Blog

  • Ministrul Transporturilor cere corpului de control să verifice proiectul extinderii reţelei de metrou până la Otopeni

    “Corpul de control nu este o sperietoare, el trebuie să constate în ce fază se află proiectul şi dacă sunt greutăţi care depind de noi să le rezolvăm”, a spus Silaghi, aflat în vizită pe şantierul magistralei 5 de metrou. Lucrările la magistrala 5, tronsonul Râul Doamnei-Eroilor, au o întârziere de 1-2 luni, care însă va fi recuperată, potrivit MTI, astfel încât termenul de finalizare rămâne 2015. Responsabilul tehnic al proiectului, Ioan Ursu, a declarat că până la finele anului viitor companiile constructoare vor finaliza structura staţiilor.

    Mai mult pe mediafax.ro

  • Japonia, cel mai mare creditor din lume în 2011, pentru cel de-al 21-lea an consecutiv

    Activele străine ale Japoniei au crescut anul trecut cu 0,6%, la 253.010 miliarde yeni (3.200 miliarde dolari), a anunţat marţi ministerul japonez al Finanţelor. Cea mai ridicată expunere a Japoniei pe pieţe străine, de aproape 300.000 miliarde yeni (3.700 miliarde dolari), a fost înregistrată la sfârşitul anului 2009. Datele sunt înregistrate din 1996. Ministerul japonez al Finanţelor notează că poziţia externă netă a Japoniei este cu siguranţă cea mai mare din lume, deşi mai multe ţări, inclusiv Statele Unite, nu au raportat încă datele corespunzătoare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Doi politicieni: leul şi euro

    Pe forumurile publicaţiilor online frecventate de fani PDL au apărut săptămâna trecută reflecţii de genul următor: “Mă întreb dacă se deprecia cursul dacă mai era MRU?” sau “Creşterea euro în România nu are nicio legătură cu Grecia, ci cu situaţia internă, cu Ponta şi USL”. Astfel de confuzii, voite sau nu, repetă iluzia din 2008 că tot ce se întâmplă în România e determinat exclusiv intern şi că a vorbi despre dependenţa economiei noastre de evenimentele din zona euro sau din SUA lezează mândria naţională sau, după caz, e o încercare de a arunca pisica în curtea altora pentru propriile necazuri.

    În parte, credinţa în izolarea României ţine de faptul că politica monetară a încercat, după cum era şi firesc, să reducă atât din efectul erorilor de politică fiscală ale diverselor guverne, cât şi din efectul dezavantajelor competitive ale economiei. Aşa se explică şocul nefiresc produs în opinia publică de deprecierea recentă a leului, în condiţiile în care explicaţiile de la BNR că toate celelalte monede regionale au căzut şi mai mult în ultimele luni, din cauza crizei euro, au produs mai curând o uimire neîncrezătoare.

    De la începutul lunii până la 16 mai, leul a pierdut în total 1,1% faţă de euro; pentru comparaţie, numai în ziua de 14 mai, când au apărut speculaţiile că oficialii UE ar dori ieşirea Greciei din zona euro, forintul pierdea 1,5% faţă de euro, zlotul 1,4%, rubla 0,4%. În aceeaşi zi, diferenţa în percepţia investitorilor au făcut-o bursele: bursa din Varşovia a pierdut 2,3%, cea din Budapesta 2%, cea din Praga 2,1%, dar cea de la Bucureşti a pierdut 4,1%, din două motive simple: ponderea ridicată a băncilor greceşti în sistemul bancar din România (peste 13%) comparativ cu celelalte ţări din Est şi insuficienţa ofertei de acţiuni atractive.

    Dincolo de iluzia creată de relativa stabilitate a cursului, cealaltă explicaţie pentru opinia că România e izolată de turbulenţele externe ţine de lipsa tradiţională de interes a publicului pentru evenimentele din afara graniţelor şi de credinţa că România e permanent în centrul atenţiei investitorilor, care o judecă în afara oricărui context. Numai că orice tensiune din pieţele financiare are loc pe seama centrului, adică a evenimentelor din ţările dezvoltate, care naşte apoi efecte la periferie, adică asupra activelor din pieţele emergente.

    De exemplu, 23 aprilie a fost pe de o parte ziua de după primul tur de scrutin din Franţa, încheiat cu victoria lui François Hollande, omul care anunţase că va schimba tratatul fiscal european, iar pe de altă parte a fost o zi de aşteptare înfrigurată ca Rezerva Federală să anunţe o nouă rundă de relaxare monetară, adică de injecţii de lichiditate pentru bănci. Euro a scăzut atunci faţă de dolar cu 0,53%, iar efectul s-a repercutat imediat pe pieţele emergente: forintul ungar, coroana cehă şi zlotul polonez au pierdut câte 1% faţă de dolar, iar peso-ul mexican, realul brazilian şi peso-ul chilian câte 0,5% sau mai mult. În acelaşi timp, prima de risc pentru obligaţiunile şi titlurile emise de pieţele emergente a crescut.

    Acum, percepţia de risc în privinţa pieţelor emergente în ansamblu a crescut: în sondajul din mai al SocGen privind percepţia investitorilor de portofoliu faţă de pieţele emergente, 78,9% s-au declarat reticenţi faţă de acestea şi numai 9,9% dornici să facă aici plasamente, în timp ce în aprilie, numai 56% erau reticenţi şi 24,6% voiau să investească în continuare. Iar dacă ne întrebăm cum suntem noi priviţi, aflăm că “România nu e prea atent urmărită nici măcar de investitorii în pieţele de frontieră, însă programul de privatizare ar putea atrage mai mult interes. Piaţa pare ieftină, iar discountul faţă de pieţele de frontieră şi cele emergente s-ar putea reduce, cu excepţia cazului unei noi crize în Europa”, după cum notează analiştii Citigroup.

    Cât priveşte Europa de Est, aici acţionează factori regionali care încurajează generalizări din partea investitorilor. Agenţia Fitch a difuzat un nou raport în care avertizează că riscurile create de criza din zona euro pentru băncile din Europa Centrală şi de Est rămân semnificative, dată fiind dependenţa de export a zonei, ponderea mare a băncilor aflate în proprietatea unor grupuri din Vest, “potenţialul de slăbire a monedelor în cazul continuării tensiunilor din zona euro” şi creşterea creditelor neperformante în ţări ca Ungaria, România, Bulgaria şi Croaţia.

    Şi ştirile de săptămâna trecută privind bilanţul economiilor din Est în T1 arată prost: economia Cehiei a scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv, cea a României pentru al doilea trimestru consecutiv, iar cea a Ungariei a intrat din nou pe minus, stârnind comentarii pesimiste de la analişti despre perspectiva CEE pentru perioada aprilie-iunie, având în vedere că respectivele scăderi au avut loc încă dinainte de recenta escaladare a crizei din zona euro. Dumitru Dulgheru, analist al BCR, arată că indicatorii de percepţie a investitorilor pentru zona euro, ţinta a peste 50% din exporturile României, sunt la niveluri joase, prefigurând o prelungire a recesiunii în al doilea trimestru; dacă la aceasta se adaugă nesiguranţa privind viitorul Europei, care a atins noi cote în ultimele zile, “situaţia poate întinde nervii investitorilor, cu impact negativ asupra investiţiilor străine în România”.

    Acesta e contextul în care impresia că România e imună la evenimentele externe poate fi catastrofală, dacă pe ea se fundamentează politici cu întemeiere strict electorală sau dacă diverşi demnitari ai guvernului ies mereu în public, ca săptămâna trecută, cu declaraţii necontrolate care angajează noi cheltuieli viitoare sau modificări de regim fiscal. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, spune că noul guvern condus de Victor Ponta s-a instalat foarte repede şi a ajuns la un acord cu FMI în privinţa politicilor viitoare, “ceea ce e un semn bun pentru evoluţiile pe termen scurt”, însă “incertitudinea privind acţiunile concrete pe termen mediu şi lung a crescut, ceea ce nu e bine pentru cursul de schimb”.

    Influxurile externe nete de capital privat rămân la un nivel scăzut, adaugă Ionuţ Dumitru, “şi probabil vor rămâne scăzute în perioada următoare, dată fiind aversiunea mare faţă de risc de pe pieţele externe. În acest context, actuala slăbiciune a leului probabil se va consolida în următoarele trimestre”. Raiffeisen vede cursul la 4,35 lei/euro în iunie, în timp ce ING Bank deja şi-a redus previziunea, anticipând pentru iunie un curs de 4,45.

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Eliza Erhan, Millennium Bank Romania

    “E drept însă că o femeie trebuie să fie mult mai organizată şi mai concentrată pe ceea ce face pentru a putea acorda atenţia necesară atât activităţii profesionale, cât şi familiei. Şi, în plus, trebuie să fie suficient de puternică pentru a rezista tentaţiei de a renunţa în momentele dificile.” În ce priveşte stilul de management, crede că diferenţele ţin mai mult de experienţă şi de personalitate decât de gen, însă femeile sunt în general mai practice, mai empatice şi orientate către soluţii şi decizii, deşi au dezavantajul că “sunt mai vulnerabile emoţional decât bărbaţii, se implică mai mult sufleteşte în ceea ce fac şi, de aceea, pot fi mai afectate când lucrurile nu ies aşa cum trebuie”. Ca lider, Erhan e adepta stilului democratic şi participativ, pentru că “mai multe minţi pot produce ceva mult mai bun decât una singură”.

    Eliza Erhan a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE în 1999, apoi un program de Studii Europene organizat de Academia Istropolitana Nova din Slovacia, iar în 2002 a terminat un master în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene la SNSPA. În 2008 a câştigat o bursă de studii oferită de Intercollege IBS şi revista BUSINESS Magazin pentru programul MBA al City University of Seattle. A lucrat în Banca Ţiriac, unde a ajuns în 2000 în urma unui proces de selecţie a 10 tineri absolvenţi din acel an, iar din 2004 la HVB Bank, unde s-a implicat direct în fuziunea HVB-Banca Ţiriac şi apoi HVB Ţiriac-UniCredit. Din 2007 conduce activitatea de marketing şi dezvoltare a produselor de retail şi activitatea de bancassurance din Millennium Bank România.

    Afirmă că s-a împăcat deja cu ideea că nu poate trage o linie de delimitare care să separe strict viaţa profesională şi cea personală. “Presiunea şi aşteptările sunt foarte mari din ambele părţi, de aceea uneori mi-aş dori ca ziua să fie mai lungă pentru a putea finaliza tot ceea ce mi-am propus.” Pentru ea, familia este “atât stâlpul meu de rezistenţă, cât şi motorul care mă împinge mereu înainte, iar fetiţa mea e comoara care m-a îmbogăţit sufleteşte în ultimii trei ani de zile”. Încearcă să profite la maximum de timpul liber destul de limitat, în primul rând călătorind, ba chiar păstrează tot timpul în geantă o agendă în care notează locurile pe care îşi doreşte să le vadă. “Vacanţa de anul trecut din Muntenegru a fost o adevărată revelaţie, pentru că am descoperit locuri pline de farmec şi frumuseţe pură. Golful Kotor este o capodoperă a naturii, cu privelişti ce îţi taie respiraţia, în timp ce salba de oraşe medievale arată ce lucruri minunate şi durabile pot construi oamenii. Şi îmi place foarte mult Istanbulul pentru modul cum îmbină opusurile: vechi şi modern, Asia şi Europa, mistic şi pământesc.”


    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Deputaţii jurişti: Furnizorii vor stoca şase luni datele legate de convorbiri telefonice si mailuri

    Iniţial Comisia stabilise că aceste date trebuie să fie stocate timp de un an, dar, la propunerea deputatului PNL Alina Gorghiu, deputaţii jurişti au redus la jumătate perioada de stocare a datelor. O altă prevedere adoptată de Comisia juridică a fost aceea ca procurorii vor avea acces la aceste date doar cu aprobarea judecătorului. Proiectul legii a fost adoptat, anterior, de Comisia juridică, apoi, din plen a fost retrimis la Comisie pentru modificări. Proiectul urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor în şedinţa de marţi.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • ANAF a blocat conturile SRTV pentru obligaţii către stat de 308 milioane de lei

    Fiscul a pus sechestru şi va executa sumele din toate conturile SRTV. De asemenea, au fost puse sub sechestru şi unele bunuri aparţinând televiziunii publice. Potrivit surselor citate, datoriile se apropiau de prescripţie. Societatea Română de Televiziune (SRTv) a încheiat anul 2011 cu un deficit de 160,8 milioane de lei, în condiţiile în care Televiziunea Publică a avut, anul trecut, venituri totale de circa 583 de milioane de lei, potrivit raportului de activitate al SRTv. Potrivit raportului, TVR a avut anul trecut venituri totale de 583.033.757 de lei şi cheltuieli totale de 743.841.666 de lei. Totodată, cifra de afaceri netă a SRTv a fost, anul trecut, de 544.416.845 de lei.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ciprian Păltineanu, UniCredit Ţiriac Bank: Mă simt mai bătrân decât vârsta din acte, dar în niciun caz mai obosit

    BUSINESS Magazin: Câţi oameni cuprinde echipa pe care o conduceţi? Cum vă definiţi stilul de management şi cum receptaţi diferenţa de vârstă faţă de subordonaţii dvs.?

    Ciprian Păltineanu, UniCredit Tiriac Bank: Echipa de large corporate cuprinde 57 de coverage bankers dedicaţi deservirii clienţilor mari companii româneşti, corporaţii multinaţionale, sector public şi grupuri de instituţii financiare. Colegii sunt grupaţi în Bucureşti (marea majoritate) dar şi în nouă centre regionale din ţară. Ei au vârste între 23 si 53 de ani, dar personal nu cred că vârsta biologică este cea determinantă, atât cât experienţa, forţa şi dorinţa de muncă. Eu, de exemplu, mă simt mai bătrân decât vârsta din acte, dar în nici un caz mai obosit… Mi s-a spus că practic un stil de management al exemplului personal (“leading by example”); încerc să fiu pe cât posibil în prima linie, motivându-mi echipa prin exemplul personal şi totodată asigurând transferul corespunzător de know-how. De asemenea, îi încurajez pe colegii mei conducători de departamente să aplice acelaşi stil de leadership.

    BUSINESS Magazin: Cum aţi făcut tranziţia de la bankingul din România anilor ’90 (ABN Amro) la Lehman Brothers? Ce a însemnat experienţa de la Lehman Brothers şi apoi de la Credit Suisse pentru cariera dvs. şi pentru viziunea dvs. de ansamblu asupra acestui domeniu?

    Ciprian Păltineanu, UniCredit Tiriac Bank: Experienţa din banking-ul românesc al anilor ’90 mi-a fost de mare ajutor, creând premisele dezvoltării mele ulterioare. Fiind şi la început de cariera, atunci am acumulat foarte multe experienţe şi cunoştinţe, pe o curbă de învăţare foarte accentuată, cultivându-mi totodată etica muncii şi curiozitatea intelectuală. Expunerea ulterioară faţă de mediul bancar internaţional, într-o perioadă specială, cu un trend secular de creştere afectat punctual de corecţii (post dot-com bubble, 9/11, credit squeeze-ul din 2003) m-a ajutat să înţeleg mai bine interacţiunile financiare la nivel global, clienţii şi investitorii de mari dimensiuni, cât şi aspectele multi-culturale.

  • Cutremur în Bulgaria, resimţit şi în România

    Epicentrul a avut loc la 9 km nord de localitatea Pernik, respectiv 25 km vest de capitala Sofia, conform US Geological Survey. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 9,1 km.

    Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) de la Bucureşti apreciază seismul la 6,1 grade, evaluând adâncimea la 30 km.

    Centrul Seismologic Mediteranean plasează magnitudinea cutremurului din Bulgaria la 5,7 grade şi precizează că seismul a avut parte doar în prima oră de 3 replici între 2,8 şi 3,1 grade, pentru ca la ora 4,30 să aibă loc o replică mai puternică, de 5,2 grade, la 10 km adâncime. INFP apreciază magnitudinea acestei replici la 5,3 grade şi adâncimea la 30 km.

    Agenţia bulgară Focus, preluată de Novinite, citează conducerea Brigăzii de Pompieri şi a Serviciului de Protecţie Civilă din Sofia, care arată că magnitudinea seismului bulgăresc a fost de 5,9 – 6 grade şi că au avut loc două replici puternice. Aceeaşi sursă a comunicat că a fost alertată de cetăţeni care au reclamat stricăciuni minore la ferestre, pereţi sau tavanele locuinţelor. Speriaţi de seism, o parte dintre locuitorii Sofiei au ieşit din case şi şi-au petrecut restul nopţii în stradă.

  • Orlando Szasz, Renania: N-am avut niciodată sentimentul că aş fi prea tânăr – nici când am intrat în afaceri, nici pe parcursul carierei

    BUSINESS Magazin: Renania este acum cel mai mare producător şi furnizor de echipamente de protecţia muncii din România. De cât timp v-aţi implicat în afacere şi cum apreciaţi parcursul acesteia de până acum?

    Orlando Szasz, Renania: Am fondat afacerea, împreună cu fratele meu, Roland Szasz, în 1995, când eram încă student al Facultăţii de Stomatologie.

    BUSINESS Magazin: Care au fost cele mai mari provocări din carieră?
    Orlando Szasz, Renania: Reconfigurarea modelului de business al companiei şi reorganizarea structurală a acesteia, proces început la finele anului 2008, odată cu debutul crizei în România.

    BUSINESS Magazin: Care sunt cele mai mari realizări din carieră?
    Orlando Szasz, Renania: Consider una dintre realizările importante aceea de a fi reuşit, împreună cu colegii din Renania, să readucem cifra de afaceri a companiei în 2011 la nivelul record înregistrat în 2008.

    BUSINESS Magazin: Care credeţi că au fost atuurile care v-au ajutat să evoluaţi, tânăr fiind?
    Orlando Szasz, Renania: Atuurile mele principale sunt o mare doză de determinare, dedicare, entuziasm şi seriozitate. Nu am avut niciodată sentimentul că aş fi prea tânăr, nici la început când am intrat în afaceri şi nici pe parcursul carierei mele.

    BUSINESS Magazin: Ce planuri aveţi pentru următorii ani?
    Orlando Szasz, Renania: Voi rămâne implicat în Renania, doar la nivel strategic, şi voi urmări alte oportunităţi antreprenoriale. Mă voi dedica construcţiei şi dezvoltării de noi afaceri. În acest moment analizez astfel de oportunităţi atât în România, cât şi în regiune.

    BUSINESS Magazin: Care sunt responsabilităţile pe care le implică funcţia pe care o deţineţi acum?
    Orlando Szasz, Renania: Ca preşedinte al Consiliului Director Renania, voi trasa direcţiile strategice de dezvoltare ale Renania şi voi asigura controlul îndeplinirii obiectivelor de către echipa executivă. De asemenea, voi fi disponibil echipei de management pentru consultanţă, în virtutea experienţei mele în domeniu şi în conducerea Renania

  • Simona Andrei, CEC Bank: Echilibrul relaţiei profesie-familie poate reprezenta cheia unor viitoare realizări personale

    BUSINESS Magazin: Câţi oameni cuprinde echipa pe care o conduceţi? Cum vă definiţi stilul de management şi cum receptaţi diferenţa de vârstă faţă de subordonaţii dvs.?

    Simona Andrei, CEC Bank: Pot spune, cu mândrie, că sunt cel mai tânăr manager al CEC Bank, chiar de la bun început, în februarie 2008. Am avut foarte multe de învăţat în această perioadă. Coordonez direcţia financiară a CEC Bank din iunie 2008, respectiv un colectiv de 10 oameni, cu vârste, experienţe profesionale şi viziuni despre viaţă diferite. Mă consider în primul rând colegul şi prietenul lor şi apoi şeful lor, conform organizării actuale. În funcţie de modul de manifestare a autorităţii mangeriale, consider că stilul de management care mă caracterizează cel mai bine este cel democrat: îmi place să susţin participarea colaboratorilor şi subordonaţilor mei la activitatea de management. Nu încurajez conflictele, asigur o participare activă a subordonaţilor la realizarea sarcinilor primite, apreciez randamentul, punctualitatea şi calitatea lucrărilor executate.

    BUSINESS Magazin: Aţi schimba domeniul actual cu altul? V-ar atrage la un moment dat o carieră de antreprenor?

    Simona Andrei, CEC Bank: E important să nu spui niciodată niciodată.

    BUSINESS Magazin: Luând ca bază experienţa dvs., cum aţi defini profilul unui tânăr manager în România anului 2012?

    Simona Andrei, CEC Bank: Cred că un echilibru al relaţiei profesie-familie poate reprezenta cheia unor viitoare realizări personale. Şi sunt convinsă că în România există mulţi tineri manageri care îşi dăruiesc timpul, energiile şi cunoştinţele în cel mai eficient mod. Cea mai importantă calitate este însă capacitatea de a învăţa din situaţiile prin care treci. Şlefuirea ca manager durează foarte mult. Totul este să nu te plafonezi prea devreme, atras de dorinţa de a avea şi renunţând la “a fi”, la a te căuta şi defini.