Cifra de afaceri a Albalact a crescut cu 64,33% in primele noua luni ale anului, pana la 111 milioane de lei, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
In prezent, compania produce peste 60 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu si Albalact. Fiecare dintre aceste marci detine cate o treime din valoarea vanzarilor. Compania se afla acum printre primii cinci producatori de lactate din Romania, intre care se afla Friesland Foods, Danone, Hochland si La Dorna.
TRANSGAZ MEDIAS. Oferta Transgaz se afla in desfasurare, urmand a fi incheiata la data de 7 decembrie. Oferta reprezinta un record pentru piata noastra de capital, suma de 65 de milioane de euro depasind orice alta oferta desfasurata pana in prezent. Totodata, prin IPO se lanseaza si drepturile de alocare, care vor permite tranzactionarea actiunilor inainte de listarea lor efectiva, preconizata in februarie 2008.
CASA DE BUCOVINA. CNVM a aprobat oferta publica initiala a societatii de turism Casa de Bucovina Club de Munte Gura Humorului, perioada de subscriere fiind stabilita intre 4 decembrie si 11 ianuarie. Oferta include 45,5 milioane de actiuni, la pretul de 0,2 lei, dublu fata de valoarea nominala a actiunii, de 0,1 lei. Societatea, controlata de SIF Muntenia, cu peste 85% din actiuni, intentioneaza sa obtina de pe piata 9,1 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro).
ARO PALACE BRASOV. O oferta cu valoarea mai mare este prognozata pentru prima jumatate a anului viitor prin listarea societatii Aro Palace Brasov, compania hoteliera care administreaza hotelul de 5 stele cu acelasi nume. Actionarul majoritar este SIF Transilvania cu un pachet de 86% dintre actiuni. Aro Palace si-a majorat capitalul social in 2007 cu peste 9 milioane de euro, dintre care aproximativ 3,1 milioane de euro au fost aport in numerar.
Despre Gameloft Romania se stie ca produce anual, in cladirea de birouri din bulevardul Expozitiei din Capitala, in jur de 70 de jocuri pentru telefoane mobile si ca detine o cota de 30% din piata romaneasca a acestor jocuri. Mai putin cunoscut e insa faptul ca de cateva saptamani incoace, compania a intrat intr-un proces de reorganizare. Chiar daca fara prea multe detalii si cu o doza ridicata de discretie, aceasta miscare a fost confirmata de Paul Friciu, managerul companiei: „Ca reorganizam compania la nivel intern nu este niciun secret. Procesul va fi incheiat in februarie anul viitor“.
Acest plan a dus la aparitia unor zvonuri prin care se speculeaza motivul reorganizarii, in conditiile unei piete care totusi e inca in plina expansiune. Surse din piata sustin chiar ca ar fi vorba despre o schimbare in urma careia Gameloft va pastra in divizia de la Bucuresti numai o serie dintre programatorii din echipa actuala, mai ales cei cu functii importante in departamentele de creatie si dezvoltare de jocuri. Cat despre programatorii mai putin calificati din functii de baza cum ar fi testerii si cei care doar executa linii de cod, activitatea acestora va fi mutata in alte divizii ale Gameloft din lume, posibile alternative fiind India sau China.
Altfel spus, procesul de reorganizare a Gameloft Romania ar putea insemna outsourcingul anumitor activitati, pe fondul cresterii salariilor programatorilor romani, in tari care ofera forta de munca mai ieftina si mai usor de gasit decat in Romania. Iar divizia de aici a companiei ar urma sa se axeze mai mult pe activitati de programare mai complexe, care necesita programatori specializati si cu experienta in domeniu. Informatia ramane deocamdata cu titlu de zvon, dar Friciu admite ca „programatorii sunt deja cu mult mai scumpi decat in anii trecuti. Cresterea salariilor se vede pe toate nivelurile de programare, de la baze de date la dezvoltare de software si indiferent de ce limbaj de programare vorbim, fie ca este Java sau CAA“.
Presiunea salariilor se resimte deja la nivelul intregii piete, pe masura ce forta de munca ramane aproximativ aceeasi, dar numarul companiilor care isi deschid noi centre de dezvoltare sau suport tehnic si care se extind pe piata romaneasca este tot mai mare. „Cresterile anuale de salarii depasesc chiar 20%, in timp ce in Franta, nu numai in domeniul programarii, ci in orice domeniu, salariile urca in medie cu 2-3% pe an“, spune Sebastien Delen, directorul companiei producatoare de jocuri Ubisoft Romania. In ultimul timp, majoritatea competitorilor din industria software au inceput sa acuze cresteri salariale anuale ridicate pentru programatori, mai ales in contextul in care numarul de specialisti este tot mai departe de nivelul cererii. „Daca ne uitam numai la ultimul an, vorbim de cresteri de 20%, in conditiile in care procesul de recrutare este tot mai anevoios, in special in cazul programatorilor specializati“, confirma Viorel Marinescu, noul sef al Electronic Arts Romania, dupa ce fostul director general, Mihai Pohontu, a plecat sa lucreze pentru filiala din SUA a companiei.
„De multe ori, in lipsa de alternative, companiile angajeaza juniori, chiar daca pentru salarii destul de mari, iar ulterior adauga si costuri suplimentare pentru pregatirea si formarea profesionala a acestora“ – ceea ce, in opinia managerului de la Electronic Arts, nu va mai fi atat de rentabil in urmatorii ani. Marinescu ia in calcul pentru intreaga piata posibilitatea relocarii activitatilor de baza ale companiilor in tari cu mana de lucru mai ieftina, parere sustinuta si de directorul Ubisoft Romania. „Daca o anumita companie ajunge la concluzia ca salariile sunt prea mari, are doua variante: fie reduce echipa, fie relocheaza o parte din activitati in alt oras sau chiar in alta tara mai ieftina, precum India sau China.“
Deocamdata insa, nu multe dintre companiile producatoare de software, fie ca este vorba de jocuri – Gameloft, Electronic Arts sau Ubisoft – sau strict de aplicatii, cum este cazul Adobe, Oracle, Microsoft sau HP, isi pot permite sa pastreze in Romania doar programatorii care aduc valoare adaugata si sa opteze pentru relocarea anumitor activitati de baza in strainatate. „Este adevarat ca programatorii romani entry-level sunt mai scumpi decat cei din India, Tunisia sau Bangladesh, dar costurile de externalizare a anumitor segmente de activitate s-ar putea dovedi mai mari decat diferenta salariala pentru acelasi numar de angajati“, este de parere Eugen Schwab-Chesaru, partener si managing director in cadrul companiei de consultanta Pierre Audoin Consultants Central & Eastern Europe.
Adobe Romania, de exemplu, mizeaza pe acelasi principiu in strategia de recrutare pe termen lung. Compania are in prezent 60 de angajati si urmeaza sa-si mareasca echipa cu cate 50 de angajati anual in urmatorii cativa ani. „Chiar daca uneori salariile par nejustificat de mari in comparatie cu nivelul competentelor, Adobe, care este o companie multinationala si ar putea externaliza o parte din activitati in alte tari, prefera sa mearga strict pe dezvoltarea in Romania si mizeaza pe atragerea programatorilor de varf“, comenteaza Alexandru Costin, directorul general al Adobe Romania. La nivelul pietei IT, un programator incadrat in categoria juniorilor, care are doar cunostintele de baza si caruia ii lipseste experienta, porneste de la un salariu lunar net de 500-600 de euro, dupa cum spune Alina Manole, consultant de resurse umane in cadrul Brainspotting, companie specializata in domeniul recrutarii de specialisti IT. Comparativ cu Europa de Vest, nivelul este inca mai mic, „cu toate ca se resimte deja tendinta de reducere a acestei diferente“. Insa daca punem in balanta acest nivel cu cel din tari precum India sau Tunisia, unde acelasi programator junior castiga uneori mai putin de 200 de euro net pe luna, tendinta companiilor de talie internationala de a externaliza anumite servicii in astfel de tari este evident justificata.
La randul sau, un programator cu experienta in Romania ajunge sa castige chiar si 2.500-3.000 de euro pe luna, ceea ce in tarile asiatice inseamna de fapt salariul a doi sau poate chiar trei. „Cat despre Europa de Vest, 2.500 de euro lunar este mai degraba nivelul salarial al unui programator de nivel mediu, cu doi ani de experienta“, completeaza Alina Manole comparatia.
Nivelul salariilor primite de programatorii romani fluctueaza in functie de experienta lor, de tehnologiile si mai ales combinatiile de tehnologii cunoscute de acestia. Spre exemplu, programatorii specializati si cu experienta pe anumite platforme foarte cautate, cum ar fi aplicatiile web in combinatie cu tehnologiile Java, vor avea, de multe ori, salarii peste media pietei. „Tocmai din cauza acestor variatii, este destul de greu de facut o medie reala a nivelului salarial, mai ales ca vorbim despre programatori cu profiluri foarte diferite si despre zone din tara cu costuri si niveluri de salarizare diferite“, explica Eugen Schwab-Chesaru. Din punctul sau de vedere, salariul mediu net al unui programator de nivel mediu din Romania este un-deva la 700 de euro pe luna, nivel inferior comparativ cu Cehia sau Polonia, spre exemplu. „Cat despre Europa Occidentala, diferenta este mai mare pentru incepatori si pentru programatorii de nivel mediu, dar daca vorbim despre specialisti, care au si vechime in munca, diferentele scad foarte mult“, mai spune Chesaru.
|
Tara
|
Valoarea pietei in 2007 (mil. euro)
|
Procent din total
|
|
Ucraina
|
381,4
|
19,07%
|
|
Polonia
|
354,2
|
17,71%
|
|
Romania
|
326,9
|
16,35%
|
|
Belarus
|
252,1
|
12,61%
|
|
Republica Ceha
|
211,1
|
10,55%
|
|
Ungaria
|
163,5
|
8,18%
|
|
Bulgaria
|
129,4
|
6,47%
|
|
Slovacia
|
34,1
|
1,71%
|
|
Tarile din fosta Iugoslavie
|
30,6
|
1,53%
|
|
Lituania
|
25,2
|
1,26%
|
|
Croatia
|
23,8
|
1,19%
|
|
Letonia
|
13,6
|
0,68%
|
|
Estonia
|
11,5
|
0,58%
|
|
Slovenia
|
10,2
|
0,51%
|
|
Republica Moldova
|
8,2
|
0,41%
|
|
Albania
|
1,3
|
0,07%
|
|
TOTAL*
|
2 mld. euro
|
100%
|
Sursa: Ukrainian Hi-Tech Initiative
Este un pas firesc in procesul de dezvoltare a afacerii. Am crescut suficient cat sa fim capabili sa iesim din granitele Transilvaniei si sa ne extindem in toata tara. Putem face asta mult mai eficient daca suntem sub un singur acoperis“, explica Ioan Ciolan, managerul general al celui mai mare comerciant roman din domeniul bricolajului, decizia ca toate firmele zonale sa fuzioneze prin absorbtie intr-un Ambient unic. In prezent, toate cele 14 centre comerciale din reteaua Ambient sunt practic firme de sine statatoare, in care Ioan Ciolan este asociat cu 50% din actiuni. Dupa unificarea deplina a afacerilor, compania va fi controlata de cinci actionari principali: Ioan Ciolan va detine in jur de 75% din actiuni, restul de 25% fiind impartite intre asociatii acestuia din Medias, Cluj, Baia Mare si Gheorgheni, plus „inca doi sau trei parteneri care detin un procent foarte mic de actiuni“, potrivit lui Dan Olteanu, unul din viitorii actionari, care ocupa si functia de coordonator de marketing si comunicare la Ambient Sibiu.
Ce schimbari aduce de fapt aceasta miscare? „In niciun caz nu ne pregatim sa vindem“, raspunde scurt Olteanu, infirmand zvonurile din piata privind o posibila vanzare. El recunoaste ca in ultimele trei luni s-au purtat cel putin patru discutii foarte serioase in acest sens, dar precizeaza ca „nu avem niciun interes in acest moment sa vindem, pentru ca ne putem finanta inca prin sistemul bancar“.
Compania lucreaza in prezent cu sapte banci, de la care a contractat credite in valoare de circa 30 mil. euro, adica un sfert din vanzarile retelei Ambient din 2006 (120 mil. euro). Cifra de afaceri consolidata, ce reuneste toate operatiunile firmelor din grup, ar urma sa ajunga anul acesta la 250 mil. euro, cu 45% mai mult decat anul trecut. Pe viitor, ritmul de crestere ar urma sa se mentina, conform lui Olteanu, tot la cote de doua cifre, media previzionata fiind de 30% pe an.
Interesul potentialilor investitori pentru companie nu se datoreaza insa doar evolutiei vanzarilor din ultimii ani, ci si proprietatilor pe care le are Ambient. Astfel, valoarea patrimoniala a companiei se plaseaza, conform unor surse din piata, la 120 mil. euro. In noul format, planurile Ambient pentru urmatorii doi ani si jumatate vizeaza deschiderea a inca 12 centre comerciale, care sa completeze reteaua actuala de 14 centre de dimensiuni mari, 17 magazine si doua depozite logistice. In total, compania si-a bugetat pentru acestea investitii de 139 de milioane de euro. Planurile vizeaza deschiderea unuia sau a doua centre comerciale mari, cu o suprafata de peste 15.000 mp, restul spatiilor urmand sa fie de dimensiuni medii (intre 10.000 si 15.000 mp) sau mici (sub 10.000 mp).
Tinta celei mai recente investitii a fost Capitala, unde in octombrie a fost deschis un depozit logistic pentru sudul tarii. Clientii vizati sunt firmele de constructii, antreprenorii si dezvoltatorii de proiecte imobiliare. Este al doilea depozit dupa cel de la Sibiu, inaugurat in urma cu trei ani. „Nu a fost o investitie foarte mare, pentru ca este intr-un spatiu inchiriat“, precizeaza Dan Olteanu. Acum, compania are deja in Bucuresti o suprafata totala de vanzare de 25.000 de metri patrati, peste 50 de angajati si o flota de peste 30 de masini. Centrul logistic este doar primul pas, urmand ca magazinele cu sigla retelei sibiene sa completeze peisajul bucurestean de bricolaj. Pe o piata estimata la peste 700 mil. euro, retelele romanesti de bricolaj isi impart teritoriul in functie de regiuni: Ambient Sibiu (Transilvania), Dedeman Bacau (Moldova), Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constanta (sud-est). Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de constructii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua Mr. Bricolage.
Evolutia Ambient este insa comparabila, cel putin in ce priveste volumele de vanzari, cu cea a principalilor competitori straini. Reteaua germana Praktiker a realizat in 2006 o cifra de afaceri de peste 153 de milioane de euro, in crestere cu 56,4% fata de 2005, iar vanzarile francezilor de la Bricostore au crescut in acelasi interval cu circa 70%, ajungand la 142 de milioane de euro. Au pretentii la o cota de piata cat mai mare si alte companii ca Baumax sau Hornbach, ultima deschizand primul magazin in Capitala in urma cu patru luni. „Noi nu suntem in competitie cu magazinele de tip do-it-yourself, iar Praktiker sau Baumax reprezinta pentru noi o concurenta in mica masura“, sustine Dan Olteanu. El spune ca Ambient se adreseaza mai cu seama firmelor de constructii si specialistilor in domeniu – de la ingineri si pana la arhitecti sau zugravi. „Adevaratii nostri concurenti nu sunt retailerii multinationali, ci magazinele specializate – gen Mobexpert pe segmentul de mobila, Romstal – pe instalatii, Delta Design – pe ceramica“, considera Dan Olteanu.
De anul viitor, Ambient va marsa si pe partea de productie, iar Ioan Ciolan vrea sa convinga furnizorii straini sa produca intr-un parc industrial la Marsa, la 12 km de Sibiu. „Vindem 20% din productia de mobila a Panador Germania, de exemplu, care are fabrici in Germania si in Finlanda. De ce sa nu produca si in Romania?“, se intreaba Dan Olteanu. Cresterea eficientei, atat pentru furnizor cat si pentru Ambient, ar fi argumentul principal pentru instalarea unor linii de productie in apropierea centrului logistic din Sibiu. Productia este de fapt un exercitiu deja aplicat de grupul Ambient, care a infiintat de mai bine de doi ani o societate mixta cu o companie austriaca din domeniul produselor metalurgice, Voestalpine Ambient Stahlhandel. „Am inceput sa tatonam acest domeniu“, spune Olteanu, care adauga ca in curand vor fi lansate invitatii furnizorilor sa dezvolte in parteneriat spatii de productie in parcul industrial de la Marsa. Ca interval de timp, reprezentantul companiei estimeaza ca un an-doi ar fi suficienti pentru a pune pe roate si acest proiect.
Cea mai mare companie romaneasca de bricolaj va avea in actionariat cinci parteneri de afaceri ai lui Ioan Ciolan.
ACTIONARIAT. 75% din actiuni ii revin lui Ioan Ciolan, 10% sunt detinute de omul de afaceri mediesean Gheorghe Calburean, care controleaza companiile cu afaceri in domeniul serviciilor de foraj si transport de combustibili Dafora si Condmag. In prezent Calburean este partener cu 33% din actiuni la Ambient Cluj si controleaza 50% din Ambient Medias. Restul de 15% din actiunile Ambient de dupa fuziune sunt impartite in principal intre Dan Olteanu (5,5%), cel de-al treilea asociat de la Ambient Cluj, Lucian Bezerita (5%), managerul Ambient Baia Mare, respectiv Zsolt Bereczki (1,8%), partenerul de la Gheorgheni.
RETEA. Infiintata in 1993, reteaua Ambient are acum 14 centre comerciale si 17 magazine in 12 judete. Firma lucreaza cu 1.000 de furnizori si are 2.600 de angajati.
GRUPUL. Alaturi de retelele de magazine si centre comerciale, grupul Ambient cuprinde Voestalpine Ambient, ce comercializeaza produse metalurgice, si Ambient Structuri, care activeaza in domeniul betoanelor.
Dimitris Blatsios e un manager care conduce cu viteza, mai ales cand nu se afla la volan. Pana acum un an, cand era manager al retelei internationale a Germanos, avea si 8 calatorii cu avionul pe saptamana intre tarile in care isi dezvolta reteaua activitatea, de la Polonia si Ucraina la Bulgaria si tari din fosta republica iugoslava. Spune ca a trecut si prin momente cand din cauza ritmului calatoriilor chiar uita in ce tara se afla. Acum, de cand este general manager al Germanos Romania, si-a redus ritmul deplasarilor, iar vizitele sunt mai ales intre orase din tara si mai ales intre doua perioade ale anului, aprilie-mai si septembrie-octombrie, luni cand e intr-un adevarat turneu pentru a vizita aproape toata reteaua de magazine a Germanos.
„Nu poti simti piata stand intr-un birou“, spune Blatsios, adaugand ca o parte din deciziile pe care le-a luat pana acum au fost urmari ale unor discutii cu oamenii din teritoriu sau ale purei observatii. Ultimele privesc numarul de zile pana la returnarea catre client a unui telefon aflat in service sau faptul ca in magazine sunt pozitionate acum, pe rafturile cu cea mai mare vizibilitate, 4-5 aparate GPS, pentru care a crescut in ultima perioada cererea.
Un alt scop al vizitelor e examinarea concurentei sau a variantelor de achizitie ale unor retaileri GSM. Ultima achizitie a fost operata saptamana trecuta, la un pret, spune Blatsios, de 45.000 de euro per magazin, adica un contract de 855.000 de euro. E vorba de Tel Sim SRL, o retea de 19 magazine din 18 orase care vindea pentru Orange sub brandul Verba. Afacerea, detinuta de patru persoane, e un bun exemplu al situatiei generale de pe piata micilor retaileri GSM. Cifra de afaceri a Tel Sim a stagnat la 2,08 milioane de euro in 2006, cu un profit de 6.000 de euro, conform Ministerului de Finante, deci nici 3% profitabilitate. E o perioada dificila pentru aventuri antreprenoriale intr-o piata in care mari retele ca Germanos, Avenir Telecom, Euro GSM au sute de magazine si investesc puternic in publicitate si spatii in centre comerciale. Aceasta fara a mai adauga si extinderea directa pe retail a operatorilor de telefonie mobila, dintre care Vodafone a fost anul acesta cel mai activ, ajungand la aproximativ 150 de magazine, 57 dintre ele fiind rezultat al achizitiei lantului de retail GSM Petrocom.
Un indiciu este faptul ca, spune Blatsios, numarul magazinelor specializate pe GSM era la inceputul anului de aproximativ 3.000, iar acum e in jur de 2.700. „Cred ca piata se restrange putin. Pentru ca 3.000 de magazine pentru o tara ca Romania este destul de mult. In Polonia, de exemplu, erau anul trecut 3.000 de magazine, dar la o populatie de 38 de milioane de oameni.“ Nu mai trebuie sa mire faptul ca in aceste conditii Germanos remarca o scadere a preturilor in achizitiile de acest tip. „Cred ca preturile cerute pentru achizitii sunt acum mai mici, nu pentru ca nu ar merge afacerile GSM, dar pentru ca exista mai multi dealeri interesati sa vanda. E un joc de cerere si oferta, iar acum sunt mai multi cei care vor sa vanda decat cei care cumpara“, remarca Dimitris Blatsios.
Profitabilitatea e un subiect inchis pentru Blatsios, in asteptarea cifrelor ce urmeaza a fi anuntate la nivel central, in Grecia. Spune doar ca de regula, un magazin Germanos trece pe profit in cateva luni dupa infiintare/achizitie si ramane profitabil de la acel moment incolo.
Stabilirea pretului in cazul preluarilor operate de Germanos nu se face dupa vanzarile inregistrate, ci mai degraba punand fata in fata costurile de achizitie cu cele necesare deschiderii unui magazin nou in acea zona. Iar ca regula, pentru ca un alt magazin sa fie transformat intr-unul Germanos, spatiul trebuie sa fie de 10-25 de metri patrati in cazul cartierelor si de 50-60 de metri patrati pentru zonele centrale. Si, cel mai important, logica unei achizitii apare doar daca reteaua de cumparat nu se suprapune peste cea existenta. „Acum suntem in principiu acoperiti in majoritatea zonelor, facem «fine-tuning» si ne ducem si spre periferii sau spre orasele cu mai putin de 50.000 de locuitori.“
Obiectivul de 200 de magazine Germanos pana la sfarsitul lui 2007 va fi cel mai probabil atins, ultima tranzactie ducand numarul total la 194, iar contractele de inchiriere deja semnate, pentru spatii noi, vor asigura indeplinirea misiunii lui Blat-sios pentru acest an.
In perioada urmatoare, extinderea va continua, dar nu prin achizitii sau crestere directa, ci prin franciza. Dupa ce Grecia a fost prima piata in care s-a pus accentul pe acest tip de crestere, e randul Romaniei si Bulgariei. „Avem deja 25 de magazine in franciza, dar suntem departe inca de unde vrem sa ajungem peste 2 ani in Romania. Avem planuri de a avea cel putin inca 50 de magazine in franciza in 2008, pentru a ajunge la 70-80 de magazine in franciza in 2009“, spune oficialul Germanos.
Ultima achizitie a Germanos inseamna 19 puncte de vanzare mai putin pentru Orange si tot atatea in plus pentru Cosmote, Germanos fiind preluat anul acesta de operatorul grec in majoritatea tarilor unde opereaza, inclusiv Romania. Nu are atunci mai mult sens pentru actionarul comun sa dezvolte mai degraba reteaua de magazine proprii sub brandul Cosmote? Blatsios spune ca nu. „E o decizie luata la nivelul Cosmote Grecia, prin care dezvoltarea retelei de vanzari in Romania va veni de la Germanos si nu de la Cosmote. Germanos e un brand in care lumea are incredere, foarte bine vazut in piata. De altfel, unul dintre motivele achizitiei Germanos a fost brandul, nu doar reteaua“, spune Blatsios.
Iar un motiv pentru cifrele bune pe care le-a gasit Cosmote la retailerul din acesta regiune a Europei se datoreaza operatorului. Vodafone si Orange au o politica diferita in relatia cu dealerii. Cei doi lasa la vanzatori o cota-parte din pretul platit pentru un produs de un nou client atras de dealer, in vreme ce Cosmote ofera un procent din veniturile lunare generate de noul client, pe toata durata contractului. E modelul de business pe care ar urma sa-l utilizeze Apple in relatia cu operatorii europeni. Potrivit unor informatii din presa internationala, operatorii care vor avea in oferta iPhone vor plati 10% din factura lunara generata de la un telefon al Apple catre compania americana.
Chiar si fara iPhone, Blatsios asteapta insa un decembrie profitabil. De regula, in aceasta luna se inregistreaza 20% din vanzarile de peste an. Iar Blatsios spune ca acest decembrie va fi cu cel putin 20% mai bun decat precedentul. A pregatit deja cateva oferte.
Tranzactia include transferul titlului, a tuturor marcilor adiacente, precum si a tuturor domeniilor online. Echipa editoriala, precum si angajatii care asigura coordonarea concursurilor specifice vor fi transferati catre Publimedia. Conform contractului de vanzare-cumparare, termenii si conditiile stipulate in contractele de munca ale personalului transferat nu vor fi modificate de catre noul proprietar pentru o perioada de cel putin sase luni.
Transferul in noul sediu se va efectua la mijlocul lunii ianuarie. Pana atunci, toate activitatile de publishing legate de ProSport vor fi asigurate de catre Ringier Romania, ca si pana acum.
"Pentru noi aceasta achizitie inseamna readucerea brandului ProSport acolo unde ii este locul si un nou inceput. Initial va fi o investitie care merita si un pas inainte in termeni de cota de piata. Pe termen mediu va fi un business de succes ,” spune directorul general al PubliMedia, Cosmina Noaghea
Conducerea echipei editoriale nu va fi transferata catre Publimedia. Dorin Chiotea (redactorul-sef) va continua sa lucreze in cadrul Ringier Romania, iar atributiile de conducere editoriala ale lui Cristian Topescu inceteaza odata cu vanzarea titlului.
"Anul 2007 a fost unul de consolidare pentru Ringier Romania. In 2008, vom implementa o serie de proiecte majore cu impact pozitiv asupra sustenabilitatii si dezvoltarii afacerii," a spus la randul sau directorul general al Ringier Romania, Alexander Theobald.
Noul redactor-sef al publicatiei va fi Dan Filoti, actualul redactor-sef adjunct. El isi va prelua responsabilitatile in prima zi dupa transferul efectiv din luna ianuarie.
Cele trei universitati utilizeaza versiunea pentru educatie a suitei Google Apps. In aceasta prima faza, serviciile sunt disponibile pentru aproximativ 57.000 de studenti si cadre didactice, disponibilitatea serviciilor urmând sa fie extinsa in scurt timp pentru toti studentii din cele trei universitati.
Google Apps cuprinde aplicatii ca Gmail, Google Talk, Calendar si Docs, ultima fiind replica Google, online, a aplicatiilor Microsoft Office ce cuprinde editor de texte, prezentari, si tabele. Serviciile Google vor fi oferite personalizat, sub platformele celor trei universitati. De exemplu, serviciul de email va oferi conturi sub forma student@ase.ro pentru cei care se pregatesc in domeniul economic dar interfata grafica va fi similara cu orice alt cont Gmail. Partea de hardware, serverele necesare stocarii datelor sunt insa externalizate, gratuit, catre Google.
Anuntul are loc la mai putin de o luna de la vizita in Romania a lui Michael Champlin, product manager al Google Apps.