Blog

  • Cine sunt cei cinci care au decis intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica

    “Sunt la Viena în delegaţie cu primul ministru. Sincer am mai fost sunat în legătură cu acest subiect dar nu ştiu nimic, dacă această cerere de intrare în insolvenţă este reală şi există sau nu. Dacă eu ca preşedinte al Consiliului de Administraţie nu ştiu nimic, atunci nu văd cine poate să ştie”, a declarat Remus Vulpescu.

    Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica este format din cinci membri. Preşedintele CA, Remus Vulpescu, este actualul şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţia din cadrul Ministerului Economiei care gestionează companiile de stat din sectorul energetic. Este jurist şi a lucrat în perioada 2009-2012 şi ca practician în deomeniul insolvenţei. A absolvit facultatea de ştiinţe politice şi facultatea de drept a Universităţii Bucureşti.

    Din Consiliul de Administraţie mai fac parte Ionică Raicu, Andrei Todea şi Iulian Butnaru, din partea Ministerului Economiei, şi Oana Truţă, din partea Fondului Proprietatea.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Ponta: Aştept de la OMV şi Erste “un parteneriat onest” cu Guvernul. Cota de 16% şi Codul Muncii nu se schimbă

    “Mă văd cu ei şi pentru a discuta lucruri foarte concrete care ţin de investiţiile făcute şi de Erste şi de OMV în România. Aşteptarea mea publică de la aceste mari companii este să continue să investească în România. Asta este să aibă un parteneriat cât mai bun şi cât mai onest cu Guvernul României şi cu autorităţile române şi, evident, ca în orice negociere, să obţinem condiţii pentru România cât mai bune”, a precizat Ponta.

    Întrebat dacă la întâlnirea cu reprezentanţii OMV va discuta şi despre preţul carburanţilor, premierul a răspuns că “vom discuta despre toate problemele care ţin de OMV România”.

    El a precizat că, din punctul de vedere al atractivităţii României pentru investitori, “mesajul pe care vreau să-l dau tuturor investitorilor, în special, sigur, celor austrieci, dar şi celorlalţi cu care mă voi vedea, este un mesaj de stabilitate şi predictibilitate”, inclusiv în privinţa cotei unice de impozitare de 16%.

    “România nu este neatractivă din cauza cotei de impozitare, dimpotrivă, aceasta e foarte scăzută faţă de nivelul european. România are probleme în ceea ce priveşte birocraţia, utilizarea fondurilor europene – multe companii austriece au venit în proiecte care implicau fonduri structurale şi de coeziune pe care nu reuşim, după cum ştiţi, să le absorbim foarte bine -, are probleme de corupţie – acolo unde este cazul şi ne-au sesizat, evident că e treaba justiţiei asta, nu a Guvernului – şi probleme în ansamblu de stabilitate a legislaţiei în ceea ce priveşte mediul de afaceri”, a adăugat Ponta.

    Conform premierului, nu va fi modificată nici legislaţia muncii. “Peste 90% din actualul Cod al muncii il considerăm bun. Sunt câteva modificări pe care vrem să le facem în reglementarea conflictelor de muncă, a contractelor colective, dar în ansamblu, pentru investitori, legislaţia noastră nu este o legislaţie rea”, a precizat el. “Problema rămâne în continuare a contribuţiilor de asigurări sociale. Or, acolo ştiţi foarte bine decizia noastră ca în 2013 să avem o reducere a acestor contribuţii. Nu am vrut să mă angajez în faţa investitorilor, nu pot să fac acest lucru până nu avem discutat clar cu Fondul Monetar şi cu Comisia Europeană proiecţia bugetului pe 2013. Până atunci, nu vreau să fac promisiuni anticipate.”

    “Apreciez orice companie, pentru orice loc de muncă creat sau orice salariu dat unui angajat român, deoarece cu toţii ştim că Europa trece printr-o perioadă dificilă şi foarte riscantă”, a declarat Victor Ponta la Forumul economic România – Austria, organizat luni la Viena de Camera Economică Federală (WKO). “Am venit în această primă vizită pentru a-mi exprima recunoştinţa faţă de toate companiile austriece care investesc bani şi creează locuri de muncă şi pentru a transmite mesajul că ne pasă de investiţiile dumneavoastră şi am dori să găsim modalităţi, nu numai pentru a le garanta, dar şi pentru a vă încuraja să investiţi mai mult şi să aveţi o mai mare încredere în viitorul ţării mele.”

    Vizita în Austria include şi întâlniri cu preşedintele federal, cu cancelarul, preşedintele parlamentului şi primarul Vienei. Victor Ponta este însoţit de Lucian Isar, ministru delegat pentru mediul de afaceri, Ovidiu Silaghi, ministrul transporturilor, de consilierii Mihnea Constantinescu şi Eugen Todorovici, precum şi de Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei.

  • Băsescu, din nou despre Roşia Montană, cupru şi gaze de şist

    Băsescu a afirmat că, “din cauza lipsei de resurse”, România încearcă să atragă capital privat pentru a exploata gazele de şist, pentru exploatările de aur de la Roşia Montană şi cele de cupru de la Roşia Poieni, însă şi companiile româneşti au nevoie de împrumuturi pentru a-şi valorifica oportunităţile. “Avem şi alte locuri în care am fi bucuroşi dacă împrumuturile de la Banca Mondială şi din piaţă ar putea fi operate de companiile noastre, care au alte oportunităţi pentru creşterea economică din România”, a spus preşedintele, la întrevederea de la Palatul Cotroceni cu Philippe Le Houérou, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

    El a reiterat că exploatarea gazelor de şist, precum şi exploatările de aur de la Roşia Montană şi cele de cupru de la Roşia Poieni vor asigura noi locuri de muncă şi oportunităţi de dezvoltare pentru economia românească, mai ales că sunt români aflaţi în Spania şi Italia care încearcă şi să găsească oferte de muncă în România.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Ponta face glume la Viena despre Patapievici. La Bucureşti, “Mişcarea Papioanelor” protestează

    “De ce protestează domnul Patapievici, că nu vreau să-l schimb?”, a întrebat Ponta, zâmbind. Directorul Institutului Cultural Român din Viena a răspuns de asemenea zâmbind: “Nu ştiu, mă vedeţi pe mine cu papion?”. Premierul a continuat dialogul: “Nici eu nu port (papion-n.r.). Domnul Patapievici rămâne, nu înţeleg de ce protestează”.

    Guvernul a decis, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, că Institutul Cultural Român va trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, decizia fiind justificată de premierul Victor Ponta prin faptul că instituţia era “mult prea politizată”.

    La iniţiativa Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate, susţinătorii Institutului Cultural Român şi protestatarii de pe strada Arthur Verona au anunţat că se vor organiza în “Mişcarea Papioanelor”. Protestatarii cu papion se vor întâlni luni, între orele 19:00 – 19:30, pe trotuarul din faţa sediului Institutului Cultural Român din Bucureşti, cerând retragerea ordonanţei de urgenţă, respectarea mandatului actualei conduceri ICR (până în ianuarie 2013), menţinerea unei conduceri a Institutului Cultural Român din rândul intelectualilor, promovarea şi finanţarea proiectelor pe criterii de profesionalism şi fără intervenţii şi decizii politice.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Directorul Hidroelectrica susţine că nu ştie nimic despre dosarul de insolvenţă

    “Nu cunosc detalii despre insolvenţa companiei”, a declarat Ştefan pentru Ziarul Financiar.

    Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a emis, luni, un comunicat referitor la publicarea pe site-ul Tribunalului Bucuresti a cererii de intrare in insolventa a Hidroelectrica, în care arată că “hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al societăţii SC Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăţile comerciale cu capital de stat, pentru a nu influenţa in niciun mod instanţele de judecată”.

    Hidroelectrica SA a introdus la finele săptămânii trecute o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti, iar instanţa a stabilit primul termen de judecată pentru miercuri, 20 iunie.

    Gheorghe Ştefan conduce compania de la începutul lunii iunie, când l-a înlocuit în funcţie pe fostul director Dragoş Zachia, aflat la cârma companiei din 2010. Ştefan a ocupat mai multe funcţii de conducere în cadrul companiei de stat Electrica şi a fost directorul societăţii CEZ Servicii, din portofoliul grupului ceh CEZ.

  • Programul Rabla se suplimentează în această lună cu 15.000 de tichete

    Suplimentarea implică o alocare de fonduri suplimentare de 57 de milioane de lei. Iniţial, în Programul Rabla 2012 a fost alocat un buget de 114 milioane de lei, care permite scoaterea din uz a 30.000 de autoturisme mai vechi de 10 ani.

    “Am analizat, împreună cu noua conducere a Administraţiei Fondului pentru Mediu, posibilitatea ca, până la sfârşitul lunii iunie, să finalizăm procedurile pentru a suplimenta Programul Rabla cu 15 mii de tichete. Cele 57 milioane de lei aferente suplimentării au fost realocaţi de la alte programe derulate prin AFM”, a declarat ministrul Rovana Plumb. Noul director al AFM, numit de premierul Victor Ponta săptămâna trecută, este Radu Dan Septimiu Popa, fostul director general al Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB).

    O a doua tranşă de 15.000 de tichete ar putea fi anunţată după rectificarea bugetară anunţată de Ministerul Finanţelor pentru luna iulie. Iniţial, în Programul Rabla 2012 a fost alocat un buget de 114 milioane lei, care permite scoaterea din uz a 30.000 de autoturisme mai vechi de 10 ani.

    Pentru rectificarea bugetară, ministrul Rovana Plumb a precizat că are în vedere să discute şi posibilitatea găsirii de fonduri pentru programul Casa Verde, prin care statul susţine instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Monede sub asediu

    Începând din a doua jumătate a lui 2011, dar mai ales din mai 2012 încoace, de la agravarea crizei din zona euro, fuga de risc a capitalurilor străine către activele americane considerate mai sigure a apreciat dolarul şi a contribuit la deprecierea monedelor locale inclusiv în marile economii emergente.

  • Compania Hidroelectrica şi-a cerut insolvenţa. Motivul: nu mai are bani!

    La 8 iunie, premierul Victor Ponta a înfiinţat un comitet care să evaluzeze situaţia economico-financiară a companiei Hidroelectrica şi să prezinte rapid Guvernului o informare pe această temă şi propuneri de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea activităţii societăţii. Comitetul a fost format din miniştrii Finanţelor, Economiei, Justiţiei, Administraţiei şi Internelor.

    Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie şi preşedintele CA Hidroelectrica, Remus Vulpescu, a declarat atunci, potivit Mediafax, că autorităţile păstrează deschise toate opţiunile în privinţa renegocierii contractelor de vânzare directă a energiei încheiate de Hidroelectrica şi au “sentimentul că se poate obţine mai mult” din renegocierea acestor acorduri. Deocamdată, niciunul dintre beneficiarii contractelor directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica – “băieţii deştepţi” – nu a acceptat reducerea perioadelor de livrare, arăta Vulpescu.

    Citiţi aici cum a motivat Hidroelectrica decizia de a cere insolvenţa

    La finele lunii aprilie, Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, considerând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale. Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.

    Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei. Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

    Citiţi aici mai mult despre contractele cu “băieţii deştepţi” încheiate de Hidroelectrica

    Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei. Compania a finalizat anul trecut cu un profit net de circa 1,41 milioane de euro, la afaceri de 714 milioane de euro, conform Ziarului Financiar.

    Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a emis, luni, un comunicat referitor la publicarea pe site-ul Tribunalului Bucuresti a cererii de intrare in insolvenţă a Hidroelectrica, în care arată că “hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al societăţii SC Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăţile comerciale cu capital de stat, pentru a nu influenţa in niciun mod instanţele de judecată”.

    Fostul guvern decisese în ianuarie iniţierea demersurilor pentru vânzarea la bursă a unui pachet de 10% din acţiunile Hidroelectrica, conform înţelegerii cu FMI. Listarea producătorului de electricitate Hidroelectrica a fost decisă de acţionarii companiei la finalul lunii ianuarie, iar în aprilie, consorţiul BRD – Citigroup – Societe Generale – Intercapital Invest a câştigat licitaţia pentru intermedierea listării Hidroelectrica la BVB. Hidroelectrica era evaluată între 2,8 miliarde şi 3,9 miliarde de euro, astfel că oferta prin care compania va vinde pe bursă 10% din acţiuni ar fi urmat să fie cuprinsă între 280 de milioane şi 390 de milioane de euro.

  • Avertizare meteo de caniculă şi disconfort termic. Cum va fi vremea până la 1 iulie

    Potrivit avertizării emise de Administraţia Natională pentru Meteorologie, indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi usor pragul critic de 80 al disconfortului termic în zonele de câmpie şi local în cele de deal şi de podiş.

    ANM a emis, de asemenea, prognoza meteo cu estimările de temperaturi şi precipitaţii pentru fiecare regiune, valabilă pentru intervalul 18 iunie – 1 iulie, după cum urmează:

    BANAT
    Vremea se va încălzi uşor şi treptat de la o zi la alta în prima săptămână a intervalului, devenind caiculară în întreaga regiune pe 21 şi 22 iunie, când mediile temperaturilor maxime vor atinge valoarea de 35 de grade. În intervalul 23-27 iunie va avea loc un proces de răcire, care va readuce regimul termic la valori apropiate de mediile multianuale ale ultimei decade a lunii iunie, iar tendinţa pentru ultima parte a perioadei de prognoză este de menţinere a temperaturii aerului în jurul acestor valori normale. Nu se aşteaptă precipitaţii până spre sfârşitul primei săptămâni a intervalului de prognoză, după care probabilitatea pentru averse pe arii relativ extinse şi însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale vântului va creşte şi se va menţine însemnată până la sfârşitul lunii.

    CRIŞANA
    În primele zile temperatura aerulu va marca o creştere treptată, vremea devenind caniculară în toată regiunea în jurul datei de 21 iunie, când media maximelor va atinge 35 de grade. Pe 23 iunie vremea va intra într-un proces de răcire, devenind normală termic spre data de 26 iunie, iar regimul temperaturii aerului se va caracteriza prin valori apropiate de normele climatologice până la sfârşitul lunii. Nu vor fi precipitaţii până în jurul datei de 22 iunie, după care probabilitatea pentru averse pe arii extinse şi însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale vântului va creşte şi se va menţine însemnată până la sfârşitul lunii, dar mai ales în jurul datei de 26 iunie.

    TRANSILVANIA
    Temperaturile medii vor fi în creştere treptată la începutul intervalului, caracterizând o vreme călduroasă în jurul datei de 22 iunie. În intervalul 23-27 iunie temperaturile vor marca o scădere, devenind apropiate de mediile multianuale ale perioadei şi se vor menţine relativ constante la valori normale până la sfârşitul perioadei de prognoză. Aversele însoţite de descărcări electrice vor fi de interes pentru întreaga regiune după data de 23 iunie şi până la sfârşitul perioadei de prognoză, cu o probabilitate mai mare pentru cantităţi de apă importante între 24 şi 26 iunie.

    MARAMUREŞ
    Vremea se va încălzi de la o zi la alta în prima parte a intervalului, devenind călduroasă , chiar caniculară în orele amiezelor, pe 21 şi 22 iunie. Va urma un proces de răcire treptată până pe 25-26 iunie, după care, până la sfârşitul intervalului de prognoză, regimul termic se va menţine apropiat de cel normal pentru ultima decadă a lunii iunie, atât în ceea ce priveşte valorile medii ale temperaturilor minime, cât şi pe cele ale maximelor diurne. Aversele însemnate cantitativ şi însoţite de descărcări electrice vor fi de interes în toată regiunea în intervalul 23-27 iunie, după care ploile se vor semnala pe arii mai restrânse şi vor fi mai slabe cantiativ. În intervalul 18-21 iunie probabilitatea pentru ploi de scurtă durată va fi redusă.

    MOLDOVA
    Vremea se va încălzi treptat până pe 22 iunie, când va deveni caniculară, iar mediile temperaturilor maxime vor atinge 35 de grade şi minimele nu vor coborî, în medie, sub 20 de grade. În intervalul 23-25 regimul termic va marca o scădere treptată, după care se va menţine relativ constant la valori apropiate de mediile multianuale ale perioadei, până la sfârşitul intervalului de prognoză. În primele zile nu se vor semnala precipitaţii, dar în intervalul 23-27 iunie probabilitatea pentru averse pe arii extinse şi însoţite de descărcări electrica va creşte. Spre sfârşitul perioadei de prognoză ploile se vor semnala pe arii mai restrânse şi vor fi în general slabe cantitativ.

    DOBROGEA
    Temperaturile medii vor marca o creştere treptată în intervalul 18-23 iunie, vremea devenind călduroasă. După 23 iunie va urma o perioadă de uşoară răcire, iar din 26 iunie până la sfârşitul lunii regimul termic se va menţine în limite apropiate de cele normale pentru ultima decadă a lunii iunie. Intervalul de prognoză va fi caracterizat de o probabilitate redusă de apariţie a precipitaţiilor, exceptând intervalul 24-27 iunie când se vor semnala ploi, în general slabe cantitativ, dar însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

    MUNTENIA
    Regimul termic va caracteriza o vreme călduroasă în primele zile aleperioadei de prognoză, caniculară chiar în jurul datei de 21-22 iunie, când media temperaturilor maxime va atinge 35 de grade. În intervalul 24-27 iunie valorile termice vor marca o scădere treptată, apropiindu-se de mediile multianuale ale ultimei decade a lunii iunie, după care nu se vor mai înregistra variaţii semnificative. În prima parte a intervalului nu se vor semnala precipitaţii. Probabilitatea de averse, descărcări electrice şi intensificări ale vântului va fi mai mare în intervalul 24-27 iunie.

    OLTENIA
    În prima parte a intervalului vremea se va încălzi de la o zi la alta, devenind caniculară în jurul datei de 22 iunie, după care va avea loc un proces de răcire treptată care va aduce mediile temperaturii aerului în jurul normelor climatologice în data de 27 iunie. Ultimele zile ale perioadei de prognoză se vor caracteriza printr-un regim termic constant, apropiat de mediile multianuale ale sfârşitului de iunie. Nu vor fi precipitaţii până pe 22 iunie, dar în intervalul 24-26 iunie probabilitatea pentru averse pe arii extinse şi descărcări electrice. În restul perioadei de prognoză probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor se va menţine scăzută.

    LA MUNTE
    Temperaturile medii vor marca o creştere uşoară, caracterizând o vreme călduroasă în jurul datei de 22 iunie, după care vremea va intra într-un proces de răcire uşoară şi treptată, după data de 25 iunie regimul temic devenind apropiat de cel normal pentru ultima decadă a lunii iunie. În prima parte a intervalului doar izolat şi trecător vor fi ploi slabe, dar probabilitatea ca precipitaţiile, mai ales averse însoţite de descărcari electrice, să fie mai abundente şi mai extinse ca arie, va creşte după data de 23 iunie.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    4.414
    numărul de companii care se aflau în diverse stadii ale procedurii de insolvenţă în primul trimestru, în scădere cu 34,65% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform Coface

    4,1%
    creşterea cifrei de afaceri a serviciilor de piaţă (serie ajustată) în luna aprilie faţă de luna martie, în timp ce faţă de aceeaşi lună a lui 2011 creşterea a fost de 7,5%

    309 mil. euro
    cheltuielile de publicitate în 2011, cu 2% mai putin decat anul trecut, conform Initiative Media

    9,2%
    cu atât a scăzut producţia industrială în Italia în luna aprilie faţă de aceeaşi lună din 2011, cea mai mare scădere pe ansamblul UE, în timp ce creşterea cea mai mare s-a consemnat în Slovacia (10,9%)

    11%
    rata ajustată sezonier a şomajului din zona euro în luna aprilie, comparativ cu 9,9% în aprilie 2011 şi neschimbată faţă de luna martie 2012

    10,2%
    creşterea exporturilor în aprilie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după ce în martie exporturile crescuseră numai cu 1,8%