NATO şi UE sau în alt format agreat de România cu aliaţii şi partenerii săi.

    o   Asigurarea tuturor condiţiilor necesare şi a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca naţiune gazdă.

    3.  Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României şi dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale.

    o   Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluţiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenţei forţelor şi capabilităţilor SUA în România, precum şi cooperarea în domeniul înzestrării şi utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA.

    o   Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO şi UE, cu accent pe Franţa, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securităţii, stabilităţii şi circulaţiei libere în regiunea Mării Negre, accesului liber şi exploatarea resurselor din Zonele Economice Exclusive.

    o   Continuarea participării active în cadrul iniţiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înfiinţat între România, Turcia şi Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia infrastructurii critice.

    o   Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova şi Ucraina, precum şi statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european şi/sau euro-atlantic al acestora.

    o   Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în acea ce priveşte Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea şi prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluţie negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă şi asupra ţării noastre. Vom continua politicile de susţinere a aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova şi vom contribui, alături de alte state, la întărirea capacităţii sale de apărare.

    ⁠Reforme şi reorganizări

    1.       Introducerea in 2025 in programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziţiei de rachete Mistral;

    2.       Diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit si negocieri cu Comisia Europeană;

    3.       Analiza structurii de comandă şi a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare;

    4.       Analiza eficienţei la unele structuri din subordinea MapN (institute de cercetare, universităţi). Evaluare în baza unor indicatori de performanţă, redimensionarea personalului şi folosirea fondurilor în alte zone cu resursă umană deficitară;

    5.       Centralizarea la nivelul categoriilor de forţe/ordonatori secundari a unor responsabilităţii administrative ale structurilor de forţe, în echilibru cu menţinerea şi consolidarea capacităţii de luptă a unităţilor tactice (contabilitate , resurse umane spre exemplu, eficientizare prin digitalizare);

    6.       Crearea unui sistem integrat de achiziţii pentru servicii, la nivel central, pentru eficientizarea costurilor;

    7.       Evaluarea procedurilor interne în procesul decizional necesar achiziţiei de armament şi muniţie. Comprimarea unor termene pentru accelerarea procesului.

    8.       Adaptarea cadrului legislativ;

    9.       Audit pentru stabilirea şi eliminarea ulterioară a cauzelor unor întârzieri în procesul de achiziţie/ reluarea acestora şi a impactului bugetar (reluarea procedurilor este un proces cronofag şi are un impact asupra costului final, prin majorarea preţului de achiziţie după o perioadă de timp).

    10.  Modificare legislativă pentru achiziţionarea opţională de servicii de asistenţă juridică la contractele de achiziţie care necesită aprobarea Parlamentului (peste 100 milioane euro);

    11.  Adaptarea structurii de comandă şi control a Armatei României la noile cerinţe NATO privind capacitatea de reacţie rapidă, prin reorganizarea eşaloanelor de conducere şi a zonelor de responsabilitate operaţională;

    12.  Reformarea sistemului de recrutare şi încorporare, prin digitalizarea proceselor şi atragerea de personal calificat prin pachete stimulative, cu accent pe profesii tehnice şi IT;

    13.  Reorganizarea şi eficientizarea Direcţiei Generale pentru Armamente în pregătirea şi depunerea de proiecte eligibile prin programe specifice Europene pentru producţie muniţie, tehnică militară, construcţie infrastructură, cercetare-dezvoltare şi digitalizare.

    ⁠Programe de finanţare / dezvoltare – prioritizare/Proiecte majore

    1. Creşterea contribuţiei la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanţă cu cerinţele în context NATO şi UE şi valorificarea oportunităţilor create prin instrumentele financiare internaţionale.
    2. Va fi tratată cu prioritate implementarea Planului Readiness 2030 prin folosirea oportunităţilor oferite de instrumentul financiar SAFE. 
    3. Conectarea la oportunităţile generate de parteneriatele strategice şi la iniţiativele şi instrumentele UE (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP), precum şi NATO (DIANA – Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării).
    4. Derularea demersurilor necesare pentru dezvoltarea Centrului european de instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Feteşti, într-un hub pentru instruirea piloţilor de aeronave F-16 din statele NATO şi partenere, asigurând totodată şi creşterea interoperabilităţii între aliaţi.
    5. Susţinerea demersurilor inter-instituţionale pentru înfiinţarea în România a unui hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, conform abordării strategice a UE.
    6. Promovarea României ca hub regional pentru mentenanţă şi sprijin logistic.
    7. Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară şi asumarea unui rol crescut pentru România, inclusiv în ceea ce priveşte proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă şi militară şi dezvoltarea capabilităţilor de contra-mobilitate.
    8. Adoptarea unei noi abordări pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (CDI) în domeniul apărării. Participarea în consorţii guvernamentale care au drept obiectiv inovarea tehnologică în domeniul apărării şi dezvoltarea capacităţilor de microproducţie strategică.
    9. Accelerarea procesului de digitalizare în Armata României.

    Creşterea calităţii vieţii personalului militar şi civil în scopul atractivităţii funcţiei militare

    1. Vom crea noi baze pentru atractivitatea funcţiei militare. Atractivitatea, coeziunea şi moralul forţelor armate se vor realiza şi pe baza creşterii prestigiului, respectului profesiei militare şi a predictibilităţii carierei. Acestea se bazează pe principiile competenţei profesionale şi a unui nou contract social cu membrii structurilor de forţă, care să fie atractiv şi angajant, inclusiv în ceea ce priveşte evitarea părăsirii premature a resursei umane experimentate şi pregătite din sistemului militar.
    2. Dezvoltarea resursei umane a MApN şi a rezervei naţionale trebuie să se bazeze pe eficientizarea programului rezervistului voluntar şi a majorării nivelului forţelor profesioniste ale României, proporţional nivelului ameninţărilor curente şi a resurselor disponibile.
    3. Educaţia şi cercetarea trebuie să fie corelate cu sistemul naţional şi criteriile de performanţă internaţionale pe dimensiunea strategică, dar şi pe dimensiunea tehnologică şi operaţională. Învăţământul universitar trebuie să atragă resursa umană specializată şi din afara mediului militar.
    4. Modernizarea Armatei trebuie să se realizeze prin atragerea profesioniştilor din zone profesionale civile şi prin crearea simbiozei între culturile şi pregătirile necesare operării în cadrul noului teatru al războiului pe întregul spectru, respectând valorile consacrate ale funcţiei militare.

     

     

  • Nik Storonsky, omul din spatele Revolut, unde au conturi peste 4 milioane de români, preia modelul lui Elon Musk de pachet salarial – dacă atinge o evaluare de 150 mld. dolari, va încasa bonusuri de miliarde de dolari

    Directorul executiv al Revolut, Nik Storonsky, ar putea primi un bonus de miliarde de dolari dacă va duce evaluarea fintech-ului la aproximativ 150 de miliarde de dolari, în cadrul unui pachet de compensaţii pe termen lung asemănător cu cel al lui Elon Musk.

    Storonsky, care a fondat start-up-ul evaluat la 45 de miliarde de dolari în 2015, beneficiază de un acord de stimulente extrem de generos, care i-ar creşte participaţia în Revolut cu câteva procente dacă evaluarea companiei se va tripla faţă de nivelul actual, potrivit unor persoane familiare cu situaţia.

    Valoarea totală a acţiunilor puse la dispoziţie ar putea ajunge la 10% din companie dacă toate obiectivele sunt atinse, a spus una dintre surse.

    Totuşi, pachetul este structurat în aşa fel încât să se acorde treptat, în etape, pe măsură ce compania atinge praguri de evaluare predefinite, a precizat sursa.

    Unii dintre cei implicaţi au comparat acordul lui Storonsky cu cel de tip „megabonus” obţinut de Elon Musk la Tesla în 2018 — cel mai mare pachet salarial din istoria SUA — care a dus la ani întregi de procese în instanţă.

    Acordul lui Storonsky a fost stabilit înainte de runda record de finanţare din 2021, când o investiţie condusă de SoftBank a dus evaluarea Revolut la 33 de miliarde de dolari.

    Potrivit celui mai recent raport anual al companiei, participaţiile directe şi indirecte ale lui Storonsky în acţiunile Revolut au depăşit 25% în aprilie anul acesta, în urma unei reorganizări a structurii de proprietate.

    Anterior, nicio persoană nu deţinea mai mult de 25% din acţiuni, deşi Storonsky era oricum considerat o persoană cu control semnificativ.

    Schema Revolut subliniază modul în care investitorii încearcă să motiveze conducerea de top să atingă obiective ambiţioase de creştere.

    Dacă Revolut ar atinge o evaluare de 150 de miliarde de dolari, ar aduce şi câştiguri uriaşe pentru investitorii iniţiali de tip venture capital, precum Index Ventures şi Balderton Capital.

    Storonsky a condus compania către evaluarea de 45 de miliarde de dolari anul trecut, când angajaţii şi investitorii timpurii au avut ocazia să vândă o parte din acţiunile lor. Conform informaţiilor publicate anterior de Financial Times, el a vândut acţiuni proprii în valoare de sute de milioane de dolari în cadrul tranzacţiei.

     

  • Guvernul Bolojan prinde contur: Toţi cei 16 miniştri din viitorul cabinet au primit aviz favorabil în Parlament. În această seară, Ilie Bolojan ar putea deveni prim-ministru

    Audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului au luat sfârşit, iar toţi cei 16 miniştri propuşi în cabinetul condus de Bolojan au primit aviz favorabil.

    În această după-amiază va avea loc votul de învestitură al noului Guvern în Parlament, iar diseară cabinetul va depune jurământul la Cotroceni.

    Cei 16 miniştrii din cabinetul Bolojan sunt:

    1. Alexandru Nazare – Ministerul Finanţelor Publice (PNL)

    2. Radu Marinescu – Ministerul Justiţiei (PSD)

    3. Ionuţ Moşteanu – Ministerul Apărării Naţionale (USR)

    4. Cătălin Predoiu – Ministerul Afacerilor Interne (PNL)

    5. Ciprian Şerban – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (PSD)

    6. Alexandru Rogobete – Ministerul Sănătăţii (PSD)

    7. Oana Ţoiu – Ministerul Afacerilor Externe (USR)

    8. Daniel David – Ministerul Educaţiei (PNL)

    9. Cseke Attila – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (UDMR)

    10. Petre Florin Manole – Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (PSD)

    11. Florin Barbu – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (PSD)

    12. Bogdan Ivan – Ministerul Energiei (PSD)

    13. Radu Miruţă – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (USR)

    14. Dragoş Pîslaru – Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, membru REPER, însă a fost propus de Ilie Bolojan.

    15. Diana Buzoianu – Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (USR)

    16. Demeter András István – Ministerul Culturii (UDMR).

    Totodată, în viitorul guvern vor fi cinci vicepremieri: Cătălin Predoiu (PNL) şi Ionuţ Moşteanu (USR), care vor ocupa şi funcţii ministeriale, iar Marian Neacşu (PSD), Tanczos Barna (UDMR) şi Dragoş Anastasiu (independent) vor fi vicepremieri fără portofoliu.

    Cum vrea guvernul Bolojan să pună în ordine finanţele publice. Eliminarea facilităţilor TVA la tranzacţiile imobiliare, CASSA la pensii peste 4.000 lei, impozit pe profit şi dividende la 16%, creşte impozitul pe proprietate, creşte preţul rovinietei, taxarea profitului excesiv al băncilor. Vedeţi AICI lista completă de măsuri

    DOCUMENT. Draftul programului de guvernare al noului executiv condus de Ilie Bolojan. Care sunt taxele şi impozitele care vor creşte, de unde se taie cheltuieli, care sunt reformele propuse Finanţe, Sănătate, Transporturi, etc. şi cum va fi reorganizat ANAF. Vedeţi lista completă a prevederilor

  • Banca Naţională face precizări, în contextul unor dezinformări apărute în mediul online: BNR virează 80% din profitul obţinut către bugetul de stat, salariile nu sunt plătite din bugetul de stat, ci integral din veniturile proprii, iar obiectivul fundamental al BNR este stabilitatea preţurilor, nu ţintirea inflaţiei

    Banca Naţională atrage atenţia că în ultima perioadă se desfăşoară o campanie de dezinformare la adresa instituţiei, prin difuzarea de informaţii false, scoase din context sau denaturate.

    ”Chiar dacă BNR a răspuns în mai multe ocazii la toate atacurile lipsite de fundament, observăm că acestea sunt reluate din dorinţa de a spori notorietatea celor care le utilizează fără discernământ”, se arată în mesajul BNR.

    În acest context, pentru corecta informare a publicului, Banca Naţională a precizat că:

    1. BNR nu este instituţie bugetară. A lega situaţia financiară a BNR de bugetul de stat nu are nicio raţiune contabilă. Singura legătură este dată de faptul că BNR virează 80% din profitul obţinut către bugetul de stat, ceea ce face ca BNR să fie unul dintre principalii contribuabili. Anul trecut, BNR a virat la buget 3,074 miliarde de lei, iar în ultimii 5 ani (2020 – 2024) suma transferată la buget s-a ridicat la 9,120 miliarde de lei. În aceste condiţii, apreciem că este contradictoriu şi ilogic a acuza banca centrală că obţine profit şi, în acelaşi timp, a susţine că în România vor fi majorate taxele inclusiv din cauza cheltuielilor BNR.

     

    1. Salariile în BNR, care, subliniem, nu sunt plătite din bugetul de stat, ci integral din veniturile proprii obţinute ca urmare a desfăşurării operaţiunilor specifice băncilor centrale, au crescut în 2024, ultimul an de referinţă, în medie cu 7%, în timp ce salariul mediu net în economie a crescut cu 13,4% (iar în sectorul public mai mult). Creşterea cheltuielilor cu personalul, care a fost de 10%, s-a datorat şi faptului că BNR a avut funcţii noi de îndeplinit în urma noilor cerinţe legislative, ceea ce a condus la noi angajări, dar şi promovărilor şi a politicii de recompensare a performanţei referitoare la acordarea de creşteri salariale. A confunda creşterea cheltuielilor cu personalul cu creşterea salariului reprezintă o altă eroare contabilă de proporţii.

     

    1. Cheltuielile cu bunuri, servicii şi alimente sunt supuse controlului Curţii de Conturi şi se desfăşoară conform standardelor de transparenţă impuse de lege, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). A le prezenta ca fiind o descoperire a unor cheltuieli pe care BNR vrea să le ascundă este complet fals. Aceste achiziţii de alimente sunt făcute pentru cantina BNR şi evenimentele organizate de bancă, prin contracte cadru pe mai mulţi ani, iar sumele sunt în general recuperate ulterior prin achiziţiile făcute de angajaţi în unităţile de alimentaţie. Sumele anunţate public ale acestor contracte sunt plafoane maximale, nu cheltuieli efective.

     

    1. Management. În prezent, BNR are 50 de structuri organizatorice (31 de structuri în centrala băncii şi 19 sucursale şi agenţii). În iunie 2025, în organigrama BNR figurează 54 de directori şi directori adjuncţi în sediul central, adică de aproximativ patru ori mai puţini decât numărul de 200 de directori, fals propagat în mediul online. Salariile sunt publice şi reflectă atât piaţa locală a muncii, cât şi impactul prezenţei BNR în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) cu poziţii specifice, nivelurile salariale din cadrul BNR plasându-se, în general, sub media europeană. BNR are una din cele mai puţin stratificate structuri de conducere (10 la sută faţă de media SEBC de 15 la sută).

     

    1. Declaraţiile de avere ale conducerii BNR au fost retrase de pe website-ul BNR în data de 12 iunie 2025, ca urmare a intrării în vigoare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 789/59/2020, care elimină obligativitatea privind afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese pe pagina de internet a instituţiei, şi nu ca reacţie la informaţiile false distribuite în mediul online.

     

    1. Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, nu ţintirea inflaţiei, care este un instrument de reper, iar acest obiectiv trebuie evaluat în cadrul general al economiei româneşti. A scoate din context obiectivul BNR reflectă o necunoaştere profundă a realităţilor macroeconomice, iar acest fapt poate servi exclusiv propagării unor interpretări simpliste şi neprofesioniste.

     

     

  • Cine este Oana Ţoiu, noul ministru de Externe al României din partea USR, o surpriză în noul Guvern Bolojan

    Oana-Silvia Ţoiu va conduce ministerul de Externe în noul guvern Bolojan. Născută pe 9 iulie 1985 în Călăraşi, Oana Ţoiu este deputată în Parlamentul României din partea USR, realeasă în 2024 după un prim mandat început în 2020. Cu o pregătire academică în comunicare şi politici publice, Ţoiu s-a remarcat printr-o activitate constantă în comisii parlamentare-cheie, inclusiv în cele dedicate muncii, protecţiei sociale şi combaterii traficului de persoane.

    În trecut, a ocupat funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Muncii (2016–2017), unde a coordonat politici privind asistenţa socială, combaterea sărăciei şi incluziunea socială, inclusiv a cetăţenilor romi.

    Ţoiu a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti, completându-şi ulterior pregătirea cu un program executiv în politici publice la prestigioasa Harvard Kennedy School (2022). Implicarea sa în reţele internaţionale precum Open European Dialogue, Global Young MP sau Global Shapers – World Economic Forum reflectă o orientare spre cooperare internaţională, diplomaţie parlamentară şi dezvoltare durabilă.

    A participat activ la evenimente globale, de la Davos la Washington, fiind una dintre vocile tinerei generaţii de lideri politici europeni preocupaţi de viitorul Europei şi de poziţionarea strategică a României în lume.

    Cu peste un deceniu de implicare în reţele internaţionale dedicate politicilor publice, Oana Ţoiu a fost activă în cadrul unor platforme globale precum World Economic Forum, Open European Dialogue, The Aspen Institute şi The German Marshall Fund of the United States. În calitate de deputată, a făcut parte din delegaţia oficială a Parlamentului României la Washington, unde a contribuit la consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, în contextul eforturilor internaţionale de sprijin pentru Ucraina.

  • Cum a ajuns un antreprenor să câştige 14.000 de dolari pe lună venit pasiv, fără să meargă la birou şi fără să ”lucreze”. Lecţia pe care o oferă celor care pornesc pe cont propriu

    În urmă cu cinci ani, Rachel Jimenez, un fost administrator din sistemul de învăţământ superior al SUA a decis să renunţe la jobul său obişnuit , şi să devină antreprenoare. Prima sa afacere cu care a dat lovitura a fost comerţul cu produse digitale pe platforma Etsy, o mişcare care s-a dovedit a fi startul unei cariere remarcabile, scrie CNBC.

    Astăzi Jimenez câştigă în medie 14.000 de dolari lunar din venituri pasive, controlând şapte surse de venit, care includ magazinul său Etsy, un blog personal, investiţii imobiliare şi investiţii pe bursă. Recent, a reuşit să acumuleze o avere de peste un milion de dolari, devenind milionar self-made.

    Drumul nu a fost lipsit de obstacole. A făcut greşeli, a testat şi a învăţat constant. Cu timpul, a identificat nişa potrivită, a înţeles mecanismele de funcţionare ale unei afaceri şi a reuşit să îşi creeze viaţa pe care şi-o dorea, făcând ceea ce îi place.

    Pentru cei aflaţi la început de drum, antreprenorul are un mesaj clar: „Alegeţi-vă cu grijă nişa, testaţi idei, învăţaţi din eşecuri şi construiţi o afacere sustenabilă în jurul pasiunilor voastre.”

    Cele cinci lecţii importante de invăţat dacă vrei ca afacerea ta să prospere

    1. Mai mult cu mai puţin: când renunţarea la multitasking a dus la rezultate

    La un an de la lansarea afacerii, antreprenoarea a realizat că eforturile ei se concentrau în prea multe direcţii: social media, blogging, brainstorming pentru cursuri, testarea de produse. Cu toate acestea, rezultatele întârziau să apară.

    O schimbare pozitivă a venit când a analizat datele din platforma Etsy. A descoperit că, în ciuda volumului mic de vânzări, şabloanele de buget pe care le crease se vindeau constant. A renunţat astfel la activităţile care nu generau venit – precum postările virale – şi s-a concentrat exclusiv pe optimizarea produselor care funcţionau.

    2. Decizii bazate pe date, nu pe instinct

    Iniţial, antreprenoarea a lansat produse din pasiune, precum planificatoare de buget. Însă competiţia ridicată şi cererea relativ scăzută au frânat vânzările.

    A învăţat, treptat, importanţa analizelor de piaţă şi a identificării nişelor cu cerere mare şi competiţie redusă. A început să utilizeze instrumente precum Pinterest Trends, Google Trends şi eRank, concentrându-se pe produse cu specific profesional sau tematic, precum planificatoare pentru persoane cu ADHD – un segment subexploatat, dar căutat.

    Rezultatele nu au întârziat: produsele bine alese, susţinute de date reale, au condus la o creştere constantă a veniturilor.

    3. Muncă zilnică, consecventă

    Un curs despre vânzarea produselor digitale pe Etsy, urmat în 2019, a pus bazele afacerii. Cursul, dar şi observaţia activă a altor antreprenori de succes, au subliniat două lecţii esenţiale: validarea pieţei înainte de lansare şi importanţa esteticii vizuale.

    Primele listări erau realizate în grabă, dar în timp a înţeles că imaginile de prezentare influenţează decisiv clienţii. Totodată a început să petreacă între 6 şi 8 ore pe zi pentru a dezvolta produse, chiar dacă activitatea era adesea fragmentată de responsabilităţile familiale.

    4. Sprijin şi externalizare

    Un alt pas strategic a fost delegarea. Pentru a se putea concentra pe business, familia a angajat o menajeră, iar partenerul de viaţă a preluat sarcinile casnice, precum gătitul.

    Comunitatea online a cursului a devenit, de asemenea, o resursă valoroasă. A participat activ în grupurile de Facebook, punând întrebări şi schimbând experienţe. A învăţat să ceară ajutor fără ruşine şi să valorifice sprijinul disponibil.

    5. Sacrificii temporare, beneficii durabile

    Lansarea afacerii a coincis cu perioada concediului maternal, în mai 2020 – în plină pandemie. Pentru antreprenoare, lucrul la propriul proiect a fost un mod de a-şi păstra identitatea într-un context plin de incertitudine.

    A investit fiecare moment liber în construcţia businessului. După întoarcerea la locul de muncă, şi-a dedicat serile şi weekendurile dezvoltării afacerii. Sacrificiile din acea perioadă au continuat să aducă beneficii semnificative – în prezent, are libertatea de a petrece timp cu copiii şi de a lucra la ceea ce iubeşte.

    Aplicând principiile modelului PERMA (emoţie pozitivă, implicare, relaţii, sens şi realizare), businessul său digital a devenit nu doar o sursă de venit, ci şi una de echilibru personal şi profesional.

     

     

  • Meteorolog norvegian: „Gheaţa arctică se topeşte, urşii polari dispar”

    Trond Robertsen, 66 de ani, tocmai s-a pensionat după opt ani petrecuţi pe două insule din arhipelagul Svalbard, unde a înregistrat manual precipitaţiile în condiţii extreme. Munca sa pe Bjornoya (Insula Ursului) şi Hogen oferă date cruciale pentru prognozele meteorologice din nordul Europei, conform AFP.

    Rutina zilnică începe la 6 dimineaţa: verificarea manuală a precipitaţiilor, topirea zăpezii şi gheţii pentru măsurători exacte, transmiterea datelor către Oslo şi Tromso. Echipa de nouă meteorologi lucrează în ture de 24/7, fiind rotaţi la fiecare şase luni pentru a evita izolarea prelungită.

    „Când am început să merg în nord în anii ’90, era multă gheaţă. Acum s-a redus considerabil, la fel şi numărul urşilor polari”, povesteşte Robertsen.

    Observaţiile sale directe confirmă tendinţele climatice globale: urşii polari sunt clasificaţi ca specie vulnerabilă din 1982, pierderea gheţii arctice fiind principala ameninţare.

    Condiţiile de lucru rămân periculoase. Personalul se deplasează întotdeauna în perechi şi înarmat din cauza urşilor polari, deşi întâlnirile cu aceştia au devenit mai rare. În aprilie, Robertsen s-a accidentat la mână făcând tâmplărie şi a aşteptat 26 de ore transportul medical din cauza unei furtuni de zăpadă.

    Rapoartele meteorologice de pe Bjornoya sunt urmărite zilnic de vasele de pescuit din zonă, iar datele colectate manual în aceste condiţii extreme alimentează sistemele de prognoză pentru întreaga regiune arctică.

  • Revoluţie pe patru roţi: Elon Musk promite sfârşitul şofatului aşa cum îl ştim

    Tesla a făcut duminică un pas uriaş spre viitorul mobilităţii lansând un număr limitat de taxiuri complet autonome, care au preluat pentru prima dată pasageri plătitori în Austin, Texas. Evenimentul marchează o premieră absolută pentru companie — şi un moment pe care Elon Musk îl consideră definitoriu pentru viitorul Tesla, informează Reuters.

    CEO-ul a anunţat pe platforma sa X că lansarea robotaxiurilor este „culminarea unui deceniu de muncă intensă”, subliniind că echipele care au dezvoltat cipurile AI şi software-ul de pilot automat au fost create „de la zero” în cadrul Tesla.

    Duminică dimineaţă, în cartierul South Congress din Austin, mai multe Tesla au fost observate rulând fără şofer pe scaunul din faţă, dar cu o persoană aşezată în dreapta, în rol de supraveghetor. Potrivit companiei, în această fază-pilot sunt implicate aproximativ 10 vehicule, într-un test limitat şi strict monitorizat.

    Preţul unei curse? Fix 4,20 dolari, a scris Musk, făcând aluzie la cifra pe care o foloseşte adesea ca glumă internă în ecosistemul Tesla.

    Pentru acest test, Tesla a invitat un grup select de influenceri să încerce serviciul în premieră. Printre ei, investitorul Sawyer Merritt a postat pe X un videoclip cu propria cursă: a comandat un robotaxi prin aplicaţie şi a fost transportat la un bar local, Frazier’s Long and Low — totul fără şofer.

    Deşi testul din Austin este un pas simbolic uriaş, experţii din industrie avertizează că Tesla mai are un drum lung de parcurs. Philip Koopman, profesor de inginerie computerizată la Carnegie Mellon şi specialist în vehicule autonome, a spus că acest test este „sfârşitul începutului — nu începutul sfârşitului”.

    În pofida entuziasmului public, transformarea acestei tehnologii într-o reţea scalabilă de taxiuri autonome ar putea dura ani sau chiar decenii, spun analiştii.

    Valoarea imensă a acţiunilor Tesla este din ce în ce mai mult legată de capacitatea companiei de a livra promisiunile lui Musk: robotaxiuri complet autonome şi roboţi umanoizi. Reuşita acestor proiecte ar putea redefini nu doar transportul urban, ci şi întreaga industrie auto, unde Tesla este deja lider absolut în ceea ce priveşte capitalizarea.

    Lansarea vine în contextul în care şi autorităţile se mişcă rapid: vineri, guvernatorul republican Greg Abbott a semnat o lege care obligă companiile ce operează vehicule autonome în Texas să obţină un permis special de funcţionare.