BusinessMagazin

Blog

  • Cum a furat “Balena de la Londra” două miliarde de dolari

    Directorul general executiv al băncii, Jamie Dimon, spune că pierderile ar putea ajunge la 3 miliarde de dolari, pe măsură ce banca va închide, în următoarele luni, poziţiile angajate de biroul londonez de tranzacţii cu instrumente financiare derivate. Pierderea nu este mică, dar nu va clătina situaţia financiară a gigantului american, una dintre cele mai profitabile bănci ale momentului, cu un rezultat net de aproape 19 miliarde de dolari anul trecut, urmat de un câştig de 5,4 miliarde de dolari în primele trei luni din 2011. De altfel, JPMorgan Chase se poate lăuda cu performanţe chiar şi în timpul crizei creditelor ipotecare subprime şi crizei financiare mondiale, când s-a numărat printre (foarte) puţinele bănci care au reuşit să rămână profitabile.

    Mai greu de exprimat în cifre sunt daunele de reputaţie şi prestigiu atât pentru JPMorgan Chase, cât şi pentru Jamie Dimon. Totodată, pierderea înregistrată pe poziţii de risc ce nu ar fi trebuit să treacă în cel mai bun caz de controalele interne ale băncii, sau în cel mai rău caz pe sub radarul autorităţilor, oferă “muniţie” politicienilor, analiştilor şi exponenţilor societăţii civile care insistă destul de gălăgios, de la criza financiară încoace, pentru înăsprirea şi consolidarea reglementărilor şi mecanismelor de supraveghere care guvernează industria financiară.

    JPMorgan Chase este cea mai mare bancă americană după active şi capitalizare, creditată în industria financiară cu “inventarea” managementului riscului. După cum sublinia recent şi preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, JPMorgan este una dintre cel mai bine administrate bănci, iar Jamie Dimon este unul dintre cei mai “deştepţi” bancheri ai generaţiei sale. Cum a ajuns o instituţie cu o asemenea reputaţie într-o astfel de situaţie ruşinoasă pare greu de explicat. Investigaţiile declanşate în urma incidentului – de către bancă, autorităţile financiare din SUA, justiţie (prin FBI) şi acţionari – sunt abia la început, iar anchetatorii se confruntă cu o cauză destul de complexă.

    Pariurile balenei

    La începutul lunii aprilie, în presa internaţională au apărut informaţii potrivit cărora Bruno Michel Iksil, un trader de origine franceză al JPMorgan, cunoscut drept “Balena de la Londra”, a făcut pariuri uriaşe pe piaţa derivatelor de credit, unde fondurile de hedging şi băncile joacă pe şansa de intrare în default (incapacitate de plată) a companiilor. Surse din piaţă – traderi rivali “arşi” de strategia Balenei – au afirmat atunci că Bruno Iksil a acumulat poziţii atât de mari încât provoacă mişcări de preţ pe o piaţă de 10.000 de miliarde de dolari.

    Conducerea JPMorgan a încercat să găsească justificări pentru situaţie, afirmând că tranzacţiile au un rol de hedging. La scurt timp, Wall Street Journal scria, citând parcă aceleaşi surse – traderi de la fonduri de hedging – că Bruno Iksil a încetat să efectueze astfel de tranzacţii, însă rivalii săi din piaţă şi-au asumat colectiv poziţii împotriva pariurilor traderului JPMorgan, căutând să-l “scufunde” şi să se răzbune pentru durerile de cap provocate de strategia sa.

    La 13 aprilie, JPMorgan Chase a prezentat raportul financiar pentru primul trimestru, iar în cadrul evenimentului directorul financiar executiv al băncii, Doug Braunstein, a declarat că instituţia nu are motive de îngijorare privind poziţiile asumate pe piaţa derivatelor de Chief Investment Office – biroul londonez de trading cu derivate unde activa Iksil. Tot atunci, Jamie Dimon a calificat dezbaterile din presă privind situaţia drept “o furtună într-un pahar cu apă”.

    ->>> CONTINUAREA – vezi pag. a 2-a

  • Morgan Stanley: “Căsătoria în stil italian” nu este o soluţie viabilă pentru zona euro

    Articolul, publicat de Financial Times, aparţine lui Edward Chancellor, expert în istorie financiară, jurnalist şi, din 2008, strateg la fondul de investiţii GMO din Boston.

    Materialul se bazează pe o analiză publicată la începutul lunii mai de banca americană de investiţii Morgan Stanley, care discută patru posibile scenarii în care ar putea evolua criza datoriilor de stat din zona euro.

    Cel mai optimist deznodământ al crizei ar fi convergenţa politică şi economică a statelor din zona euro, în următorii ani, însă în lumina evenimentelor recente scenariul pare implauzibil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Copos şi Goschy trec la all inclusive pe litoral pentru turiştii germani

    Astfel, Thomas Cook Neckermann a semnat contracte all inclusive pentru câte 50 de camere din hotelurile Amiral şi Comandor din Mamaia, deţinute de Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, şi pentru 30 de camere din hotelul Europa (Eforie Nord), aflat în proprietatea omului de afaceri George Copos.

    De asemenea, a fost încheiat un contract de servicii all inclusive şi cu hotelul de cinci stele Saturn din staţiunea cu acelaşi nume, administrat de Linica Stan, directorul general al THR Marea Neagră, firma care administrează hotelurile de pe litoral ale SIF Transilvania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple şi Samsung îşi joacă ultima şansă de a rezolva disputele în SUA înainte de un proces cu juriu

    Instanţa americană care judecă principalul litigiu în care Apple acuză Samsung de imitarea smartphone-urilor şi tabletelor a dispus ca directorii generali şi avocaţii celor două companii să ia parte la o sesiune de negocieri de două zile pentru a aplana disputa înainte de a se ajunge la convocarea juriului, transmite Bloomberg.

    Echipele conduse de directorul general al Apple, Tim Cook, şi şeful Samsung, Choi Gee Sung, încep luni în San Jose, California, negocierile impuse de instanţă.

    Apple susţine că smartphone-urile şi tabletele Samsung încalcă brevete referitoare la designul şi “prestanţa” produselor iPhone şi iPad. Compania sud-coreeană a intentat rapid ca reacţie un proces în care aduce Apple acuzaţii asemănătoare privind telefoanele din gama Samsung Galaxy.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atentionare meteo cu cod galben pentru marti si miercuri

    In intervalul 22 mai, ora 15 – 23 mai, ora 3, in Banat, Oltenia, vestul Munteniei si Carpatii Meridionali vor fi averse, descarcari electrice, intensificari ale vantului ce vor lua si aspect de vijelie si izolat caderi de grindina. Cantitatile de apa vor depasi local 20-25 l/mp si izolat 40-50 l/mp.

    In urmatoarele zile, in functie de evolutia si intensitatea fenomenelor, Administratia Nationala de Meteorologie va emite pentru regiunile ce urmeaza a fi afectate mesaje de atentionare/avertizare.

  • Ponta vrea program de lucru 9.00-17.00 pentru angajaţii instituţiilor publice

    “Este o recomandare a primului-ministru, în vederea alinierii la normele UE. La nivelul Guvernului, angajaţii vor lucra în intervalul orar 9.00-17.00, dar fiecare instituţie, în funcţie de specificul activităţii, poate opta totuşi pentru propriul program optim de funcţionare, precum între orele 8.00-16.00. Recomandarea premierului este însă pentru un program de lucru aliniat normelor UE”, a spus oficialul guvernamental. Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că programul de lucru cu publicul nu va fi modificat, urmând să fie menţinut în intervalul 8.00-16.00.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Dragoş Geletu, KLG Logistic: Am vrut să-mi demonstrez mie însumi că pot construi o companie de la zero care să ajungă în top

    BUSINESS Magazin: De cât timp lucraţi în firmă şi cum aţi decis să acceptaţi o poziţie în cadrul companiei? Ce experienţă aveţi şi cum apreciaţi parcursul profesional de până acum?

    Dragoş Geletu, KLG Logistic: Înainte de a înfiinţa filiala locală a KLG am lucrat vreme de 12 ani în aceeaşi industrie, lucrând pentru Frans Maas/DSV, unde ultima poziţie deţinută era tot de managing director. N-aveam niciun motiv concret să plec – aveam putere de decizie asupra afacerii din România, eram plătit ca un preşedinte de bancă, aveam o cotă de acţiuni. Ce mă deranja era că într-o multinaţională apropierea de oameni se pierde, or eu îi ştiam personal aproape pe toţi cei 700 de angajaţi. Aşa că m-am hotărât să pornesc de la zero o afacere. Sunt partener în KLG Europe, din punct de vedere investiţie 20% dar din punct de vedere decizional în statutul companiei suntem două părţi (KLG International şi eu) cu putere decizională egală 50-50%.

    BUSINESS Magazin: Care a fost cel mai greu moment din carieră?

    Dragoş Geletu, KLG Logistic: A coincis cu începutul KLG Logistics, în urmă cu patru ani şi jumătate. A fost o nebunie de moment, am vrut să-mi demonstrez mie însumi că pot construi o companie de la zero care să ajungă în topul companiiilor din domeniu – transport şi logistică.

    BUSINESS Magazin: Câţi oameni aveţi în subordine şi care este bugetul pe care îl administraţi?

    Dragoş Geletu, KLG Logistic: Avem acum în jur de 300 de angajaţi şi o cifră de afaceri în 2011 de 20 mil. euro.

    BUSINESS Magazin: Ce rezultate a avut anul trecut compania?

    Dragoş Geletu, KLG Logistic: Am crescut dinamic în ultimii ani începând acum patru ani de la 2 mil. euro şi ajungând în 2011 la 20 mil. euro. Faţă de 2010 (15,5 mil euro) am crescut cu aproximativ 35%.

    BUSINESS Magazin: Unde vă vedeţi peste 10 ani?

    Dragoş Geletu, KLG Logistic: Consultant la una sau mai multe companii de top.

  • Bursele europene au deschis luni în scădere, la minimul ultimelor cinci luni

    Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene a coborât cu 0,5% în debutul şedinţei de tranzacţionare şi a atins cel mai redus nivel din decembrie 2011. Săptămâna trecută, indicele pieţelor europene a pierdut peste 5% din valoare. Incertitudinile din pieţe sunt centrate pe capacitatea Greciei de a rămâne în zona euro şi de situaţia din sistemul bancar spaniol, care continuă să se lupte cu pierderile masive declanşate în 2008 de spargerea balonului speculativ de pe piaţa imobiliară.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • 35 de miliarde de euro pe meciuri, în fiecare sezon

    Noua categorie de suporteri europeni “fără frontiere” este definită într-un nou studiu realizat de MasterCard şi de European Business School (EBS). Indiferent că este vorba despre plata biletelor la meciurile care se joacă în altă ţară, a canalelor TV premium sau despre achiziţionarea de diverse produse, suporterii fără frontiere realizează un total de cheltuieli pe sezon din care s-ar putea finanţa construcţia a 100 de stadioane Fußball Arenas München, s-ar putea cumpăra 372 de jucători de valoarea lui Christiano Ronaldo sau chiar 562 de jucători ca Fernando Torres.
    Rezultatele raportului lansat înainte de finala din acest an a UEFA Champions League, jucată între FC Bayern München şi FC Chelsea, pe stadionul Fußball Arenas München, sâmbătă, pe 19 mai, clasifică un sfert dintre iubitorii europeni împătimiţi ai fotbalului (41 de milioane) drept “suporteri fără frontiere”. FC Barcelona este cea mai populară echipă străină (29%), urmată de Real Madrid CF (10%) şi FC Manchester United (8%).

    “Studiul analizează schimbările în comportamentul suporterilor, dar şi modul în care modificarea preferinţelor acestora pentru o anumită echipă de fotbal are impact asupra cheltuielilor”, spune Hany Fam, president strategic partnerships and market development, în cadrul MasterCard Europe. “Este interesant să vedem cum fanii dezvoltă noi strategii – de exemplu, devin susţinători ai unor echipe de fotbal din străinătate, pentru a fi şi mai aproape de meciuri şi a se bucura de mai multe momente de nepreţuit din fotbal.”
    Cum cheltuiesc suporterii fără frontiere?
    Suporterii fără frontiere cheltuiesc în fiecare sezon 35 de miliarde de euro astfel:
    • O cincime din totalul cheltuit sau 7,5 miliarde de euro pentru abonamentele la canalele TV premium.
    • Achiziţia de produse (cu logo-ul echipei de fotbal preferate) reprezintă 13% din banii cheltuiţi de suporteri.
    • Participarea propriu-zisă la meci reprezintă 10% din cheltuielile suporterilor, plus 2,5 miliarde de euro – sume alocate pentru mâncare, băuturi sau alte produse cumpărate de pe stadion.
    • 6% dintre sume sunt cheltuite în pub-uri sau baruri care permit clienţilor să vadă meciul, iar 5% dintre sume pentru abonamentul la canalul TV al unui club sportiv.
    • Unul din patru suporteri participă la meciurile echipelor străine, jucate pe teren propriu. Cazarea şi transportul aferente participării la meciuri sau vizita pe stadionul preferat costă 8,75 miliarde de euro, în fiecare an – un sfert din totalul cheltuielilor.
    • Impactul meciurilor asupra turismului este unul pozitiv: o treime dintre suporterii fără frontiere şi-au rezervat o vacanţă doar cu intenţia de a vedea meciul sau de a vizita stadionul. O cincime dintre fani îmbină utilul cu plăcutul – merg la meci şi vizitează şi oraşul sau integrează meciul într-o vacanţă obişnuită.
    • În total, oraşele care găzduiesc suporterii fără frontiere la meciurile UEFA Champions League beneficiază de aproximativ 4,5 miliarde de euro pe sezon.

    Categorii de suporteri
    Raportul clasifică fanii fără frontiere în trei categorii:
    • Categoria Highlight Fans (suporterii ataşaţi de filozofia de joc şi valorile unui club) reprezintă aproape două treimi (60%) din totalul suporterilor fără frontiere. Aceştia preferă un club de fotbal pentru felul în care joacă (85%) sau pentru succesul înregistrat (79%).
    • Din categoria Regional Affinity Fans (suporterii ataşaţi de regiunea de unde provine clubul) fac parte 12% din totalul suporterilor. Foarte mulţi dintre aceştia preferă o echipă de fotbal datorită legăturii pe care o au cu oraşul clubului, iar 55% dintre suporteri vizitează cu regularitate regiunea în care se află clubul.
    • Categoria Star Followers (suporterii ataşaţi de jucătorii sau antrenorii vedetă) reprezintă 11% dintre suporterii fără frontiere. Aceştia sunt loiali anumitor jucători şi antrenori şi sunt pregătiţi să îşi schimbe preferinţele în funcţie de echipa la care pleacă jucătorul/antrenorul preferat.

    Globalizare
    Autorul studiului, profesorul Sascha Schmidt, Directorul Institutului de Sport, Afaceri şi Societate, la Universitatea EBS din Germania, a făcut referire la trei mari tendinţe care au dus la proliferarea suporterilor fără frontiere.
    Acesta explică: “în primul rând, mobilitatea crescută, prin mijloace de transport internaţionale mai ieftine – acest lucru a făcut ca distanţa să nu mai constituie o problemă, atunci când vine vorba despre meciurile jucate de cluburile străine. în al doilea rând, canalele new media au permis suporterilor acces uşor la informaţiile clubului şi socializarea cu alţi suporteri din străinătate – astfel, suporterii fără frontiere sunt mult mai implicaţi în tot ceea ce ţine de activităţile clubului respectiv. în cele din urmă, statutul de vedetă, pe care atât jucătorul, cât şi antrenorul de fotbal l-au dobândit la nivel global, a făcut ca diferenţele de limbă şi cultură să nu mai existe şi a adus mai aproape suporteri din diferite ţări.”

    Rezultatele raportului se bazează pe un studiu exploratoriu derulat de Institutul de Sport, Afaceri & Societate de la European Business School (EBS) din Germania. Cercetarea exploratorie este folosită în domenii noi, cum ar fi Suporteri fără frontiere, unde nu există deloc studii anterioare la care se poate face referire, sau acestea sunt foarte puţine. Scopul principal este să se obţină informaţii care să stea la baza unor viitoare cercetări empirice. Per total, 1246 de persoane din audienţa canalului TV Eurosport din 5 pieţe-cheie din Europa: Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie, au răspuns la o anchetă online. în plus, 25 de interviuri calitative au fost luate unor membri ai fan cluburilor din străinătate şi asociaţiilor de suporteri, în ultimele două luni.

  • Bancpost introduce facilitatea de overdraft pentru finanţarea micilor întreprinzători

    Prin acest tip de finanţare, clienţii care au un istoric de tranzacţionare cu banca pot accesa în orice moment sume de bani într-o anumită limită aprobată, pentru acoperirea deficitului de capital de lucru curent. Facilitatea de overdraft se acordă în lei, nu necesită garanţii materiale, iar aprobarea se face în 2 zile lucrătoare. Produsul completează şi gama de facilităţi de credit oferite de bancă pentru segmentul întreprinderilor mici şi al PFA. Până la 31 iulie, clienţii care accesează o facilitate de overdraft se bucură de gratuitate la comisioanele legate de facilitate.

    “Am lansat anul trecut pachetele tranzacţionale Basic, Star şi Premium, iar interesul pentru acestea în rândul clienţilor noştri a fost peste aşteptări. Avem confirmarea că strategia băncii bazată pe relaţionare cu clientul şi nu pe produs este cea potrivită. Overdraftul a venit ca o completare firească, fiind cea mai flexibilă facilitate de credit din gama de produse de finanţare adresate micilor întreprinzători”, declară Ana Cernat, director executiv al diviziei Companii Mici şi PFA.

    Pachetele tranzacţionale Basic, Star şi permit accesul la un mix de produse şi servicii cu utilizare frecventă, printre care contul curent Dinamic cu dobândă avantajoasă, cardul de debit Visa Business sau aplicaţia de internet banking Fastbanking®. Clienţii care aleg să utilizeze oricare dintre cele 3 pachete beneficiază de discounturi semnificative la comisioanele de tranzacţionare şi administrare.

    “Segmentul micilor întreprinzători este în atenţia Bancpost şi lucrăm în continuare la îmbunătăţirea serviciilor adresate celor care practic constituie motorul economiei româneşti şi angajează jumătate din forţa de muncă din sectorul privat”, adaugă Ana Cernat.

    Bancpost, a zecea bancă din sistem după active, controlată de grupul elen EFG Eurobank, are o prezenţă de peste 20 de ani pe piaţa din România. Banca acoperă prin gama de produse şi servicii din portofoliu nevoi de finanţare pentru toate categoriile de clienţi, companii mari, IMM-uri, companii mici şi persoane fizice. Bancpost acordă finanţare atât prin produsele sale, cât şi prin intermediul liniilor puse la dispoziţie în parteneriat cu BERD şi IFC. În România, Bancpost este partener exclusiv al American Express.