BusinessMagazin

Blog

  • Un an istoric în turism: Câţi bani a făcut Turcia, anul trecut, din turism şi câţi turişti au vizitat ţara?

    Turcia a înregistrat în 2025 cel mai bun an turistic din istorie, cu 63,9 milioane de turişti şi venituri de 65,23 miliarde de dolari, potrivit anunţului făcut de ministrul Culturii şi Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, într-o conferinţă de presă la Istanbul, conform datelor  Autorităţii pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din Turcia (TGA).

    „Pentru 2026, ţintim 68 de miliarde de dolari”, a declarat oficialul TGA, subliniind avansul accelerat al Turciei pe scena globală. Dacă în 2017 ţara se clasa pe locul 8 în lume la numărul de vizitatori, în 2024 urcase deja pe locul 4. La capitolul venituri din turism, Turcia a urcat de pe locul 15 în 2017 pe locul 7 în 2024.

    Turcia a atras aproape 64 de milioane de vizitatori în 2025, în creştere cu 2,7% faţă de anul anterior, iar veniturile din turism au depăşit 65,2 miliarde de dolari, marcând un avans de 6,8%. Cheltuiala medie per noapte a ajuns la 100 de dolari. Pieţele din Europa de Est rămân relevante: România a trimis peste 1,17 milioane de turişti (+0,11%), iar Republica Moldova a înregistrat o creştere mai accentuată, de 3,3%, până la 340.685 de vizitatori. Principalele pieţe sursă pentru Turcia rămân Federaţia Rusă, Germania şi Regatul Unit.

    Ministrul a evidenţiat totodată diversificarea semnificativă a ofertei turistice: Turcia atrage tot mai mulţi vizitatori nu doar pentru litoral, ci şi pentru turism cultural şi religios, ecoturism, arheologie, sănătate şi wellness, gastronomie, croaziere, congrese sau sporturi de iarnă. Proiecte emblematice precum „Patrimoniu pentru viitor” şi „Muzeele de noapte” au transformat Turcia într-un model de succes la nivel internaţional. În plus, campaniile de promovare digitală, precum mini-seria „An Istanbul Story”, s-au bucurat de un succes remarcabil: un episod a atins 32 de milioane de vizualizări, iar chiar şi cele mai puţin populare au trecut de 10 milioane.

  • Medvedev îl laudă pe Trump însă pune la îndoială ameninţarea privind submarinele americane

    Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, l-a caracterizat pe liderul de la Casa Albă drept „curajos” şi „eficient”.

    „Este o persoană emoţională, dar, pe de altă parte, haosul la care se face referire în mod obişnuit, creat de activităţile sale, nu este în întregime adevărat. Este evident că în spatele acestui fapt se află o linie complet conştientă şi competentă”, a spus oficialul rus într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

    Medvedev a subliniat că Trump doreşte să rămână în istorie ca un „preşedinte pacificator” şi că depune eforturi reale în acest sens, menţionând că relaţiile diplomatice dintre Moscova şi Washington au devenit mai productive în timpul mandatului său.

    Acesta a comentat şi speculaţiile potrivit cărora Trump ar fi favorabil Rusiei. Medvedev a afirmat că Trump a fost ales de poporul american, iar Rusia respectă această decizie.

    În cadrul interviului, fostul preşedinte rus a vorbit şi despre ameninţările lansate de liderul american în cursul lunii august. Preşedintele Trump anunţase că va poziţiona două submarine nucleare aproape de teritoriul rus. Despre acele submarine, Medvedev a afirmat: „Încă nu le-am găsit”.

    Despre Războiul din Ucraina, Medvedev a spus că Rusia este aproape de o victorie militară, însă acesta a atras atenţia la provocările postbelice.

    „Dar este la fel de important să ne gândim la ce se va întâmpla în continuare. La urma urmei, scopul victoriei este de a preveni noi conflicte. Acest lucru este absolut evident”, declară Medvedev.

     

  • Incendiul de la Crans-Montana: Numărul deceselor creşte la 41

    Bilanţul incendiului de Revelion din Crans-Montana a crescut la 41 de morţi, după ce un tânăr grav rănit a decedat, sâmbătă, potrivit procuraturii din cantonul Valais.

    Un bărbat în vârstă de 18 ani, cetăţean elveţian, rănit în incendiul de la Crans-Montana, a murit, sâmbătă, într-un spital din Zurich, potrivit unui comunicat transmis de autorităţile judiciare din Valais către AFP.

    Astfel, bilanţul tragediei care s-a produs în noaptea de Revelion a ajuns la 41 de decese şi 115 persoane rănite. În plus mai multe zeci de răniţi, dintre care mulţi în stare gravă, sunt încă internaţi în această săptămână în spitale din Elveţia, Franţa, Germania, Italia şi Belgia.

    Printre persoanele decedate se numără 23 de cetăţeni elveţieni, opt cetăţeni francezi, şase cetăţeni italieni, dar şi câte un cetăţean belgian, portughez, român şi turc.

    Printre persoanele rănite se numără 67 sunt cetăţeni elveţieni, 21 francezi, 10 italieni şi patru sârbi.

    Ancheta a stabilit că incendiul a fost cauzat de artificiile de pe sticlele de şampanie care au aprins spuma de izolare fonică de pe tavanul clubului.

    Proprietarii sunt anchetaţi pentru omor din neglijenţă, vătămare corporală din neglijenţă şi incendiere din neglijenţă.

    De asemenea, ancheta penală a fost extinsă şi asupra a doi responsabili de securitate ai municipalităţii Crans-Montana, care au recunoscut că nu au efectuat controalele de siguranţă.

  • Este revoltă la cel mai mare lanţ de supermarketuri din Polonia

    Angajaţii de la Biedronka, cel mai mare retailer din Polonia, solicită creşterea salariului brut lunar cu 1.000 zloţi (238 euro) începând de luna viitoare. De asemenea, ei cer majorarea numărului de angajaţi, introducerea de personal permanent pentru casele de self checkout astfel încât angajaţii să nu trebuiască să-şi întrerupă alte activităţi pentru a rezolva problemele de acolo şi închiderea magazinelor cel târziu la ora 22, potrivit Wiadomoscihandlowe.pl.

    Sindicaliştii de la Solidaritatea au trimis o scrisoare cu aceste revendicări conducerii companiei pe 27 ianuarie anul acesta, acordând angajatorului doar cinci zile pentru a răspunde.

    Pe lângă majorările salariale, aceştia au cerut introducerea unui bonus de prezenţă pentru managerii de magazine şi managerii adjuncţi de magazine în valoare de 500 zloţi pe lună, introducerea unui bonus pentru angajaţii de la raionul de carne în valoare de 500 zloţi pe lună, creşterea personalului magazinelor Biedronka pentru ca lucrătorii să-şi poate îndeplini sarcinile în timpul programului normal, introducerea de personalul permanent la casele de self-service checkout, închiderea magazinelor cel târziu la ora 22, introducerea unui voucher de masă pentru lucrătorii în ture de 200 de zloţi pe lună, introducerea de fluturaşi de salariu lizibili şi asigurarea dreptului sindicatelor de a plasa pe panourile de anunţuri din spaţiile aparţinând companiei Jeronimo Martins Polska, care deţine Biedronka, informaţii despre posibilitatea aderării la sindicate. Jeronimo Martins este un grup portughez. Începând cu luna ianuarie a acestui an, angajaţii de la Biedronka cu cel puţin trei ani de experienţă pot primi un salariu de bază brut între 5.450 şi 5.900 zloţi. După bonusuri, salariul lor brut total poate varia între 5.950 şi 6.400 de zloţi.

    Casierii începători, pe de altă parte, pornesc cu un salariu între 5.300 şi 5.650 de zloţi brut. Incluzând bonusurile şi alte componente variabile, salariul lor total poate varia între 5.800 şi 6.150 de zloţi brut.

     

  • Cetăţenii din Republica Moldova, îndemnaţi să nu folosească electrocasnice mari

    Ministrul Energiei din Republica Moldova, Dorin Junghietu, îi îndeamnă pe cetăţenii moldoveni să manifeste înţelegere referitoare la avariile de reţea şi să folosească energia electrică raţional, dar şi să se abţină din a folosi electrocasnicele mari.

    Ministrul Energiei din Republica Moldova a precizat, sâmbătă seara, că, deşi energia electrică a fost restabilită în mare parte, există posibilitatea ca, în unele locuinţe, furnizarea cu energie electrică să fie încă afectată.

    „În continuare, se lucrează la restabilirea unei liniei de 400kV afectată de condiţiile meteo, chiciură şi vânt. La unele adrese poate încă să lipsească energia electrică, din cauza unor avarii locale. Acestea sunt înlăturate de echipele de intervenţie ale operatorilor de distribuţie. Astfel, rugăm ca cetăţenii să manifeste intelegere şi să folosească energia electrică raţional, în special prin neconectarea echipamentelor casnice mari”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministrul Energiei din Republica Moldova, Dorin Jughietu.

    Acesta i-a îndemnat pe cetăţenii care întâmpină avarii să le semnaleze.

    De asemenea, oficialul le-a mulţumit companiilor energetice din Ucraina şi România, pentru sprijinul acordat în restabilirea furnizării cu energie electrică.

    „Nu în ultimul rând, vreau să mulţumesc tuturor colegilor energeticieni, inclusiv din Ucraina НЕК “Укренерго” – NPC Ukrenergo şi România Transelectrica, pentru eforturile depuse astăzi în reconectarea sistemului şi asigurarea bunei funcţionări în continuare”, a conchis ministrul Energiei din Republica Moldova.

    Reamintim că, în Republica Moldova a fost înregistrată o deconectare a reţelei electrice. Tensiunea electrică de pe linia 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, a căzut.

     

  • Zelenski, nesigur dacă negocierile se apropie de un rezultat sau se îndeaptă în direcţia opusă

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a precizat că nu ştie dacă negocierile de pace se află într-un stadiu final, sau dacă munca alături de celelalte state este încă necesară pentru asigurarea garanţiilor de securitate.

    Într-un interviu acordat publicaţiei cehe, iROZHLAS, citate de Ukrainska Pravda, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski a mărturisit că este greu de stabilit încotro se vor îndrepta negocierile.

    „Etapa finală este cea mai dificilă şi, în acest moment, nu ştim dacă suntem foarte aproape de un rezultat sau, dimpotrivă, deloc. Este greu de spus.

    Ne bazăm pe garanţiile de securitate oferite de Statele Unite, iar un document în acest sens a fost deja pregătit. Ne bazăm, de asemenea, pe garanţiile de securitate oferite de Europa. Şi acolo aproape totul este pregătit, dar documentul nu a fost încă aprobat de parlamente sau de Congresul SUA.

    Aşa cum am spus şi înainte, nu ştim cu certitudine dacă aceasta este etapa finală şi mai avem doar puţin de parcurs sau dacă vom continua să colaborăm cu multe ţări pentru a obţine garanţii de securitate fiabile”, a declarat Zelenski pentru publicaţia cehă.

    Zelenski a mai precizat că un pachet de măsuri pentru redresarea Ucrainei este important.

    „Potenţialii investitori trebuie să ştie că Ucraina va avea garanţii de securitate şi că Războiul nu va reîncepe. Ei vor să vină şi să investească, şi cred că este o viziune realistă. Aşadar, mai avem de lucru în această privinţă”, a declarat preşedintele ucrainean.

    Acesta a mai precizat că există un plan în 20 de puncte pentru a pune capăt războiului.

    „Există aceste probleme foarte dureroase pe care le-aţi menţionat, referitoare la integritatea teritorială. Vreau să subliniez că, în opinia mea, numai un şef de stat poate rezolva aceste probleme”, a spus Zelenski.

  • SpaceX vrea să trimită un milion de sateliţi în spaţiu pentru a funcţiona ca centre de date AI

    Compania SpaceX a lui Elon Musk a solicitat autorităţii americane de reglementare a comunicaţiilor aprobarea pentru a lansa o constelaţie de un milion de sateliţi care ar urma să funcţioneze ca centre de date pentru inteligenţă artificială, alimentate de energie solară.

    Potrivit documentului citat de Reuters, SpaceX intenţionează să trimită pe orbită până la 1 milion de sateliţi care să exploateze energia solară în vedere dezvoltării inteligenţei artificiale.

    Depunerea documentului are loc după ce au apărut informaţii potrivit cărora Sşi compania de inteligenţă artificială xAI poartă discuţii pentru o posibilă fuziune, demers ce ar accelera planurile SpaceX de a muta infrastructura AI în spaţiu, în contextul competiţiei tot mai intense cu companii precum Google, Meta şi OpenAI.

    „Prin valorificarea directă a energiei solare aproape constante, cu costuri de operare sau întreţinere reduse, aceşti sateliţi vor atinge costuri şi o eficienţă energetică transformatoare, reducând în acelaşi timp semnificativ impactul asupra mediului asociat centrelor de date terestre”, se arată în cererea depusă de SpaceX la Comisia Federală de Comunicaţii.

    Este puţin probabil ca SpaceX să lanseze efectiv 1 milion de sateliţi, întrucât în prezent existâ aproximativ 15.000 de sateliţi pe orbită.

    Planul se bazează în mare măsură pe racheta Starship, vehiculul reutilizabil de nouă generaţie al companiei. „Din fericire, dezvoltarea unor vehicule de lansare complet reutilizabile, precum Starship, care pot lansa milioane de tone de masă pe an pe orbită atunci când sunt lansate cu o viteză mare, înseamnă că potenţialul de procesare pe orbită poate atinge o scară şi o viteză fără precedent în comparaţie cu construcţiile terestre, cu un impact semnificativ redus asupra mediului”, transmite SpaceX.

  • Microsoft şi costul real al economiei AI: Vor să reuşi vreodată să-şi scoată unii banii? Investiţii gigantice, infrastructură la limită şi promisiunea unei pieţe de trilioane de dolari

    Cel mai recent trimestru al Microsoft arată clar că, în era inteligenţei artificiale, „moneda” strategică a industriei cloud este capacitatea. Pentru a ţine pasul cu explozia cererii de putere de calcul şi infrastructură, compania a investit masiv – aproximativ 35 de miliarde de dolari – în extinderea resurselor necesare pentru a susţine viitoarea economie bazată pe AI.

    Cloudul încă vinde promisiunea „lipsei de greutate”, însă cel mai recent trimestru al Microsoft a avut un impact puternic. Aproape că puteai auzi zumzetul staţiilor electrice în fundalul conferinţei cu investitorii – o recunoaştere tăcută că
    softwa­­re-ul a devenit infrastructură, iar blocajul nu mai este în cod, ci în energie. Compania care altădată extindea internetul prin soluţii inteligente ajunge acum să ţină pasul cu dezvoltarea reţelei energetice americane, conform unui material din publicaţia Quartz.

    Rezultatele trimestriale au fost peste aşteptări: veniturile au crescut cu 18%, la 77,7 miliarde de dolari; profitul ajustat pe acţiune a fost de 4,13 dolari, peste previziuni; Azure a avansat cu aproximativ 40%; iar profitul operaţional a urcat cu 24%, la 38 de miliarde de dolari. Totuşi, în ciuda acestor cifre solide, acţiunile au scăzut cu aproximativ 3% în tranzacţiile dintr-o dimineaţă de joi, la publicarea rezultatelor.

    Motivul a fost că trimestrul nu a fost definit de software, ci de infrastructură fizică. Aproximativ 35 de miliarde de dolari în investiţii – un record, în creştere cu 74% faţă de anul trecut – au mers către centre de date, transformatoare şi terenuri. Microsoft obişnuia să crească în ritmul software-ului: produse noi, utilizatori noi, profituri noi. Acum, limitele sunt materiale. Compania a avertizat că va continua să fie „restricţionată de capacitate până la sfârşitul anului fiscal”, o formulare greu de imaginat în perioada în care activitatea se baza doar pe licenţe software.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

    Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă

  • De la city break la detox digital: cum se schimbă turismul european şi de ce românii rămân codaşi la vacanţe

    În ultimele decenii, turismul a devenit o parte importantă în viaţa multor europeni, inclusiv a românilor, fie că e vorba de excursii în care vor să-şi descopere propria ţarĂ SAU de călătorii în ţinuturi îndepărtate. În afară de o binemeritată pauză după luni de muncă, vacanţele sunt o evadare din rutina zilnică, din propria bulă, adeseori chiar din confortul personal. Sunt o şansă de a descoperi locuri şi oameni, dar şi de a te redescoperi pe tine însuţi.

    Ce se schimbă? Ce rămâne constant? În 2020, pandemia de COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra comportamentului de călătorie al oamenilor din întreaga lume, din cauza restricţiilor şi a riscului pentru sănătate. În 2021, multe dintre restricţii au fost ridicate, permiţând turismului să înceapă redresarea. De atunci, numărul europenilor care merg constant în vacanţe a crescut, ajungând la aproape 249 de milioane persoane de peste 15 ani în 2024, adică 65% din populaţia continentului, arată datele publicate de Biroul European de Statistică.  Este o creştere de 2,3 % (sau 5,7 milioane de turişti în plus) faţă de 2023, iar faţă de 2019, numărul turiştilor a crescut cu 5,5 milioane.

    În acest context european, România are încă cel mai mic procent de populaţie care călătoreşte în interes personal, în ţară sau în străinătate, cu puţin peste un sfert (28%) în 2024. Imediat după noi vin Bulgaria, Italia, Portugalia şi Grecia, singurele ţări UE în care mai puţin de jumătate din populaţie merge în vacanţe.

    Pe de altă parte, România se poate lăuda cu cea mai mare creştere a numărului de turişti,
    5,1 milioane de români mergând în excursii locale sau internaţionale, cu 30,5% mai mulţi decât în 2023. Procentul a fost chiar dublu dacă ne uităm doar la segmentul vacanţelor în străinătate, unde numărul românilor călători a crescut cu 62% an la an.

    Următoarele ţări în topul creşterilor, dar la distanţă de România, sunt Suedia, cu 17%, şi Lituania, cu 13,5%. Iar dacă ne uităm doar la excursiile în străinătate, ţara noastră este depăşită doar de Suedia, cu o creştere anuală de 75%.

    Dintre europeni, cei mai mari amatori de vacanţe par să fie olandezii (84%), luxemburghezii, finlandezii şi suedezii (83%), francezii (81%), nemţii (80%), irlandezii (79%), dar şi austriecii şi cehii (76%).

    Singurele cinci ţări europene unde numărul de turişti a scăzut în 2024 au fost Polonia, Portugalia, Italia, Franţa, Danemarca şi Bulgaria.

    Cifrele arată că mai mult de o treime dintre locuitorii din UE au mers atât în călătorii interne, cât şi externe, o creştere uşoară faţă de anul precedent, în timp ce aproape o jumătate au ales doar destinaţii din ţara natală.

    Ecuaţia banilor

    Oricât de mult ne place să călătorim şi să descoperim locuri noi, banii rămân o parte esenţială a ecuaţiei. Şi, din păcate, România punctează negativ la acest capitol, ocupând primul loc în UE la ponderea populaţiei care nu îşi permite nici măcar o vacanţă pe an. Mai mult de jumătate dintre români (58%) nu au avut bani pentru o săptămână de concediu în afara casei, în 2024, conform datelor Eurostat. Cu o situaţie relativ similară se confruntă grecii şi bulgarii, unde procentele sar de 40%.

    La nivel european, după un vârf de 40,5% în 2012, ca urmare a crizei economice, proporţia celor care nu îşi permit o vacanţă a început să scadă şi a ajuns la 28% în 2019, doar pentru a reveni pe creştere în 2020, la 28,7%. În 2024, aceasta era de 27%, variind de la 9% în Luxemburg la peste 40% în România, Grecia şi Bulgaria.

    Ce aduce 2026 în turism

    După pandemie şi ani de redresare, 2025 pare să fi fost un an bun pentru turism, tot mai mulţi oameni simţind nevoia de a lua o pauză din agitaţia zilnică pentru a-şi reîncărca bateriile. Pentru unii asta înseamnă o plajă fierbinte pe malul mării sau o cabană liniştită la munte, câteva zile cu familia sau prietenii, un oraş nou, mâncare bună, seri relaxate la un pahar de vin. Dar tot mai mulţi caută şi altceva, iar 2025 a fost anul în care experienţele semnificative, călătoriile mai lungi, aventurile şi atenţia la wellness au prins avânt. Sătuli de agitaţie şi zgomot, tot mai mulţi turişti fug de destinaţiile mass market, de clasica staţiune de la mare sau de la munte, de insula tropicală din orice feed de TikTok sau de cele mai populare destinaţii europene. Nu mai vor să bifeze locuri din top 10, ci să găsească un loc al lor. Mulţi vor totală detoxifiere digitală în cele mai izolate destinaţii, alţii se dedică sportului, visând la drumeţii pe vârfuri de munte.

    În paralel, creşte constant numărul turiştilor interesaţi de sustenabilitate, care aleg cazări ecologice şi vacanţe care susţin economiile locale şi reduc impactul asupra mediului.

    În mijlocul acestor schimbări de trend, ce va aduce 2026? Analişti, proprietari de cazări, companii aeriene şi de consultanţă, agenţii de turism şi influenceri încearcă la început de an să pună cap la cap câteva dintre trendurile care ar putea marca noul an în turism. O primă concluzie este că în 2026 nu contează atât de mult numărul călătoriilor, cât faptul ca fiecare dintre ele să fie una memorabilă. Şi iată câteva dintre trendurile anului curent, conform analizelor realizate de BBC şi Euronews:

    Turismul literar

    Numărul celor care îşi aleg destinaţia în funcţie de cartea favorită va creşte în 2026, din dorinţa de a prelungi bucuria lecturii, de a experimenta la faţa locului povestea, de a se simţi mai aproape de personaje. Trendul, influenţat puternic de social media şi BookTok, merge mână în mână cu dorinţa de detoxifiere digitală postpandemie, care a făcut ca tot mai mulţi să redescopere literatura în ultimii ani şi să se refugieze în poveşti.

    La munte, mai degrabă decât la mare

    Chiar dacă litoralul rămâne destinaţia preferată a oricărei veri, tot mai mulţi aleg să evite aglomeraţia destinaţiilor de la mare şi să îşi petreacă vacanţa la munte, fie pentru drumeţii, fie chiar pentru o ultimă tură de schi pe gheţar. Cabanele din Alpi au cunoscut în ultimii ani un aflux tot mai mare de clienţi în timpul verii, pe măsură ce supraturismul şi temperaturile adeseori prea ridicate din timpul verii creează probleme în sudul Europei.

    Vacanţele organizate de AI şi hiper-personalizate

    Creşterea utilizării inteligenţei artificiale în domeniul călătoriilor a fost o temă recurentă în ultimii doi ani şi se preconizează că va continua să crească în 2026. Această tendinţă a fost susţinută puternic de Gen Z şi de mileniali, care preferă să lase etapa organizării în mâna alcuiva, solicitând personalizarea itinerarului şi planificări fără surprize, împreună cu recomandări de „hidden gems” la care nu s-au gândit. Utilizatorii AI vor un itineraru care să ţină cont de propriile pasiuni, în căutarea unor experienţe care să dea sens călătoriei. Un sondaj realizat de Marriott arată că 50% dintre turişti au folosit AI pentru a-şi planifica vacanţa în 2025, de la 41% în 2024, iar procentul probabil va creşte.  

    În plus, a trecut vremea când toată lumea rezerva aceeaşi călătorie: industria turismului se îndreaptă către hiperindividualitate la scară largă, iar în ultimii ani au apărut tururi specializate pentru aproape orice moment din viaţă, hobby sau vis. 

    Road-trip, nu avion

    Chiar dacă sunt destinaţii în care avionul este o nevoie de neevitat, tot mai mulţi preferă să călătorească cu maşina, nu spre o anumită destinaţie, ci ca o şansă de a savura întregul traseu, cu pauze pentru vizite şi momente de relaxare. Tot mai des, ţările propun turiştilor trasee speciale pentru călătorii cu maşina, care permit accesul în zone mai izolate, adeseori trecute cu vederea într-o vacanţă clasică. Trendul este susţinut şi de influencerii care călătoresc pe distanţe mari cu rulota, scoţând la lumină tot felul de locuri ascunse şi fascinante.

    Evadarea în off-grid

    În aceeaşi măsură în care o parte a turiştilor aleg destinaţiile pe baza recomandărilor de pe Instagram, alta fuge cât poate de departe chiar de această variantă. Ba chiar caută locuri cât mai puţin promovate pe reţelele sociale. Rezultatul este că destinaţiile izolate sunt în creştere, interesul crescând pentru locuri precum Toledo în Spania, Brandenburg în Germania şi, pentru cei mai aventuroşi, Irak. În Marea Britanie, mulţi evită acum Cotswolds şi Cornwall şi merg către zone mai puţin vizitate, precum Northumberland, Ţara Galilor şi Somerset, potrivit unui raport citat de BBC.

    Dincolo de nişe şi trenduri, 2026 va aduce cu siguranţă turişti şi în destinaţiile clasice, căci Parisul este în continuare oraşul iubirii, plajele din Maldive rămân la fel de atrăgătoare, iar serile fierbinţi din Argentina sau Brazilia nu şi-au pierdut puterea de atracţie. Fie că se îndreaptă spre mare sau spre munte, spre mici oraşe din Europa de Est sau metropole vestice, spre zgârie-norii din Asia sau savanele din Africa, oamenii vor continua să călătorească, să evadeze din rutină, să caute descoperiri şi relaţii noi. Destinaţiile de wellness, retreaturile de yoga, locaţiile pentru sporturi extreme sau hobby-uri, vacanţele culinare, literare sau de detoxifiere digitală vor fi tot mai vizibile în 2026, alături de vacanţele clasice, oraşele fascinante şi complexurile all inclusive de lux.   

  • Tânărul miliardar din spatele revoluţiei AI: omul care a transformat datele în cea mai valoroasă infrastructură tech

    Industriile au devenit obsedate de algoritmi şi descoperiri spectaculoase, dar Alexandr Wang a construit un imperiu dintr-o piesă aparent banală: datele. Fondator al Scale AI, el este omul din spatele infrastructurii care alimentează revoluţia inteligenţei artificiale la nivel global. La mai puţin de 30 de ani, Wang a devenit unul dintre cei mai influenţi – şi mai discreţi – capitalişti ai noii economii tehnologice.

     

    În 2010, un adolescent crescut în mediul ultracompetitiv al cercetării ştiinţifice americane începea să vadă o problemă pe care giganţii tech o ignorau: modelele de AI nu duc lipsă de algoritmi, ci de date curate, structurate şi corect etichetate. Alexandr Wang avea sub 20 de ani când această intuiţie s-a transformat în Scale AI, compania care avea să devină una dintre infrastructurile invizibile ale revoluţiei AI. Despre originile sale, lucrurile sunt mai clare decât în cazul multor fondatori celebri, dar nu mai puţin relevante pentru poveste. Wang s-a născut în 1997, în Los Alamos, New Mexico, într-o familie de imigranţi chinezi, ambii părinţi fiind fizicieni care lucrau la Los Alamos National Laboratory — unul dintre cele mai sensibile şi performante centre de cercetare din SUA, potrivit Financial Times. Crescut într-un mediu dominat de ştiinţă, matematică şi competiţie academică, Wang a excelat timpuriu în matematică şi fizică, participând la competiţii naţionale şi internaţionale înainte de a ajunge la MIT. Drumul său universitar a fost însă scurt. După doar un an la Massachusetts Institute of Technology, Wang a decis să renunţe la studii şi să intre în ecosistemul start-up-urilor din Silicon Valley, convins că viteza industriei AI nu este compatibilă cu parcursul academic tradiţional. În 2016, la doar 19 ani, a fondat Scale AI împreună cu Lucy Guo, pornind de la o idee aparent banală: să creeze o infrastructură standardizată pentru etichetarea şi validarea datelor folosite în antrenarea sistemelor de inteligenţă artificială. În realitate, această „banalitate” s-a dovedit critică. Potrivit Financial Times, Scale AI a devenit rapid un furnizor esenţial pentru companii care dezvoltau maşini autonome, sisteme de recunoaştere vizuală sau modele lingvistice de mari dimensiuni. Într-o industrie obsedată de performanţă şi viteză, Wang a pariat pe disciplină operaţională şi pe ideea că AI-ul este, în esenţă, un produs industrial, nu doar un exerciţiu intelectual. Creşterea companiei a fost rapidă şi constantă. Scale AI a atras runde succesive de finanţare şi a lucrat cu nume majore din tehnologie şi din zona guvernamentală americană, devenind un actor cheie inclusiv în proiecte legate de apărare şi securitate, potrivit Financial Times. În 2021, evaluarea companiei a depăşit pragul de 7 miliarde de dolari, iar câţiva ani mai târziu a urcat spre aproximativ 25 de miliarde de dolari, în contextul exploziei globale a interesului pentru AI generativ, scrie Forbes. Această traiectorie l-a transformat pe Alexandr Wang în cel mai tânăr miliardar self-made din lume, la doar 24 de ani, o etichetă care spune însă prea puţin despre rolul său real în industrie. Mai degrabă decât un vizionar carismatic sau un lider vocal, Wang este descris ca un antreprenor extrem de disciplinat, orientat spre execuţie şi structură, un „inginer al capitalismului AI”, potrivit unor profiluri publicate de Financial Times. În 2024–2025, rolul său a devenit şi mai vizibil odată cu apropierea strategică de Meta, Mark Zuckerberg mizând pe Scale AI şi pe expertiza lui Wang pentru a accelera ambiţiile grupului în zona de super­inteli­genţă, potrivit Financial Times. În acest context, Wang nu mai este doar fondatorul unui start-up de succes, ci un actor-cheie într-una dintre cele mai intense curse tehnologice ale prezentului.   

    1. Cele mai mari oportunităţi apar acolo unde nimeni nu vrea să se uite.

    În timp ce toată lumea concura pe algoritmi mai inteligenţi, Wang a construit valoare din infrastructură şi date — zona cea mai puţin „glamour”, dar esenţială pentru scalare.

    2. Viteza contează, dar disciplina contează mai mult.

    Renunţarea la MIT nu a fost un gest de rebeliune, ci o decizie calculată: într-o industrie care evoluează exploziv, execuţia riguroasă şi standardizarea pot învinge talentul pur.

    3. Puterea reală nu este întotdeauna vizibilă.

    Scale AI nu este un brand de consum, iar Wang nu este un lider carismatic, însă tocmai această poziţionare „invizibilă” l-a făcut indispensabil într-o industrie care construieşte viitorul pe tăcute.

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei