BusinessMagazin

Blog

  • Adriean Videanu: Daca gazele se scumpesc cu 5-6%, “n-ar fi un capat de tara”

    Chiar daca se va majora pretul gazelor cu 5-6%, pe consumul
    mediu al unei familii impactul va fi de 2 lei, si de 5,7 lei pe
    gigacalorie”, a explicat el. “Este decizia ANRE, dar nu cred ca va
    fi un capat de tara. Este vorba despre 2 lei si respectiv 5,7 lei
    in plus pe facturi.”

    Intrebat cat va plati el personal pentru incalzirea noii sale case
    de patru camere, liderul PDL a spus ca nu stie intrucat constructia
    nu este gata si nu locuieste inca acolo. “Am doar o casa in
    constructie si asa este pusa si in declaratia mea de avere”, a mai
    spus prim-vicepresedintele PDL.

    Videanu afirma insa firmele la care el are acţiuni sau pe care le
    controlează au credite de 22 milioane euro şi plătesc “foarte greu”
    ratele către bănci, care se ridică la câteva milioane de euro
    anual. “Din păcate (terenul de la Marriott – n.red.) este gajat la
    bancă, el a constituit suportul pentru a lua credite”, afirma
    ex-ministrul.

    Detalii pe www.mediafax.ro si www.incont.ro.

  • De data asta sigur iesim din criza

    Noutatea e insa nu atat ca Romania e vazuta ca ramanand in urma
    altor tari, ci ca FMI si-a pastrat estimarile din vara neschimbate
    pentru noi, desi, dupa declaratii mai vechi ale lui Jeffrey Franks,
    reprezentantul FMI, s-ar fi parut ca raportul asupra perspectivelor
    economice mondiale, aparut saptamana trecuta, urma sa includa o
    modificare a estimarilor, tinand cont si ca o serie de analisti
    straini si romani au deja si pentru 2011 viziunea unei stagnari
    economice sau chiar a unei continuari a recesiunii.

    Deocamdata, finantatorul nr.1 al rezervei valutare a tarii isi
    pastreaza optimismul, dupa ce in mai multe randuri in ultima vreme
    a laudat public politicile Guvernului si s-a abtinut de la critici
    prea aspre fata de tintele neindeplinite (in primul rand legate de
    situatia arieratelor). Sa uitam insa nici ca, in viziunea FMI de la
    inceputul anului, ar fi urmat sa avem in 2010 o crestere economica
    de 1,3%, profund infirmata de realitate, si sa ne bucuram asadar,
    deocamdata, ca vom trece in 2011 cu o previziune, fie ea si firava,
    de iesire din recesiune.

  • S-a rupt gheata oficial: Karzai negociaza cu talibanii

    Crearea acestui comitet este una din cele mai importante
    initiative ale presedintelui Karzai in vederea demararii de
    discutii coordonate cu rebelii islamisti. Acestora, Karzai le-a
    cerut sa depuna armele si sa se alature procesului de guvernare a
    tarii.

    Potrivit unor relatari din presa britanica si americana,
    administratia de la Kabul ar purta in secret negocieri si cu
    apropiatii liderului suprem al talibanilor, mullahul Mohammed Omar,
    precum si cu grupari aliate talibanilor, care opereaza din
    Pakistanul vecin.

  • Buturugile mici care sustin carul mare

    Dupa legea pensiilor si inceputul de greva parlamentara
    declansata de opozitie, acum deputatii s-au contrat pe modificarea
    regulamentului Camerei, in sensul de a permite constituirea ca grup
    parlamentar a “independentilor”, cei care au abandonat PSD sau PNL
    si s-au grupat sub umbrela UNPR (foto – liderii formatiunii),
    aflata in coalitia de guvernare.

    Modificarea fost adoptata in cele din urma, cu sanse mari de a
    fi dublata de o decizie similara a Senatului in zilele urmatoare.
    Dincolo de anomalia ca permite aparitia in Parlament a unui grup
    politic nevalidat la alegerile generale, modificarea regulamentelor
    va diminua si din influenta opozitiei in comisiile de specialitate,
    prin cooptarea unor voci in plus, favorabile actualei coalitii de
    guvernare.

  • Seful Enel Romania: Intai reformati sectorul energetic si pe urma investim la Cernavoda

    “Disponibilitatea noastra de a investi depinde decisiv de felul
    cum vor fi reformate reglementarile pietei de energie. Vrem sa
    vedem ce va face Guvernul pentru reforma sistemului de generare.
    Cred ca e un moment crucial de care depind deciziile
    investitorilor”, afirma Zito.

    Enel face parte din consortiul creat pentru constructia si operarea
    reactoarelor 4 si 5 ale centralei de la Cernavoda. Ceilalti
    parteneri sunt Electrabel – GDF Suez (Franta) si RWE AG (Germania)
    si CEZ (Cehia), care detin fiecare cate 9,15%, la fel ca Enel,
    respectiv ArcelorMittal si Iberdrola, cu cate 6,2%. Statul, prin
    Nuclearelectrica, detine 51% din proiect, insa a anuntat ca ar dori
    sa-si reduca participatia, din lipsa de bani. Recent, CEZ a anuntat
    ca se retrage din consortiu, ca sa se concentreze pe proiecte mai
    sigure si mai rentabile, iar cota sa de 9,12% ar urma sa fie
    vanduta.

    Enel, care are ar fi interesata “in principiu” sa preia o parte sau
    toata cota CEZ, insa din nou “trebuie sa vedem cum va fi reformata
    piata energiei”, insista Zito.

    Companiile investitoare in proiectul celor doua reactoare urmeaza
    sa decida pana la sfarsitul anului daca raman in consortiu sau
    renunta.

    Guvernul intentioneaza sa combine toate activele din energie unde
    este actionar, inclusiv productia de energie nucleara, in doua mari
    companii, Electra (complexurile Turceni, Craiova si Rovinari,
    Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului, o serie de
    sucursale Hidroelectrica) si Hidroenergetica (o serie de sucursale
    Termoelectrica si Hidroelectrica si parti din Compania Nationala a
    Huilei). Planul a fost insa amanat pe parcursul acestui an, din
    cauza opozitiei sindicatelor si a unor actionari ai Fondului
    Proprietatea, care se opun constituirii celor doua companii prin
    combinarea unor active profitabile cu unele perdante, aflate chiar
    pe lista FMI cu companii monitorizate (Termoelectrica).

    Bloomberg noteaza ca proiectul crearii celor
    doi mamuti energetici a fost criticat si de seful E.ON Romania,
    Frank Hajdinjak, pe motiv ca pune in pericol noile investitii si ca
    “este un pas inapoi” pentru piata.

    Claudio Zito a adaugat, in schimb, ca Enel este interesata sa
    discute despre posibila cumparare a participatiilor minoritare ale
    statului la filialele locale ale Enel si E.ON, insa nu poate
    comenta cand ar putea sa aiba loc asemenea achizitii, avand in
    vedere recenta remaniere guvernamentala. “Noul ministru al
    economiei trebuie sa-si defineasca mai intai propria viziune si sa
    obtina toate informatiile necesare”, a comentat Zito, referindu-se
    la Ion Ariton, succesorul in functie al lui Adriean Videanu.

    In primavara, Enel a anuntat ca va investi in urmatorii cinci
    ani peste 700 de milioane de euro in dezvoltarea retelei electrice
    din Romania. Enel controleaza cele trei companii de distributie si
    furnizare de energie din Banat, Dobrogea si Muntenia Sud, foste
    filiale ale Electrica.

    Fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, anuntase ca statul
    ar vrea sa vanda participatii de 17% la E.ON Gaz Romania si E.ON
    Gaz Distributie, precum si pachete de circa 15% la Enel Distributie
    Banat si Enel Distributie Dobrogea, respectiv 27% la Enel
    Energie.

  • Vladescu: Impozitarea progresiva este necesara; mai bine taiam pensii decat sa crestem TVA

    Spre deosebire de variantele propuse pana acum de PSD, cu doar 3
    trepte de impozit progresiv, Vladescu vede un sistem cu 4-5 trepte
    de impozitare, intre 0 si 40%, precum si plafoane mai mari la
    veniturile impozitate marginal

    In privinta remanierii sale din Guvern, de care Vladescu spune ca
    “stia oricum cu cel putin doua saptamani inainte”, fostul ministru
    spune ca ea a avut legatura cu divergentele de viziune fata de
    premierul Boc in privinta metodei de majorare a veniturilor la
    buget. “Eu am am fost intotdeauna un adversar al majorarii TVA.
    Impozitarea sau reducerea pensiilor ar fi fost o solutie mai
    corecta, pentru ca asa te ocupai direct de boala, adica de
    dezechilibrul fondului de pensii, unde exista un numar insuficient
    de contributori, nu loveai alandala pe toata lumea cu marirea
    TVA”.

    In opinia lui, majorarea “excesiva” a pensiilor infaptuita in
    cursul guvernarii Tariceanu va afecta doua generatii de-acum
    incolo.

    Sebastian Vladescu a explicat si ca taierea cu 25% a salariilor in
    acest an inseamna de fapt o reducere de 10% a fondului total de
    salarii pentru 2010. “Daca nu taiam, atunci s-ar fi cheltuit
    intr-un an de criza mai mult decat se cheltuia in ani de expansiune
    economica”, spune el, explicand ca banii cheltuiti in 2009 din
    salarii (inclusiv in sectorul privat), alocatii si pensii au ramas
    la fel si in 2008, si in 2009 si anul acesta (circa 200 de miliarde
    de lei in total), singurul lucru care s-a schimbat fiind perceptia
    psihologica: inainte oamenii se asteptau la cresteri de salarii,
    acum se asteapta sa scada. “Acum avem un pesimism la fel de
    neintemeiat ca optimismul din 2007.”

    Solutiile de relansare propuse de Consiliul Investitorilor Straini
    sunt “un program neunitar, un amalgam de masuri” dintre care unele
    sunt necesare (o institutie care sa controleze absorbtia fondurilor
    europene), altele corespund unor institutii care deja exista (un
    registru al creantelor din economie), iar altele au fost propuse
    “pentru ca si acolo la ei in Consiliu se candideaza” (organizarea
    de catre Romania impreuna cu Ungaria sau Bulgaria a Campionatului
    de Fotbal din 2020).

    Ceea ce i-ar trebui insa cu adevarat Romaniei este “un stimul care
    nu poate veni decat de la Guvern – o infuzie de fonduri de
    infrastructura, corelat cu o absorbtie impecabila a fondurilor
    europene”. Este insa dificil, intrucat FMI impune Romaniei doua
    conditii contradictorii: plata arieratelor si incadrarea intr-o
    limita de deficit bugetar, fixata la 6,8% pentru tot anul. Dupa
    Vladescu, mai putin nociv pentru economie ar fi neincadrarea in
    limita de deficit bugetar, daca asa ar fi initiate niste programe
    de infrastructura, pentru care deja exista finantarea. “Noi avem si
    bani, si proiecte, dar nu si spatiul bugetar. Avem, de pilda, 1,9
    miliarde de euro de la Banca Europeana de Investitii. Dar nu se
    poate lucra, pentru ca nu avem spatiul bugetar necesar pentru asta
    un urmatorii trei ani”.

  • Razboiul mondial al valutelor, sau de ce e bine sa ai o rezerva valutara mare

    Numai ca a dori sa impui mecanisme de coordonare transnationale
    in acest domeniu e la fel de dificil pe cat este pentru
    administratia Obama sa convinga China sa lase yuanul sa se
    aprecieze. Faptul ca banca centrala a Braziliei a cheltuit miliarde
    de dolari in numai cateva zile ca sa-si protejeze de o apreciere
    excesiva moneda nationala, asaltata de fluxurile de capital
    speculativ care migreaza in cautare de plasamente bune, se intampla
    in virtutea dreptului bancii respective de a face asta, atata vreme
    cat realul brazilian nu are un regim de curs fix.

    Aceeasi e situatia si in Japonia, al carei ministru de finante a
    incercat totusi, vineri, sa-si linisteasca partenerii din G7,
    explicand ca interventia masiva din 15 septembrie, cand Banca
    Japoniei a vandut circa 24 de miliarde de dolari pentru a stavili
    aprecierea yenului fata de dolar, nu se va mai repeta. Dincoace de
    Ocean, aceleasi fluxuri de capital in cautare de castig pe termen
    scurt au inversat complet discutia din primavara, cand analistii
    americani vedeau cursuri de 1,22 dolari/euro si vesteau spargerea
    zonei euro: saptamana trecuta, pragul de 1,40 dolari/euro a fost
    atins, iar comentariile pe marginea felului cum Germania iese din
    criza depreciindu-si moneda sunt de domeniul trecutului.

    La o alta scara, astfel de discutii despre “protectionismul
    valutar” al BNR s-au intetit si la noi, insa in afara de o
    pledoarie pentru dolarizarea economiei si de estimarea ca un curs
    corect ar fi acum de 4,7-4,8 lei/euro, ambele marca Dinu Patriciu,
    nu s-a intamplat mare lucru. Contextul de acum, in care statele
    incearca sa se apere cu toate fortele de presiunea capitalurilor
    care le-ar aprecia prea mult monedele, dovedeste ca a mentine o
    rezerva valutara mare nu e deloc superfluu, nici pentru tarile
    confruntate cu presiuni de depreciere, ca Romania, in cazul careia
    ING a calculat ca banca centrala ar fi cheltuit 11 miliarde de euro
    din 2008 incoace ca sa impiedice fluctuatii prea mari ale cursului.
    Iar BNR “are cu ce”: la 30 septembrie, rezerva valutara a ajuns la
    nivelul istoric de 32,6 de miliarde de euro, gratie ultimelor
    intrari de la FMI si UE. Nivelul rezervei a fost, de altfel,
    caracterizat de guvernatorul Mugur Isarescu drept “usor excesiv”,
    ceea ce explica pozitia sa conform careia statul nu mai are nevoie
    de un nou acord de finantare propriu-zisa cu FMI, ci doar de un
    acord de tip preventiv.

  • Cei 25 care au speriat Vestul

    Acesti tineri combatanti veniti din Europa, care ar fi “cateva
    zeci”, potrivit unui oficial francez, ar fi motivul pentru care
    Statele Unite i-au avertizat pe americanii ce calatoresc in Europa
    cu privire la “riscuri potentiale de atentate teroriste”.

    Anuntul a fost facut la putin timp dupa ce serviciile de
    informatii occidentale au anuntat dejucarea unor proiecte de
    atentate legate de Al-Qaida, in mari orase din Marea Britanie,
    Franta si Germania, in stilul celor comise la Bombay, in India, in
    noiembrie 2008.

  • Soarta ordonantei creditelor in Parlament: ce-a fost si ce va ajunge

    Multe amendamente au starnit indignarea ANPC, initiatorul OUG
    50, care a remarcat, de pilda, chichitele din modificarea adusa la
    art.73, unde textul initial excludea expres din costul total al
    creditului “alte costuri in afara pretului de achizitie pe care,
    pentru achizitii de bunuri si servicii, consumatorul este obligat
    sa il plateasca”, devenit dupa amendamente “alte costuri in afara
    pretului de achizitie pe care, pentru achizitii de bunuri si
    servicii, consumatorul este obligat sa le plateasca (…) precum si
    alte costuri care sunt obligatorii conform legii”.

    Exemplul dovedeste minutiozitatea lobby-ului facut de banci,
    care in paralel si-au continuat si ofensiva in media, cu Radu
    Ghetea, seful Asociatiei Romane a Bancilor, vorbind pentru prima
    data la televiziunea publica despre perspectiva unor falimente pe
    care aplicarea ordonantei in forma initiala le-ar putea aduce in
    mediul bancar.

    Batalia continua, in aceasta saptamana fiind randul Comisiei de
    buget-finante din Camera sa discute si sa aduca modificari la text.
    Viorel Stefan, presedintele acestei comisii, a declarat deja pentru

    incont.ro     ca ARB doreste garantii ca dobanda anuala efectiva
    (DAE) nu va cobori la creditele aflate deja in derulare, astfel
    incat discutiile pe marginea OUG 50 se anunta aprinse si in aceasta
    faza.

  • Saracia, mai tare ca frigul. 1.000 de asociatii de proprietari din Bucuresti refuza caldura RADET

    Directorul general al RADET, Mihai Becheanu, a declarat ca
    10-15% dintre asociatiile de proprietari refuza caldura, pentru ca
    administratorii spun ca le vor veni facturi mari. Presedintele
    Ligii Asociatiilor de Proprietari Habitat, Mihai Mereuta, sustine
    ca “este ilegal si nu poti sa-i refuzi unui proprietar dreptul de a
    primi caldura. In iarna asta se va muri pe capete”.

    In Bucuresti sunt racordate la sistemul centralizat de
    termoficare 12.000 de asociatii de proprietari care insumeaza
    570.000 de apartamente.

    Detalii pe www.gandul.info.