Blog
-
Ei sunt şefii de companii care au primit peste 100 de milioane de dolari ca să-şi dea demisia
Când Gene Isenberg a părăsit funcţia de CEO al Nabor Industries, toamna trecută, compania i-a dat un pachet de compensaţii de 100 de milioane de dolari. Nu este o situaţie singulară – Time Magazine prezintă o listă de 21 de manageri care au plecat acasă cu pachete compensatorii de peste 100 de milioane de dolari.
-
Fondul European de Stabilitate Financiară, retrogradat de S&P cu o treaptă, de la AAA la AA+
Decizia este consecinţa retrogradării Franţei şi Austriei, state din zona euro care aveau calificativele “AAA” şi permiteau Fondului European de Stabilitate Financiară, prin garanţiile lor, să beneficieze de cel mai înalt rating al S&P. Într-un comunicat, S&P precizează totuşi că ar putea revizui calificativul FESF. “Dacă vom constata că obligaţiunile pe termen lung ale FESF vor fi susţinute deplin prin garanţii ale statelor membre ce beneficiază de calificativul AAA, am putea reveni la AAA”, precizează S&P.
-
Zona euro şi nisipurile mişcătoare
“Este clar că una dintre probleme este procesul de luare a deciziilor, iar aici lucrurile trebuie să se mişte rapid spre binele zonei euro, dar şi al întregii Europe.” Declaraţia lui Molterer făcută pentru BUSINESS Magazin la finele anului trecut anticipa mişcările de la startul lui 2012. Prima zi lucrătoare a anului în curs scotea pe agenda publică şi aşa destul de liberă în această perioadă vestea potrivit căreia preşedintele francez Nicolas Sarkozy se întâlnea luni, 9 ianuarie, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, discuţiile urmând să vizeze în principal noi reglementări de disciplină fiscală în Uniunea Europeană. Mai exact, cei doi lideri se vedeau din nou ca să pună la punct planul convenit la summitul UE din decembrie de toate statele membre cu excepţia Marii Britanii pentru un tratat de guvernanţă fiscală.
După cum explică Molterer, Europa şi-a făcut bine temele în 2008 şi 2009, în încercarea de a se pregăti pentru criză şi de a sprijini economia reală. El observă însă încă două lucruri-cheie care “trebuie făcute în cel mai scurt timp”. Primul e reducerea datoriei publice într-o manieră compatibilă cu mult aşteptata creştere economică – “o provocare, dar unica soluţie pentru a trece prin criza zonei euro”. Al doilea este întărirea guvernului zonei euro, deja discutată la cel mai recent summit, al cărui scop principal să fie trasarea unor reguli mult mai clare de disciplină fiscală – “un element important pentru următoarea etapă a integrării europene”.
Oficialul BEI vede în regiunea Europei de Est centrul de creştere a UE pe termen lung, deşi acum multora le pare dificil să vadă asta: “Fără îndoială, estul va fi şi motorul de creştere al Europei şi nu vorbesc doar din experienţa austriacă, ci şi din experienţa europeană. Dacă ne uităm la ultimii ani, creşterile cele mai pronunţate au fost tocmai aici”. Dincolo de potenţialul mult mai ridicat decât în alte regiuni, Molterer face trimitere şi la indicatorul care afectează astăzi cel mai puternic economiile – datoria publică. Din nou, dacă ne uităm peste cifrele din România, nivelul e mai scăzut decât în alte ţări. Totuşi, tendinţa nu dă semne prea bune. De la sfârşitul lui 2010 până la finele lui octombrie, când Finanţele au raportat ultimele cifre, datoria publică a crescut cu 17,1 mld. lei, adică 0,7% din PIB, potrivit datelor Ziarului Financiar. Astfel, datoria publică a crescut de la 194,4 mld. lei la finele lui 2010 la 211,5 mld. lei la finele lui octombrie 2011. Ca procent din PIB, datoria publică era la finele lui octombrie 2011 la 38,6% din Produsul Intern Brut, faţă de 37,9% la finele anului precedent.
O altă veste proastă e aceea că nivelul investiţiilor străine în România a ajuns în 2011 la cel al primilor ani de după 2000, respectiv la circa 1,5 miliarde de euro, de şase ori mai puţin faţă de 2006 şi 2008. “Asta nu ţine neapărat de performanţa ţării, ci de faptul că multe dintre companii au preferat să vadă care va fi evoluţia economică pe aceste nisipuri mişcătoare. Nu e o surpriză că investiţiile directe au scăzut, semnalul este negativ, dar perspectivele sunt optimiste”, spune Wilhelm Molterer. În viziunea sa, Guvernul de la Bucureşti trebuie să se concentreze pe infrastructură, dar şi pe reguli clare în procesul de achiziţii publice. Un sistem legislativ puternic, un mediu bancar care să susţină investiţiile, alături de potenţialul fantastic al regiunii sunt argumente puternice în faţa investitorilor, chiar dacă zona euro trece prin momente mai dificile. În zona absorbţiei fondurilor europene şi a proiectelor din infrastructură demarate în ultimele 18 luni, oficialul BEI remarcă “o îmbunătăţire absolută” a indicatorilor. Una peste alta, 2012 va fi anul când Europa va trebui să implementeze ce s-a decis: pentru statele membre, cheia va fi găsirea echilibrului între austeritate şi măsuri stimulative pentru creşterea economiei. “Dincolo de deciziile concrete, câteodată am impresia că suntem într-o spirală psihologică”, mărturiseşte Molterer, cu trimitere la raportul euro-dolar, stabil de luni de zile, şi arătând cu degetul înspre politicieni şi oameni de afaceri care îşi aduc contribuţia la lupta psihologică. La trei ani de la startul crizei, lecţia pe care a învăţat-o vicepreşedintele BEI este că, pentru a avea o structură puternică, e nevoie, mai mult ca niciodată, de o Europă unită: “Performanţa economică a zonei euro şi viitorul monedei unice europene sunt strâns legate de integrarea fiscală a tuturor membrilor, dar mai ales de disciplina bugetară a fiecăruia”.
-
Guvernul şterge datoriile CFR SA la buget, de peste 1 mliard de euro
Ştergerea datoriilor va fi efectuată prin derogare de la legislaţia actuală care reglementează datoria publică, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă. Proiectul este semnat de conducerea Ministerului Transporturilor.
-
Preşedintele BCE, Mario Draghi: Situaţia este foarte gravă
“Situaţia s-a agravat de la audierea fostului preşedinte al BCE”, Jean-Claude Trichet, a spus Draghi în faţa membrilor Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European. “Suntem într-o situaţie foarte gravă, dar nu trebuie să ne acoperim feţele”, a spus Draghi.
-
MAI: 7.900 de persoane au protestat luni, la nivel naţional
Numărul persoanelor care protestează, luni seară, la Sibiu, faţă de Guvern şi preşedintele Traian Băsescu a ajuns la aproximativ 1.800, participanţii scandând şi numele regelui Mihai, în timp ce au străbătut jumătate din traseul stabilit pentru marş. De asemenea, la Cluj-Napoca sunt peste o mie de persoane, iar din cauza manifestaţiei traficul rutier este blocat pe un bulevard din centrul oraşului. Din mulţime au fost aruncate câteva petarde pe şosea, clădirea Prefecturii fiind înconjurată de jandarmi. Protestatarii au afişat un banner pe care scria “Alături de huliganii din Bucureşti”.
-
Vedetele comerţului: magazinele online
Obiceiurile se schimbă văzând cu ochii şi nu e de mirare că tot mai mulţi dintre noi preferă să stea confortabil în faţa calculatorului în loc să alerge pe străzi şi apoi să stea la cozi pentru a plăti dări, facturi sau rate la bancă. Iată însă că şi shoppingul “migrează” tot mai mult către internet. Chiar dacă pentru români conceputul de cumpărături online este unul relativ nou, comparativ cu ceea ce se întâmplă în multe alte ţări de ani buni, “şi la noi există deschidere şi apetit pentru acest mod modern şi facil de a face cumpărături”, spune Manuela Dănilă, senior research executive în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.
Dovadă stă şi faptul că 42% dintre internauţi au căutat în acest mediu produse sau servicii puse în vânzare, arată un studiu de tip omnibus realizat recent de 360insights. “Este un comportament mai degrabă caracteristic unui public mai elevat, dar nu este străin nici celorlalte categorii de persoane”, spune Dănilă. Dintre cei care caută produse sau servicii în mediul online, aproape jumătate (45%) dintre utilizatorii de internet ajung să cumpere în această manieră. Mai cu seamă pe parcursul ultimului an, site-urile de reduceri au avut parte de propriul moment de glorie, înregistrând rate de creştere de câteva zeci de procente. Cu o gamă de servicii şi produse care variază de la electronice, electrocasnice sau haine şi până la vacanţe, consultaţii medicale sau tratamente cosmetice, acest tip de site-uri atrag deja unul din cinci utilizatori de internet, conform studiului. “Vânătorii de promoţii sunt în principal tinerii, iar femeile sunt, indiferent de vârstă, mai înclinate decât bărbaţii să urmărească şi să caute promoţiile din mediul online”, comentează Manuela Dănilă. Tot ea punctează că, “împotriva aşteptărilor, nu cei cu venituri mici le accesează, ci mai degrabă cei care au câştiguri medii sau ridicate”. Deocamdată, majoritatea celor care sunt interesaţi de promoţiile de pe internet au rămas doar la stadiul de vizitatori ai site-urilor de cupoane, doar 8% dintre utilizatorii de net mergând un pas mai departe, respectiv să-şi facă un cont. Cei mai mulţi cumpără de pe internet electronice şi electrocasnice, haine, şedinţe la saloane de înfrumuseţare, bilete la spectacole sau călătorii. “Pentru a găsi cele mai bune oferte, cei care accesează aceste pagini de cupoane au conturi pe două sau trei site-uri”, adaugă reprezentanta 360insights.
De fapt, internetul a dobândit o mare importanţă în viaţa celor mai mulţi dintre noi, fiind accesibil nu numai la birou sau la calculatorul de acasă, ci şi pe telefonul mobil. Deşi la bază era doar un mijloc de comunicare, mediul online şi-a ramificat funcţiile, “ajungând să fie o replică a vieţii de zi cu zi, unde fiecare lucru primeşte un <sinonim> din spaţiul virtual”, spune Manuela Dănilă. Este, prin urmare, explicabil de ce incidenţa internetului ajunge la 70% în mediul urban, nivelul fiind chiar mai ridicat (de cel puţin 90%) în cazul tinerilor sau al persoanelor cu studii superioare.
Piaţa de cumpărături online va ajunge, conform previziunilor, la valoarea de un miliard de euro în mai puţin de trei ani, principalele motoare de creştere fiind segmentele dedicate femeilor şi site-urile ce oferă cupoane de reduceri. Comerţul electronic cu plata online a înregistrat anul trecut o creştere de 24% faţă de anul anterior, ajungând la aproape 159 de milioane de euro, conform datelor furnizate de Romcard. Prin platforma ePayment au fost procesate plăţi în valoare de aproape 140 de milioane de euro, lunile cu cele mai mari vânzări fiind mai, iunie şi iulie, când volumul tranzacţiilor s-a ridicat la aproape 14 milioane de euro lunar. Spre deosebire de alţi ani, când doar anumite domenii înregistrau evoluţii spectaculoase, în 2011 creşterea s-a regăsit în aproape toate domeniile comerţului electronic. “Dacă până de curând asistam la creşteri de 20-30-50% sau chiar mai mari în industrii consacrate precum turism sau telecomunicaţii, în 2011 s-au înregistrat evoluţii şi la alte tipuri de produse, cu utilizare recurentă”, spune Marin Mitroi, director general al Romcard. Şi valoarea medie a coşului de cumpărături a înregistrat o evoluţie pozitivă, de la 58 de euro în 2010 la 64 de euro anul trecut, conform datelor din sistemul ePayment. Cele mai mari valori medii pe tranzacţie au fost înregistrate în turism (163 euro), software (126 euro), domeniul IT & C (114 euro) şi cel al jucăriilor (81 euro). La polul opus se situează tranzacţiile pentru produse sau servicii în general mai ieftine, cum ar fi cărţi, bilete la spectacol, cupoane de reduceri sau plata de utilităţi, al căror cost mediu se situează în jurul valorii de 30 de euro.
-
Cum menţin jandarmii ordinea la protestul de la Universitate. Ultraşii ameninţă cu violenţe (VIDEO)
Pe parcursul zilei de luni au continuat, pentru a patra zi consecutiv, protestele din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării, până la această oră în mod paşnic, cu excepţia unui incident în care unii protestatari au aruncat cu petarde pe trotuarul din zona Teatrului Naţional, Jandarmeria intervenind cu două grupe a câte 20 de jandarmi. Manifestanţii care vor să intre în piaţă sunt legitimaţi selectiv şi controlaţi de jandarmi.
În piaţă au sosit şi grupuri de studenţi. Cei peste 1.000 de protestatari din perimetrul pieţei, oameni de toate vârstele, au scandat lozinci contra Guvernului şi au cerut demisia preşedintelui Traian Băsescu, grevă generală şi alegeri anticipate.
Câteva persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. O maşină a fost incendiată pe una dintre străzile învecinate. Ulterior, o parte dintre manifestanţi, cu lozinci ca “Gabori asasini!”, au încercat să plece spre Piaţa Unirii şi să blocheze circulaţia pe bulevard, după cum anunţaseră pe Facebook. Jandarmii au prins şi reţinut câteva zeci dintre aceştia. Unii dintre cei plecaţi spre Unirii s-au risipit pe străzile adiacente, de unde au fost recuperaţi de jandarmi, care au folosit gaze lacrimogene. Circa 40 de protestatari au fost urcaţi în dube şi duşi la poliţie. Situaţia este sub controlul forţelor de ordine.
Suporterii galeriilor de fotbal care şi-au anunţat pe Facebook dorinţa de a se răzbuna pe jandarmi şi-au anunţat din timp prezenţa, tot prin intermediul reţelelor sociale online. Unii dintre aceştia au început să-şi exprime frustrarea faţă de faptul că manifestanţii paşnici s-au delimitat de vandalismele din 15 ianuarie şi de autorii lor.
De pildă, “Ultras Tei Dinamo” scrie, adresându-se celor din grupul cu acelaşi nume: “Poate in al 12-lea ceas veti intelege ca poporul asta nu ne vrea! Romanii nu merita sacrificiul nostru. Romanilor, cu foarte putine exceptii, le place cum e acum. Au tv, au gigi, au seminte, au manele, au mici, au caldura in casa. Lasati porcii sa traiasca in cocina. Nu va sacrificati pentru ei ca sa-i bagati in sufragerie, ca ei tot in cocina se vor intoarce”. Adepţii răzbunării violente îi ameninţă virtual cu moartea pe jandarmi şi repetă sloganul ultraşilor – A.C.A.B. (All Cops Are Bastards).
-
Premierul belgian: Agenţiile de evaluare financiară antrenează zona euro într-o “spirală negativă”
“Agenţiile de evaluare financiară joacă un rol, dar într-un mod foarte curios, din cauză că au tendinţa să ne antreneze către o spirală negativă prin atitudinea lor, prin tempo”, a declarat Elio Di Rupo pentru postul de televiziune RTL-TVI. “Ceea ce mă interesează este ca ţara noastră să iasă din criză, ca cetăţenii noştri, după eforturile pe care le vom depune, să poată trăi mai bine”, a adăugat el, referindu-se la un plan de economii în valoare de 11, 3 miliarde de euro în vederea reducerii deficitului Belgiei.