BusinessMagazin

Blog

  • Biden: SUA nu vor intra niciodată în incapacitate de plată

    “SUA nu au fost şi nu vor fi vreodată în incapacitatea de a-şi plăti datoriile”, a asigurat oficialul american, la trei săptămâni după ce un acord in extremis din Congres a permis majorarea plafonului de îndatorare al ţării şi evitarea intrării în încetare de plăţi.

    În timpul unei vizite de cinci zile, Biden a încercat să îi convingă pe liderii chinezi în privinţa rezistenţei economiei americane şi a solidităţii titlurilor de Trezorerie, în care autorităţile de la Beijing au investit 1.170 de miliarde de dolari. În pofida dificultăţilor actuale, Statele Unite rămân cea mai pună opţiune pentru investiţii, a arătat oficialul american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noile reguli din afaceri

    In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul “Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.

    Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.

    Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. “Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.

    Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. “Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.

    IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
    SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem “Investeşte cu cap!”.

    SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem “Show me the money!”.

    SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem “Mai puţini, dar mai motivaţi!”.

    SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem “Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.

    SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. “Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.

    SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: “mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim “Felia mai mică este mai gustoasă!”.

  • Bling-bling pentru ochi: lentile de contact cu diamante (GALERIE FOTO)

    Creatorul lentilelor, Chandrashekhar Chawan de la firma Shekhar Eye Research, a vrut mai întâi lentile cu praf de aur, dar acestea nu aveau suficientă strălucire. Inspiraţia i-a venit de la soţia lui, care şi-a montat diamante pe dinţi, astfel încât indianul s-a gândit să cerceteze dacă nu cumva oamenii ar aprecia astfel de diamante într-un loc încă şi mai vizibil.

    “Unii au spus că diamantele montate pe ochi îi sperie, dar celor mai mulţi le-au plăcut. Vedetele de la Bollywood au fost încântate şi cred că va deveni în curând o modă”, a declarat Chawan pentru MSNBC.

    Shekhar Eye Research a produs în total patru modele – lentile cu 18 diamante în aur galben, respectiv alb şi lentile doar cu aur alb, respectiv galben, la preţuri între 11.000 şi 15.700 de dolari. Fiecare lentilă cântăreşte 5 grame şi e plasată la o distanţă de 5-9 mm de cornee, astfel încât, după opticienii companiei, nu stopează fluxul de oxigen către ochi. În total vor fi produse 3.996 de lentile, dintre care o parte vor fi probabil exportate, după estimarea lui Chawan.

    Bling-bling pentru ochi: lentile de contact cu diamante (GALERIE FOTO)

    În SUA, încântarea n-a fost chiar aşa de mare. Site-ul Gizmodo a scris că “e ca şi cum cineva ar fi văzut lentilele de contact cu cristale Swarowski şi s-a gândit că extravaganţa acelora nu e suficient de prostească”, iar utilizatorii de pe Wired.com au scris că lentilele “au o ostentaţie vulgară” şi că efectul e înspăimântător. Lentilele cu cristale Swarowski au fost create în 2008 tot de un designer din India, Anthony Mallier, pentru un concurs de design.

    Compania indiană a folosit lentile Chandra Boston Scleral, întrebuinţate de obicei în bolile grave ale ochiului, afirmând că produsul e foarte sigur inclusiv pentru persoanele sănătoase şi că poate fi adaptat pentru corecţia oricăror vicii de vedere, însă medicii citaţi de MSNBC afirmă că e greşit să se folosească astfel de lentile mari şi grele pentru persoane cu vedere normală ori cu vicii uşoare de vedere, nemaivorbind de dificultatea întreţinerii unor lentile încrustate cu diamante.

    Chawan susţine că profiturile din vânzarea lentilelor vor fi folosite la finanţarea tratamentelor pentru sindromul Stevens Johnson, o boală care afectează glandele lacrimale şi duce la orbire. Cât despre şansele ca ideea lui să se impună, indianul vede chiar un viitor în care lentilele cu aur şi diamante vor fi nişte bijuterii la fel de preţuite ca oricare altele. “În loc să-i oferi alesei un inel cu diamante când o ceri în căsătorie, de ce să nu faci asta folosind nişte lentile cu diamante?”

  • Concurs cu premiu insolit: o călătorie în spaţiu

    La concurs, lansat recent cu participarea lui Buzz Aldrin, al doilea om care a păşit pe Lună, se pot înscrie doar cetăţenii americani, până la sfârşitul anului. Dintre aceştia vor fi selectaţi o mie de concurenţi ce vor fi supuşi la o probă de îndemânare pentru a se desemna câştigătorul.

    Norocosul va primi un loc pe o navă a companiei Space Adventures, ajungând în 2012 la graniţa dintre atmosfera Pâmântului şi spaţiul cosmic.

    Înfiinţată în 1998, Space Adventures a trimis până acum în spaţiu şapte turişti în opt excursii pe Staţia Spaţială Internaţională, la preţuri între 20 şi 35 de milioane de dolari. Primul turist spaţial a fost americanul Dennis Tito în aprilie 2001, într-o călătorie de şapte zile pentru care a plătit 20 de milioane de dolari. Unul dintre turişti a zburat de două ori în spaţiu, în 2007 şi 2009. Printre curajoşii cu dare de mână s-a numărat şi o femeie, americanca de origine iraniană Anousheh Ansari, care a petrecut 10 zile în spaţiu.

  • Ce-i de făcut cu Siria?

    Cererea de organizare a unei sesiuni speciale a Consiliului, o procedură destul de rară, a fost depusă de 24 de ţări membre, respectiv peste treimea necesară pentru convocarea celor 47 de membri ai Consiliului pentru Drepturile Omului, care îşi are sediul la Geneva.

    Arabia Saudită, Iordania, Qatar şi Kuwait fac parte dintre ţările care au cerut convocarea acestei sesiuni. Membrii Consiliului ar urma să convină asupra unei rezoluţii care să condamne represiunea din Siria şi să ceară deschiderea unei anchete privind violenţele comise de forţele siriene împotriva opozanţilor regimului de la Damasc.

    Decizia vine după ce preşedintele american, Barack Obama, şi aliaţii săi occidentali i-au cerut preşedintelui Bashar al-Assad să se retragă de la putere şi au anunţat consolidarea sancţiunilor împotriva regimului său, după cinci luni de reprimare brutală a mişcării de contestare din Siria.

  • Noul favorit al Kremlinului pentru alegerile din Transnistria

    Deputatul rus Maksim Misenko a exprimat clar această idee. Candidatura lui Anatoli Kaminski la alegerile prezidenţiale din decembrie a fost înaintată de partidul Obnovlenie la un congres la care au participat doi reprezentanţi ai partidului Rusia Unită, Valeri Bogomolov şi Ghenadi Bukaev, care au aprobat candidatura.

    Născut în 1950 în regiunea Chita din Federaţia Rusă, fost inginer în industria alimentară, Anatoli Kaminski este începând din 2000 vicepreşedinte al Sovietului Suprem al Transnistriei. El s-a declarat mândru că a fost propus pentru această funcţie, mai ales că are deja acordul Moscovei ca în campania electorală să folosească imaginea premierului rus, Vladimir Putin.

  • Vizita premierului Boc în China: parteneriatul public-privat devine parteneriat public-stat

    Cu ocazia vizitei premierului Emil Boc în China, din această săptămână, partea chineză şi-a arătat interesul să participe la dezvoltarea a cinci mari proiecte: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Canalul Dunăre-Bucureşti, centura Bucureşti, centrala de la Tarniţa – Lăpuşteşti şi canalul Siret-Bărăgan; trei dintre acestea figurează pe lista de obiective prioritare de infrastructură propuse în martie Guvernului de Consiliul Investitorilor Straini.

    La acestea se vor adăuga investiţii în domeniul minier şi o posibilă participare la privatizarea parţială a Transelectrica, când va avea loc listarea la bursă a pachetului deţinut de stat, prevăzută pentru sfârşitul anului. Premierul Boc a vorbit şi de o posibilă introducere a unei linii aeriene directe Bucureşti – Beijing, de deschiderea de sucursale ale Băncii Naţionale a Chinei în România.

    Întors la Bucureşti, şeful Executivului a reacţionat la criticile opoziţiei, care a cerut un decont al deplasării în China şi s-a întrebat de ce România începe atât de târziu colaborarea de investiţii cu o ţară unde nici nu are ambasador.

    “Din câte am aflat, în timpul guvernării Năstase se călcau în picioare delegaţiile în China – ale lui Năstase şi ale celorlalţi din guvern – şi nu au încheiat un contract, dar au încheiat contracte cu încredinţare directă cu alte companii şi cu alte ţări. Nu au fost în stare, în perioada când România nu era membră a UE şi legislaţia permitea, să încheie măcar un contract cu China pentru centura Bucureştiului sau pentru podul de la Brăila sau pentru un obiectiv major. Acum, au gură mare şi văd că sunt foarte viteji”, le-a spus premierul ziariştilor. Boc i-a recomandat liderului PSD, Victor Ponta, să-şi facă un inventar al activităţii lui ca ministru în guvernul Năstase şi al incapacităţii şi al impotenţei funcţionale de a nu putea crea un contract pentru statul român în relaţia cu China”.

    “Pentru prima dată guvernul pe care îl reprezint s-a dus pe masă cu cinci proiecte, mari şi late, le-a prezentat părţii chineze, am primit acceptul părţii chineze de a colabora în aceste proiecte, conform legislaţiei româneşti şi a UE şi inclusiv utilizând parteneriatul public-privat să fie implementate, iar începând cu toamna acestui an, veţi vedea că – punct cu punct – aceste proiecte se vor implementa în concordanţă cu legislaţia românească şi a UE, pe care trebuie să o respectăm”, a afirmat Emil Boc.

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Lucian Marin conduce 800 de angajati ai Coca-Cola HBC

    Lucian Marin lucrează pentru Coca-Cola HBC de aproape trei ani, experienţa sa anterioară fiind legată de Danone şi L’Oréal după absolvirea Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Româno-Americane. “Prima poziţie în Coca-Cola a fost una la nivel de grup”, spune Lucian Marin, care explică faptul că responsabilitatea sa era de a coordona contractele cu reţelele de comerţ internaţionale. A acceptat să se întoarcă în România la începutul anului trecut, când lucra la Atena, şi a preluat funcţia de director comercial al CCHBC România şi Republica Moldova. Lucian Marin afirmă că până acum a avut parte de un parcurs profesional dinamic, a avut ocazia să lucreze în pieţe foarte diferite – România, Franţa şi pentru ţările din Europa de Est.

    Cel mai dificil moment din carieră a fost perioada foarte scurtă în care a fost nevoit să se integreze într-o companie franceză, deoarece nu ştia deloc limba franceză, iar prima întâlnire cu un client urma să aibă loc la o săptămână după angajarea sa. “Am fost nevoit ca într-o săptămână să învăţ să vorbesc franceza la nivel de negociere, fluent.” Mărturiseşte că a trăit experienţa antreprenoriatului, înfiinţând o firmă de consultanţă când avea 24 de ani. Însă, spune tot el, “neavând experienţa necesară să o fac să meargă, după şase luni mi-am dat seama că trebuie să mai învăţ şi să acumulez mai multă experienţă”. Acum încă mai învaţă, scopul său fiind să conducă propria companie la un moment dat.

    BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului 100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai importante si dinamice companii din Romania.

    Comanda acum varianta electronica a catalogului la pretul de 25 lei.

  • Ca şi când n-ar fi criză: un nou complex imobiliar de lux la Londra

    De la aceste baze au pornit cei care au lansat proiectul The Glebe, o investiţie de 300 de milioane de lire sterline într-o zonă selectă a Londrei, Chelsea, ce va cuprinde şase apartamente, un penthouse şi două vile, înconjurate de ziduri pentru a proteja intimitatea locatarilor. Partea de arhitectură a proiectului a fost încredinţată firmei de arhitectură a Lordului Norman Foster.

    The Glebe primise aprobare din 2008, dar a fost amânat din cauza crizei economice, iar recent a fost preluat de către un fond de investiţii specializat în preluarea de proprietăţi lovite de criză. Fiecare locuinţă din complex va dispune, printre altele, de piscina şi parcarea proprie.

    Investitorii sunt optimişti cu privire la proiect, aşteptându-se ca vilele din The Glebe să se vândă fiecare pentru 25 până la 35 de milioane de lire şi îl recomandă drept un plasament sigur şi mai bun decât aurul, deoarece proprietarul se poate şi bucura de locuinţe, spre deosebire de aur, pe care doar îl stochează.

  • Ce şanse au contracandidaţii lui Oprescu la Primărie

    Dintre cei trei, Silviu Prigoană este creditat cu cele mai multe şanse, având în vedere atât notorietatea sa, cât şi capacitatea de a face faţă cheltuielilor unei campanii electorale. După primele ieşiri publice de la anunţarea intrării în cursă, a devenit evident că Paleologu mizează, ca şi la congresul partidului, pe carisma sa şi pe capacitatea de a atrage voturile nemulţumiţilor, însă şansele sale sunt teoretice, pentru că PDL nu-şi permite să lanseze împotriva lui Sorin Oprescu un contracandidat insolit.

    Europarlamentarul Cristian Preda notează pe blogul său, referindu-se la Prigoană, că “are avantajul de a fi fost, în recenta Convenţie a PDL, cel mai simpatizat dintre vicepreşedinţi”, în timp ce Paleologu are avantajul de a fi “singurul deputat PDL din Bucureşti care a fost ales cu majoritatea voturilor dintr-un colegiu, şi nu prin distribuirea proporţională”.

    “Alternativa la Oprescu nu poate veni din altă parte, de vreme ce USL nu vrea să rişte o înfrângere şi probabil nu va prezenta pe nimeni”, apreciază Preda.