BusinessMagazin

Blog

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Mariana Diaconescu, Asirom

    Mariana Diaconescu este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

     

     

     

     

     

     

     

    Din cei 20 de ani în care a activat în sectorul financiar, ultimii i-a petrecut în asigurări, la Asirom, companie pe care din 2011 o şi conduce. Anterior, a ocupat poziţia de vicepreşedinte, coordonând divizia financiară, divizia de controlling, pe cea de investiţii, divizia de daune, divizia de reasigurări şi divizia de actuariat.

    Mariana Diaconescu este una dintre puţinele femei aflate la cârma unei companii de asigurări. De-a lungul carierei, Diaconescu a urmat specializări de profil la Institutul Monetar Internaţional, Fondul Monetar Internaţional, Academia Europeană Internaţională, Banca Centrală Europeană, băncile naţionale ale Angliei, Franţei sau Italiei.

     

     

     

     

     

     

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Nepoţii lui Harry Potter

    Titlul este puţin nedrept, pentru că ideea dezvoltării francizelor nu este nouă. Puterea financiară a unei francize s-a dovedit a fi, în timp, extrem de atractivă pentru studiourile americane de film, conştiente că un erou sau un context cunoscut şi apreciat pot reprezenta o momeală eficientă pentru amatorii de cinema. “Serii precum Alien, Singur Acasă, Arma Mortală sau Terminator au funcţionat foarte bine, deşi erau întrucâtva originale în epocă. Acum Hollywood-ul s-a lenevit şi mai mult şi vrea universuri populare încă dinainte ca filmul să fie lansat, ca un fel de garanţie a succesului. De aici şi goana după drepturile de ecranizare”, explică criticul de film Ştefan Dobroiu.

    Seriile momentului se numesc “Jocurile foamei” şi “Amurg” (“Twilight”), care împreună cu Harry Potter, şi cumva în siajul aventurilor tânărului vrăjitor, impun o cheie deosebită, cea de “role-model”.
    “Tinerii se pot identifica perfect cu Harry Potter, Katniss Everdeen şi Bella Swan, pentru că sunt personaje pro-active: oricât de grele ar fi împrejurările prin care trec, şi adesea sunt deosebit de sângeroase, unele prea sângeroase pentru ratinguri AP12, eroii au o atitudine matură şi constructivă, chiar dacă suferă în acelaşi timp de toate problemele vârstei. Sunt nişte idealuri accesibile”, punctează Ştefan Dobroiu.
    Cine sunt Harry Potter, Katniss Everdeen şi Bella Swan?

    Harry Potter este, din 1997, când a apărut primul roman, eroul absolut pentru tineri şi pentru părinţi, un brand care depăşea în valoare 15 miliarde de dolari: şapte romane traduse în zeci de limbi, cea mai de succes serie de filme din istorie, cu un box office mondial de 7,7 miliarde de dolari şi o autoare, JK Rowling, cu o avere de peste un miliard de dolari. Nu mai sunt prea multe de spus în plus.

    The Hunger Games şi eroina Katniss Everdeen sunt creaţiile minţii scriitoarei Suzanne Collins; primul roman din seria de trei a apărut în 2008 şi a fost urmat de volumele “Sfidarea” şi “Revolta”. Stephen King, maestrul romanelor de groază, a avut cuvinte de laudă despre roman, iar restul publicaţiilor de specialitate s-au înscris cam în aceeaşi linie. De menţionat şi performanţa din România: seria de romane a apărut la editura Nemira, “Jocurile foamei” fiind al doilea cel mai bine vândut titlu al anului 2011. În scurt timp, Collins a devenit o scriitoare de şase cifre, iar romanele sale au intrat în atenţia Hollywood-ului. “Jocurile foamei” a fost lansat pe ecrane la finalul lunii martie 2012 şi, până în prezent, fiecare dolar din bugetul de 78 de milioane s-a înzecit.

    În România, conform CineMagia.ro, filmul a adus în săli peste 100.000 de spectatori – un club destul de select – şi a adunat peste 1,6 milioane lei, adică peste 500.000 de dolari. Povestea nu este originală: o lume distopică, America de Nord divizată în mai multe districte subordonate unui Capitoliu arogant – aristocrat, un joc al supravieţurii organizat pentru adolescenţi, tânăra Katniss care câştigă şi se transformă într-o eroină, la propriu şi la figurat. Nici filmul nu debordează de originalitate, existând critici care au invocat asemănări cu japonezul “Battle Royale” sau cu “Lord of the Flies”, ecranizarea romanului lui William Golding. Dar, pe de altă parte, o poveste bine spusă şi bine jucată va reuşi mereu să capteze atenţia publicului şi să aducă bani, iar seria jocurilor foamei este o asemenea istorie.

  • Cântăreaţa Donna Summer a murit. Vezi aici câteva dintre cântecele ei (GALERIE VIDEO)

    Născută la Boston în 1948, Donna Summer a ajuns la celebritate cu single-ul “Love To Love You” din 1975, urmat de “I Feel Love” din 1977, ambele produse de compozitorul Giorgio Moroder, considerat tatăl genului eurodisco şi un precursor al muzicii trance. Frumoasă, delicată şi cu o voce extrem de mobilă, Donna Summer a ajuns un idol al tinerilor americani şi europeni de la finele anilor ’70 şi un simbol al culturii disco, inclusiv în rândul publicului gay, care a văzut în cântecele ei un fel de imnuri ale libertăţii de expresie a sentimentelor.

    Ea a primit de cinci ori premiul Grammy într-o carieră centrată pe scena muzicii disco şi pop din anii ’70 şi ’80, rămasă în memoria fanilor cu melodii ca “I Feel Love”, “Last Dance’, “Hot Stuff”, “Bad Girls”, “She Works Hard For The Money”, “This Time I Know It’s For Real”. A fost prima artistă cu trei albume duble consecutiv prezente pe primul loc în topul Billboard american – “Live and More” (1978), “Bad Girls” (1979), “On the Radio” (1979), iar numărul single-urilor ei ajunse în top Billboard 40 se ridică la 20.

    Pe numele adevărat LaDonna Adrian Gaines, cântăreaţa suferea de cancer pulmonar. Moartea a surprins-o într-o perioadă în care lucra la un nou album, primul după “Crayons” (2008). În urma ei rămân al doilea soţ şi trei copii, Mimi, Brooklyn şi Amanda.

     

     

     

     

  • ANCOM: Veniturile din servicii de acces la internet au ajuns anul trecut la două miliarde de lei

    În 2011, numărul de conexiuni mobile de internet în bandă largă a urcat cu 39%, la 4,23 milioane, iar cel al conexiunilor de acces la internet fix în bandă largă a avansat cu 260.000 (+9% faţă de 2010), la 3,26 milioane. Astfel, ratele de penetrare sunt de 17,1% la 100 locuitori, respectiv 41,6% la 100 gospodării, calculate pe baza rezultatelor preliminare ale recensământului populaţiei desfăşurat anul trecut.

    “România a înregistrat în 2011 creşteri ale numărului de conexiuni fixe şi mobile de bandă largă şi pe segmentul internetului fix am remarcat creşteri mai accentuate la conexiunile instalate persoanelor fizice şi la conexiunile instalate în mediul rural. Pe segmentul internetului mobil se remarcă evoluţia numărului de conexiuni folosite pe telefon prin abonament sau extraopţiune dedicată pentru accesul la internet. De asemenea, a continuat să crească ponderea conexiunilor cu viteză de cel puţin 30 Mbps în totalul conexiunilor fixe, concomitent cu utilizarea tot mai intensă a echipamentelor dedicate pentru internet mobil, traficul mediu lunar al unui utilizator de internet mobil ajungând la 220MB”, a declarat preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu, la conferinţa “Ziua Comunicaţiilor”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Proiectele de drumuri cu finanţare UE vor fi principalul motor de creştere în construcţii

    Potrivit estimărilor din studiu, cifra de afaceri din sectorul construcţiilor civile s-a majorat anul trecut cu 16%, la 35 miliarde lei (8,3 miliarde euro), în special datorită proiectelor de infrastructură rutieră, segment care şi-ar putea menţine trendul ascendent până în 2015.

    Construcţiile rezidenţiale şi nerezidenţiale au înregistrat scăderi anul trecut şi rămân într-o situaţie dificilă. Sectorul lucrărilor de infrastructură rutieră nu a avut scăderi semnificative în 2009 şi 2010, în pofida declinului economic sever remarcat în România, şi a crescut anul trecut la 18,7 miliarde lei (4,4 miliarde euro), cifră de afaceri de aproape nouă ori mai mare faţă de nivelul din 2002 şi cu peste 20% mai ridicată decât în 2010, potrivit PMR.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Alimentele din import se vând în magazine de până la zece ori mai scump decât intră în ţară

    Românii care îşi fac cumpărăturile în marile lanţuri de magazine sau din pieţe nu ştiu că pentru varza pe care o cumpără plătesc de 3-4 ori mai mult decât preţul cu care aceasta a fost importată, strugurii sunt de peste zece ori mai scumpi pe rafturi decât atunci când intră în ţară, preţul unui kilogram de fasole este umflat de 4-5 ori, iar pentru un kilogram de mere adaosul distribuitorilor şi al retailerilor este de 400-700%.

    Fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia a declarat agenţiei MEDIAFAX că preţurile din lanţurile de magazine sunt exagerate pentru că adaosurile comerciale pe care le practică acestea şi intermediarii care intervin pe traseu dublează sau triplează costul unui produs.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Dacia lansează în acest an Dokker şi Dokker VAN. Cum arată noile modele

    “Dokker este un vehicul cu cinci locuri, practic şi polivalent, disponibil cu una sau două uşi laterale culisante. Dispunând de un portbagaj generos şi oferind o modularitate intuitivă, Dacia Dokker este perfect adaptată clienţilor care îşi doresc un vehicul cu posibilităţi multiple de utilizare, care să asigure atât o călătorie în condiţii de confort pentru cinci adulţi, cât şi transportul, la nevoie, a unor obiecte voluminoase”, se arată într-un comunicat al Dacia.

    Versiunea utilitară, Dokker VAN, se adresează clienţilor din zona comercială, respectiv întreprinzători şi societăţi comerciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine produce motoare în România şi cât înseamnă asta în economie

    Considerate până nu de mult prea mici şi prea zgomotoase pentru automobilele “care se respectă”, motoarele în trei cilindri se pregătesc să revoluţioneze industria auto. Care este rolul României în această “revoluţie”? Atât Ford România cât şi Dacia vor pune accent pe astfel de propulsoare, care, datorită noilor tehnologii, sunt la fel de performante ca unele în patru cilindri. Iar clientul va beneficia de taxe mai mici şi un consum mai economic.

    Producţia de motoare în România nu este legată strict de autoturisme. S-au produs în trecut motoare diesel sau pe benzină, care au echipat fie automobilele Aro sau camioanele Roman. De când Renault a venit la Dacia, a demarat şi producţia de motoare de generaţie mai nouă. Printre primele a fost dieselul aspirat de 1,9 litri, care se regăsea pe Solenza şi celebra Dacie Papuc, după care motoarele pe benzină de 1,4 şi 1,6 litri cu opt supape pe cilindru – ce-i drept, motoare de generaţie mai veche, cele mai noi cu patru supape pe cilindru. În total, între 2007 şi aprilie 2012 Uzina Mecanică şi Şasiuri Dacia a produs aproape 1,3 milioane de motoare pe benzină, de 1,4 şi 1,6 litri, dintre care jumătate au mers către uzina Dacia şi cealaltă jumătate au luat drumul exportului către alte fabrici ale Renault la nivel mondial.

    Odată cu înăsprirea legislaţiilor ţărilor vest-europene şi sancţionarea tot mai drastică a motoarelor mari, constructorii auto au decis să investească în proiectarea de motoare tot mai mici şi mai economice. Aşa că, Renault a decis să lanseze în producţie un nou motor. “Motorul TCe 90 este un motor turbo, pe benzină, în trei cilindri, care dezvoltă 90 CP şi care va fi produs la Piteşti pentru a completa oferta actuală de motoare pe benzină”, spun oficialii Dacia. Cu toate că aceştia nu au confirmat, noul motor va fi produs special pentru viitoarele modele Sandero facelift dar şi viitorul Logan 2 care va intra în producţie în luna decembrie a acestui an. Cu o lună înainte de intrarea în producţie a monovolumului B-Max la Craiova, Ford a demarat producţia în Bănie şi la motorul EcoBoost de 1,0 litri, în trei cilindri, supraalimentat, care va echipa nu doar maşina de familie, ci va merge şi la export pentru a echipa şi Focus, C-Max şi pe viitor chiar Mondeo.

    Ford Europa a finalizat cu şase luni mai devreme investiţiile de 675 mil. euro în cadrul uzinei de la Craiova şi a demarat producţia motorului Ecoboost, ultimul pas înaintea demarării producţiei monovolumului B-Max luna viitoare. “Suma de 675 mil. euro ce reprezintă valoarea investiţiei de aici a fost deja cheltuită în totalitate. Producţia motorului a început deja iar luna viitoare vom începe producţia de serie pentru B-Max. Totul este gata, implicit şi investiţia”, a spus Jan Gijsen, preşedintele Ford România şi executivul Ford direct responsabil de uzina auto de la Craiova.

    În condiţiile în care la nivel european se anunţă o nouă recesiune iar constructorii auto reduc producţia de maşini sau chiar închid pentru anumite perioade de timp uzine, la Craiova Ford lansează noi modele în producţie şi angajează personal suplimentar. “Atunci când am început aici, obiectivul a fost să construim o uzină de la zero şi asta am făcut. Este o uzină nouă, o uzină care creşte şi este locul cel mai bun în care poţi fi astăzi chiar şi în situaţia economică actuală. Suntem aici într-o situaţie complet diferită faţă de alte uzine auto din Europa de Vest”, a spus Gijsen. Ford a demarat oficial la începutul acestei luni producţia de motoare la Craiova, în urma unei investiţii de 180 mil. euro. Motorul EcoBoost de 1,0 litri, în trei cilindri, supraalimentat, este disponibil în două variante de putere de 100 şi 125 CP.

    Capacitatea instalată a uzinei de motoare este de 350.000 de unităţi, mai mare decât cea programată iniţial, de 300.000. În ceea ce priveşte producţia efectivă, aceasta va fi de 30.000 în acest an,cu un singur schimb de producţie, în care vor lucra 400 de angajaţi ai uzinei, pentru ca anul viitor să urce întâi la două schimburi şi ulterior la trei pentru a se atinge o producţie de peste 150.000 de motoare.

    Astfel, Ford finalizează investiţia cu şase luni mai devreme decât ultimul termen stabilit, dar şi cu şase luni mai târziu faţă de planurile iniţiale.

    Până în 2015 Ford va produce 800.000 de motoare Ecoboost de 1,0 litri în România şi Germania. “Cât vom produce în fiecare dintre cele două, este greu de estimat în momentul de faţă. De asemenea, noi vom exporta motoare şi în afara Europei” a spus preşedintele Ford România, menţionând că ambele uzine au aceeaşi capacitate de producţie, dar distribuţia va fi programată în fiecare trimestru, în funcţie de vânzările modelelor. Mai mult, potrivit oficialilor Ford, motorul produs la Craiova va fi exportat şi în afara Europei.

    În ce priveşte numărul salariaţilor, Ford a demarat un program de recrutare de 500 de noi angajaţi la uzină, odată cu anunţul demarării producţiei lui B-Max luna viitoare. Pe de altă parte, 250 de angajaţi vor fi “stimulaţi” cu salarii compensatorii să plece din companie.

  • Obezitatea în România: 44% dintre femei şi 58% dintre bărbaţi sunt supraponderali

    Un raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii situează obezitatea printre primii cinci factori care cresc riscul de îmbolnăvire şi rata mortalităţii, alături de: subalimentaţia, sexul neprotejat, alcoolismul, igiena deficitară şi hipertensiunea. Obezitatea este responsabilă de apariţia unor boli precum: hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, tulburări respiratorii, diabet zaharat, steatoza hepatică nonalcoolică, creşterea riscului de infarct miocardic, cancer, dar şi tulburări de fertilitate la femei şi de potenţă sexuală la bărbaţi. O parte din această patologie produsă de excesul ponderal se ameliorează sau poate chiar dispărea odată cu pierderea în greutate.

    “În România, obezitatea înregistrează o creştere alarmantă atât a numărului de cazuri, cât şi a severităţii lor. Cele mai eficiente tratamente sunt cele chirurgicale, cu o rata de succes de peste 90%. Obezitatea în rândul copiilor este din ce în ce mai des întâlnită, la vârste din ce în ce mai fragede, şi cu excese ponderale de două, trei şi chiar patru ori greutatea normală a copilului.”, a declarat doctorul Rubin Munteanu, medic primar chirurgie generală şi competenţă în chirurgia laparoscopică în cadrul reţelei de clinici private Regina Maria.

    Obezitatea este pandemică şi afectează atât adulţii, cât şi bătrânii, tinerii şi chiar copiii. În România, numărul copiilor obezi înscrişi în învăţământul primar s-a dublat în ultimii opt ani, după cum reiese dintr-un raport al Institutului pentru Sănătate Publică. Evoluţia pe termen lung a excesului ponderal la copii este nefavorabilă, aceştia devenind, în proporţie de aproximativ 80%, adolescenţi şi, ulterior, adulţi obezi.

  • Cepoi: Prin noua lege a sănătăţii vrem să introducem taxă pe fast food şi pe berea cu alcool

    “Prin noua lege încercăm introducerea taxei pe produsele nesănătoase tip fast food care aduc prejudicii sănătăţii şi, de asemenea, pe berea cu alcool”, a spus ministrul Sănătăţii.

    Vasile Cepoi a precizat însă că este vorba despre proiectul legii sănătăţii, aflat în curs de elaborare, iar aprobarea acestei propuneri este o decizie politică.

    “Există o morbiditate crescută pe anumite boli cauzate de alimentaţia nesănătoasă şi ar fi firesc ca aceste produse să fie suprataxate pentru a reduce consumul lor. De asemenea, berea este produs alcoolic şi, aşa cum celelalte produse alcoolice sunt suprataxate (taxa pe viciu), e firesc ca şi berea cu alcool să intre în această categorie”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro