Blog

  • Anchetarea lui Borbely impinge UDMR in bratele USL

    Situatia ministrului Borbely, numarul 2 in ierarhia UDMR,
    ameninta sa se incurce daca, asa dupa cum s-a tot speculat in ciuda
    negatiilor venite de la politicieni, procurorii vor inainta catre
    Parlament o solicitare de incepere a unei anchete judiciare pentru
    presupuse fapte de coruptie.

    Desi s-a dorit doar un semn al functionarii justitiei – domeniul
    fierbinte al acestor zile, in care e prezentat si raportul Comisiei
    Europene -, ancheta asupra lui Borbely a coincis cu decizia
    reprezentantilor UDMR de a reinnoda firul discutiilor cu opozitia.
    S-au nascut astfel lungi ipoteze cu privire la soliditatea
    coalitiei, care ar trebui in septembrie sa treaca prin Parlament o
    noua formula executiva, rezultata in urma remanierii.

    Desi UDMR nu a fost niciodata adepta gesturilor brutale, semnalul
    transmis public de aceasta deschidere spre USL reprezinta un
    avertisment pe care premierul Emil Boc a parut deocamdata sa-l
    ignore. Urmatoarea mutare, asadar, ar trebui sa vina dinspre tabara
    PDL, nefiind exclusa nici o interventie cu subtext a presedintelui
    Traian Basescu in acest sensibil dosar.

  • Ochiul si timpanul lui Murdoch (FOTO, VIDEO)

    Fiica lui Rupert Murdoch, Elisabeth, a atacat-o “cu furie” pe
    Rebekah Brooks – sefa News International, divizia britanica a
    imperiului media News Corp. – pentru felul cum a gestionat
    scandalul interceptarilor telefonice de la News of the World.
    Domnisoara Murdoch, care tocmai a primit un loc in consiliul de
    administratie al News Corp., a declarat ca Rebekah Brooks “a f…
    compania”. Gratiosul verdict venea dupa ce Rupert Murdoch isi
    declarase sus si tare sustinerea fata de Brooks si de standardele
    ei etice, ba chiar a zis ca de dragul ei a venit de urgenta la
    Londra in urma cu doua saptamani, cand tabloidul News of the World
    (NOTW) a fost inchis.

    Deznodamantul a fost ca Rebekah Brooks, confruntata cu critici
    din tot mai multe parti pentru felul cum a condus afacerea, si-a
    dat demisia, lasand o scrisoare in care lauda conglomeratul News
    Corp. drept “cea mai buna companie de media din lume, plina de
    oameni talentati, profesionisti si onorabili” si se declara mandra
    ca a cunoscut aici “atatia jurnalisti straluciti”.

    Intr-un fel, era firesc sa gandeasca asa, pentru ca nu cunoaste
    alte standarde: Brooks lucreaza de 22 de ani in mediul tabloidelor,
    incepand ca secretara in 1989 la The Sun, pentru ca apoi sa urce
    treapta cu treapta, de la articole despre seriale gen “Tanar si
    nelinistit” si pana la sefia The Sun in 2003, respectiv din 2009 la
    sefia News International, umbrela sub care au functionat cele patru
    ziare detinute de Rupert Murdoch in Marea Britanie (The Times of
    London, Sunday Times, The Sun si News of the World). Cat despre
    jurnalistii straluciti, succesul de vanzari al tabloidelor grupului
    trece si prin episoade ca asmutirea de catre Rebekah Brooks si
    compania a publicului contra pedofililor, dupa cazul uciderii unei
    fetite de opt ani in 2000, rezultatul fiind ca asa au ajuns sa fie
    haituiti si oameni nevinovati.

    In toamna lui 2010, News of the World vindea 2,8 milioane de
    exemplare pe saptamana (nu peste 8 milioane, ca in anii ’50, dar
    orisicat) si era poreclit “Screws of the World”, dupa obsesia
    pentru scandaluri sexuale, reale sau inventate (cum a fost cel
    despre presupusa intentie a unui roman de a o rapi pe Victoria
    Beckham).

    Pentru cine s-a obisnuit cu stilul feroce al tabloidelor
    britanice, cele de mai sus nu-s mare lucru. Patronului ii place: in
    urma cu vreo opt ani spunea “Nu mi-e rusine de niciunul din ziarele
    mele. Sunt satul de snobii care ne tot spun ca sunt ziare proaste –
    snobi care prefera de fapt publicatiile pe care nu le citeste
    nimeni”.

    Si pentru admiratorii genului e insa nepermis de scandalos ca
    toata conducerea actuala si trecuta a News International, a NOTW si
    magnatul Rupert Murdoch insusi sa pretinda la unison ca nici n-au
    avut habar ca, sub nasul lor, redactia a capatat acces ilegal,
    intre 2002 si 2007, la mesageria vocala a circa 4.000 de oameni, de
    la Sven-Goran Eriksson si Alex Ferguson pana la primarul Londrei,
    Boris Johnson, si de la actrita Gwyneth Paltrow pana la personalul
    Palatului Regal. Sau ca nimeni n-a stiut ca redactia mituieste
    politisti ca sa afle detalii picante despre subiectele interesante
    pentru publicul de tabloid. Sau ca nimeni nu se caieste fiindca
    printre victimele pirateriei a figurat si o fetita ucisa in 2002,
    Millie Dowler, a carei mesagerie vocala a fost manipulata de
    jurnalistii de la tabloid, stergand mesaje vechi ca sa poata primi
    mesaje noi, astfel incat parintii ei au crezut eronat ca fetita mai
    traieste.

    Joi, Rupert Murdoch si-a cerut scuze, in fine, familiei fetitei
    ucise:

    Premierul David Cameron a anuntat ca guvernul va incepe o
    investigatie-mamut ca sa determine pana unde s-au intins cazurile
    de interceptare a telefoanelor si cele de mituire a politistilor.
    Congresul american a reactionat si el, cerand o ancheta asupra
    cazurilor de mituire in baza Legii privind practicile de coruptie
    din strainatate (News Corp. are sediul in SUA, unde controleaza,
    intre altele, televiziunea Fox News si cotidianul The Wall Street
    Journal), iar bomboana pe coliva a pus-o FBI, care a declansat
    ancheta asupra posibilei ascultari de catre NOTW a telefoanelor
    victimelor de la 11 septembrie 2001.

    Efectul a fost ca numai in patru zile, News Corp. a scazut in
    valoare la bursa NASDAQ cu 7 miliarde de dolari. In fata
    dezastrului, octogenarul magnat a luat doua decizii de business
    inteligente: a inchis NOTW si a renuntat la oferta de a cumpara
    integral grupul de televiziune BSkyB (British Broadcasting Group),
    care prin pachetul de 39% din actiuni detinut ii asigura oricum
    magnatului o sursa solida de profit in Marea Britanie, gratie
    portofoliului de drepturi de difuzare a meciurilor din Premier
    League. Pentru restul actiunilor, Murdoch oferise 12,4 miliarde de
    dolari si avea nevoie de aprobarea guvernului britanic, ceea ce a
    devenit insa exclus dupa izbucnirea scandalului.

    In privinta anchetei, magnatul s-a stropsit ca multe din
    afirmatiile parlamentarilor britanici despre ilegalitatile NOTW
    sunt “minciuni sfruntate” si l-a ironizat pe ex-premierul Gordon
    Brown, unul din criticii cei mai inversunati ai jurnalismului de la
    NOTW, afirmand ca Brown a fost prieten cu el, dar numai pana ce The
    Sun le-a retras sprijinul laburistilor, la ultimele alegeri
    parlamentare. Remarca australianului e un anunt clar ca leul cel
    batran n-are deloc ghearele tocite si ca razboiul pentru imperiul
    sau mediatic se va duce tot pe taram politic, asa cum a fost
    neincetat din anii ’80 incoace, cand Margaret Thatcher i-a dat
    verde lui Murdoch sa cumpere The Times si The Sunday Times,
    alegandu-se in schimb cu sustinere pentru politicile
    conservatorilor. Cat despre actualul premier David Cameron, daca
    n-ar fi fost scandalul cu telefoanele, directorul de comunicare al
    liderului conservator ar fi fost si acum tot Andy Coulson, fostul
    sef al NOTW.

  • Summit european pentru Grecia la 21 iulie. Ce masuri vor lua cele doua banci elene care au ratat testul de stres

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a publicat vineri
    rezultatele testului de soliditate financiara pentru bancile de pe
    continent, care arata ca din 90 de banci considerate, opt nu ar
    intruni pana la finele anului viitor cerintele minime de
    capitalizare, reflectate intr-o rata de adecvare a capitalului de
    rang I de cel putin 5%. Dintre cele opt banci, doua sunt din Grecia
    – ATEBank (rata de adecvare -0,8%), prezenta si in Romania, si EFG
    Eurobank Ergasias, proprietarul Bancpost din Romania (rata de
    adecvare 4,9%).

    Calculele ABE arata ca ATEBank ar avea nevoie de fonduri
    suplimentare de 713 mil. euro ca sa ajunga la plafonul minim admis
    de adecvare a capitalului, iar Eurobank de 58 mil. euro.

    Oficialii ATEBank au explicat pentru Wall Street Journal ca ratarea
    testului se explica prin portofoliul sau foarte mare de obligatiuni
    grecesti de stat si credite acordate in sectorul public, in
    conditiile in care ABE a inclus in scenariul de risc pentru bancile
    elene si eventualitatea asumarii de catre creditorii Greciei a unei
    pierderi de pana la 25% din valoarea portofoliului lor de
    obligatiuni grecesti pe zece ani. Agentiile de rating au anuntat
    deja ca intr-o asemenea eventualitate ar considera Grecia in
    incapacitate selectiva de plata.

    ATEBank a precizat ca provizioanele de 750 de milioane de euro,
    absente din calculul rezultatelor testului, si o emisiune de
    obligatiuni convertibile de 235 de milioane de euro, planificata
    pentru finele lui 2012, o vor ajuta sa ajunga in timp util la rata
    de adecvare a capitalului de 5%.

    In privinta Eurobank, directorul executiv adjunct al bancii,
    Michael Colakides, a declarat pentru Dow Jones ca nu va fi nevoie
    de masuri suplimentare sau de majorari de capital, pentru ca banca
    va ajunge la o rata de adecvare a capitalului de 11,2% prin “masuri
    organice” – vanzarea a 70% din participatia sa la Polbank EFG din
    Polonia catre Raiffeisen, pentru 490 de milioane de euro,
    tranzactie deja incheiata, precum si planificata vanzare a
    pachetului majoritar detinut la filiala din Turcia, Eurobank
    Tekfen.

    National Bank of Greece, Alpha Bank, Hellenic Postbank si Piraeus
    Bank, ca si Marfin Popular Bank si Bank of Cyprus au trecut
    testul.

  • Rezultatele testului de stres bancar european: opt banci pica testul. Vezi aici rezultatele bancilor cu afaceri in Romania

    Cele opt banci trebuie sa-si majoreze capitalul pentru ca risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    (Core Tier 1 Ratio, CT1R – indicator relevant pentru capacitatea
    bancilor de a rezista la socuri externe) sub 5%. Institutiile
    respective sunt ATEBank din Grecia, EFG Eurobank din Grecia,
    Oesterreichische Volksbanken din Austria, Banco Pastor, Catalunya
    Caixa, Caja de Ahorros del Mediterraneo, Unnim si Caja 3 din
    Spania.

    Toate bancile testate in Italia, Germania, Franta, Marea Britanie
    si Irlanda au trecut cu bine testul.

    La cele opt banci mentionate mai sus se adauga inca 16 care risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    intre 5% si 6% si care vor avea si ele nevoie de masuri de
    consolidare a pozitiei financiare.

    Numarul bancilor care rateaza testul creste deci fata de anul
    trecut, cand pe lista celor ce trebuia sa opereze majorari de
    capital se aflau sapte banci, intre care si una singura cu afaceri
    in Romania – ATEBank.

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) precizeaza ca testul de
    soliditate financiara (test de stres, sau de rezistenta la socuri)
    a fost derulat la 91 de banci din 21 de tari, insa numai 90 de
    banci sunt incluse in rezultatele date publicitatii, intrucat banca
    Helaba din Germania, care ar fi ratat oricum testul, a refuzat sa
    accepte criteriile ABE de clasificare a capitalului. “Rezultatele
    scenariului de baza si ale scenariului de risc sunt ipotetice si nu
    trebuie interpretate ca previziuni privind rezultatele financiare
    ale bancilor”, subliniaza ABE.

    Scenariul de baza porneste de la estimarile actuale de crestere
    pentru zona euro (1,7% si 2% in 2011, respectiv 2012), in timp ce
    scenariul pesimist imagineaza o recesiune in care economia zonei
    euro ar scadea cu 0,5%, respectiv 0,2%.

    Institutia precizeaza ca la sfarsitul anului trecut, 20 de banci se
    aflau in situatia sa ramana cu o rata de adecvare sub pragul de 5%,
    ceea ce insemna un deficit de capital de 26,8 miliarde de euro. In
    primele patru luni ale anului au fost insa operate majorari de
    capital de circa 50 de miliarde de euro, imbunatatind bilantul
    final.

    ABE a recomandat autoritatilor nationale de supraveghere sa impuna
    adoptarea unor masuri de consolidare a capitalizarii tuturor
    bancilor care inregistreaza un nivel al CT1R superior, dar apropiat
    pragului de 5 la suta si au expuneri substantiale in tarile aflate
    in dificultate (Grecia, Irlanda si Portugalia). La nivelul tuturor
    celor 91 de banci incluse in test, expunerea agregata la datoria
    celor trei tari ajunge la aproape 200 de miliarde de euro pentru
    aceste banci. Masurile recomandate de ABE ar urma sa cuprinda
    restrictii privind acordarea dividendelor, reducerea indatorarii,
    majorari de capital prin emiterea de noi actiuni sau conversia unor
    active calitativ inferioare in capital propriu de rang 1.

    ABE precizeaza ca va monitoriza masurile care vor fi luate de
    bancile europene in urmatorul an pentru a-si imbunatati nivelul
    CT1R, urmand sa publice rapoarte de monitorizare in februarie si
    iulie 2012.

    Rezultatele testului pentru bancile cu afaceri in
    Romania

    Erste Bank Group: CT1R estimat la 31 decembrie 2012 de 8,1%
    (comparativ cu un CT1R real de 8,7% la 31 decembrie 2010)

    Oesterreichische Volksbanken: 4,5% (comparativ cu 6,4% in
    decembrie 2010) – va avea nevoie de capital suplimentar de 160 mil.
    euro

    Raiffeisen: 7,8% (8,1%)

    Marfin: 5,3% (7,3%)

    Bank of Cyprus: 6,2% (8,1%)

    Societe Generale: 6,6% (8,1%)

    National Bank of Greece: 7,7% (11,9%)

    EFG Eurobank Ergasias: 4,9% (9%) – va avea nevoie de capital
    suplimentar de 58 mil. euro

    Alpha Bank: 7,4% (10,8%)

    Piraeus Bank: 5,3% (8%)

    ATEBank: -0,8% (6,3%) – va avea nevoie de capital suplimentar de
    713 mil. euro

    OTP Bank: 13,6% (12,3%)

    Intesa Sanpaolo: 8,9% (7,9%)

    UniCredit: 6,7% (7,8%)

    ING Bank: 8,7% (9,6%)

    Millennium bcp: 5,4% (5,9%)

    La Caixa (Caja de Ahorros y Pensiones de Barcelona): 6,4%
    (6,8%)

    Royal Bank of Scotland: 6,3% (9,7%).

  • Greva spontana la RATB: Zeci de soferi au intrerupt lucrul, nemultumiti de introducerea traseelor de noapte

    Directorul Regiei Autonome de Transport in Comun (RATB), Adrian
    Crit, a declarat ca i-a invitat la discutii pe sindicalisti si ca
    ii asteapta pe liderii cu care sa poata discuta aceasta
    situatie.”Ceea ce fac ei este total ilegal”, a spus Crit.

    El a sustinut ca sindicalistii solicita sa li se asigure
    transportul pana la locuinta, dupa terminarea programului de
    noapte.Soferii din RATB nu au fost informati in prealabil cu
    privire la decizia conducerii Regiei de a infiinta cele 23 de
    trasee de noapte cu autobuzul, sustin reprezentantii Sindicatului
    Transportatorilor din Bucuresti (STB).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Independenta justitiei e garantata de autoritati, fiecare sa raspunda pentru declaratiile lui

    “Din punctul meu de vedere, autoritatile statului asigura
    independenta totala a justitiei pentru a-si face datoria, iar in
    ultimii doi ani anchetele judiciare s-au derulat independent si
    acest lucru se va intampla si in continuare. Justitia trebuie sa
    isi urmeze cursul firesc si politicienii sa se ocupe de ceea ce
    trebuie, fiind desemnati de catre corpul electoral pentru alte
    atributii”, a spus Boc.
    La insistentele jurnalistilor de a comenta acuzatiile procurorului
    sef al DNA, premierul a declarat ca “cine are lucruri de spus sa le
    spuna”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.roac

  • Citeste luni, 18 iulie, in BUSINESS Magazin

    Cover Story: Afaceri cu BRIC

    Finante:Francul elvetian: ridica-ma la cer

    Comert: Eolienele ar putea deveni profitabile

    BUSINESS Magazin apare lunea si o poti achizitiona de la
    centrele de difuzare a presei, la pretul de 4,9 lei.

    BUSINESS Magazin este revista de business care, intr-o maniera
    clara si accesibila, prezinta evenimentele cu adevarat relevante
    din mediul de afaceri din Romania si din lume. De cinci ani,
    evenimentele ce au impact asupra economiei si mediului de afaceri
    romanesc sunt reflectate cu acuratete in analizele BUSINESS
    Magazin, iar premiile obtinute in acesti ani sunt o recunoastere a
    valorii brandului BM.

  • Vezi aici care sunt singurele doua judete din Romania care au avut crestere economica in timp ce tot restul tarii era in recesiune

    Astfel, in timp ce in 2009 economia nationala a scazut cu 7,1%
    din PIB, cea a judetului Arges a crescut cu 3,9% din PIB-ul local
    iar cea a Clujului cu 0,5%. In 2010, cand economia nationala a
    scazut cu 1,3% din PIB, cea judeteana a Argesului a crescut cu 4,6%
    din PIB-ul local iar a Clujului cu 1,5%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • AFI a inceput constructia primei cladiri de birouri din cadrul proiectului AFI Business Park

    AFI Business 1, prima faza de constructie a proiectului, va avea
    o suprafata construita de aproape 14.000 metri patrati, din care
    suprafata inchiriabila va fi de aproximativ 11.000 de metri
    patrati.

    Cladirea va avea 10 etaje si va dispune de 173 de locuri de
    parcare subterane pentru angajati, in timp ce clientii si
    vizitatorii pot folosi parcarea mall-ului din imediata apropiere,
    care are o capacitate de 2.500 de locuri.

    “In prezent sunt derulate negocieri cu mai multi parteneri
    comerciali pentru contractarea unei suprafete totale de circa 3.000
    metri patrati. Companiile care s-au aratat interesate pana acum
    activeaza in domeniul financiar si al asigurarilor, software, IT si
    telecomunicatii”, se arata intr-un comunicat al AFI Europe
    Romania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineti-va bine daca aveti credit in franci elvetieni: cursul ar putea urca la 3,9 lei

    Cine regreta acum ca a luat un credit in franci elve¬tieni, dupa
    ce cursul a urcat cu 75% fata de 2007-2008, pana aproape de 3,7 lei
    pentru un franc, ar trebui sa se pregateasca pentru noi
    surprize.
    Analistii straini spun ca francul mai poate castiga teren in fata
    euro, ceea ce ar inseamna ca la Bucuresti cursul sau poate sa
    ajunga la 3,9 lei si chiar sa depaseasca acest nivel daca pe plan
    international situatia se complica.
    Romanii au de rambursat bancilor credite in franci – in general
    garantate cu ipoteci – in valoare de echivalentul a 3,2 miliarde de
    euro. Cei care au strans din dinti pana acum si au reusit sa isi
    plateasca ratele ar putea fi nevoiti sa faca insa eforturi si mai
    mari in lunile urmatoare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro