BusinessMagazin

Blog

  • Povestea unui tânăr şi a afacerii sale de succes, începută de la zero în România. La început, el se ocupa de tot — de la contracte şi până la curăţenie —, iar astăzi compania lui valorează milioane

    100 Tineri manageri de top. Călin Cândea, Maidan Events

    Fondator, Maidan Events

    39 de ani

    A început, povesteşte chiar el, „la firul ierbii”, făcând de toate, de la curăţenie la contracte şi facturi. Azi, cu o echipă formată din 80 de oameni, se concentrează pe strategie, cultură organizaţională, marketing şi lansarea unei noi linii de business: mâncarea ready meal. Pentru el Maidan rămâne ca o echipă de fotbal: când e nevoie, şi portarul urcă în careu să dea gol.

     

    AGILITATE & DECIZII

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne!

    Una dintre cele mai mari greşeli? Să crezi că dacă ţi-a ieşit o dată, ai prins reţeta şi merge la nesfârşit. Adevărul e că reţetele se schimbă, ingredientele se scumpesc şi lumea dă foc bucătăriei din când în când – cum a fost cu pandemia. A fost un reality check serios, care m-a învăţat că singura constantă e adaptarea. Lecţia pe care n-o uit: să nu te culci pe lauri. Mai ales dacă sunt din sezonul trecut.

    Ce greşeli nu ai ierta niciodată?

    Cred că nimic nu contează mai mult decât caracterul. Caut oameni integri, de încredere, care te ajută să creşti şi îşi asumă greşelile. Nu tolerez minciuna, defetismul şi fuga de responsabilitate – nici la ceilalţi, nici la mine.

     

    AMBIŢII & STIL

    CEO sau antreprenor?

    Iubesc rolul de antreprenor şi cred că aici pot aduce cea mai mare valoare.

    Chiar dacă azi scrie CEO pe uşa biroului meu (mă rog, doar în acte), în echipă sunt „băiatu’ cu mingea”. Aşa ne-am botezat toţi – după spiritul de joacă din maidanul copilăriei. Pentru că, deşi lucrăm serios, nu ne luăm prea în serios. Iar spiritul ăsta antreprenorial nu doar că nu s-a pierdut, dar e motorul care ne împinge înainte.

    Visul meu este să construiesc, sub umbrela Maidan, un ecosistem HoReCa — un hub care conectează oameni şi idei în jurul unei mese bune, cu zâmbet şi suflet.

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru?

    Sunt cel mai mândru de echipa mea de „maidanezi”. Am pornit acum 8 ani, o mână de oameni la Moşia Corbeanca, iar azi suntem aproape 80 şi un business de peste 15 mil. lei. Am crescut împreună prin încredere, curaj şi multă muncă. Şi am depăşit împreună nu doar o pandemie, ci şi pierderea asociatului meu. Aceste şocuri la care am fost supuşi au adus mai mult decât rezilienţă, au construit legături personale extrem de valoroase. Asta înseamnă succes pentru mine.

    Trei superputeri profesionale.

    Perseverenţa, curajul şi ambiţia.

    Care e experienţa care ţi-a dat direcţia în carieră?

    În luna de miere n-am ales o plajă cu cocktailuri, ci Nepal – o destinaţie care părea mai mult despre interior decât despre exterior. Eram încă în multinaţională, cu un job bun şi traseu clar. Dar călătoria aia m-a zguduit frumos şi mi-a arătat că, dacă vreau să fiu cu adevărat împăcat cu mine, trebuie să-mi urmez drumul propriu. A fost momentul în care mi-am spus: gata, e timpul pentru antreprenoriat.

     

    ECHILIBRU & PASIUNI

    Job + viaţă personală = echilibru?

    Dacă nu te joci acasă, n-ai cum să vii cu chef de joc pe Maidan. Timpul cu familia şi gaşca mea îmi încarcă bateriile şi mă ţine întreg la minte. Îl preţuiesc şi îl protejez – şi îi încurajez şi pe colegi să facă la fel. Cred că echilibrul nu e un lux, e combustibil. Şi dacă vii cu vibe bun de acasă, ai cu ce să construieşti şi la muncă.

    Ce faci când nu lucrezi?

    Când nu sunt pe Maidan, sunt plecat cât mai departe de agendă şi semnal. Am început cu o lună de miere în Nepal şi de atunci am tot schimbat continentele – din Patagonia până-n Namibia.

  • Cum a ajuns peste noapte un tânăr pe locul trei în topul celor mai bogaţi din lume, beneficiind de pe urma haosului produs de războiul comercial global

    În urmă cu doar câţiva ani, puţini ar fi pariat că Chen Tianshi – un tânăr informatician format în sistemul academic de elită al Chinei – va ajunge în topul celor mai bogaţi oameni ai planetei. În 2019, start-up-ul său de cipuri dedicate inteligenţei artificiale, Cambricon Technologies, era aproape dependent de un singur client: gigantul Huawei, responsabil atunci pentru peste 95% din venituri. Lovitura a venit brusc, când Huawei a decis să renunţe la colaborare şi să îşi dezvolte propriile semiconductoare, scrie Bloomberg.

    Ironia sorţii a făcut însă ca tot presiunea externă – şi în special restricţiile impuse de SUA asupra accesului Chinei la tehnologie avansată – să inverseze complet traiectoria Cambricon. Pe măsură ce Beijingul a accelerat strategia de autonomie tehnologică, companii precum cea fondată de Chen au devenit beneficiare directe ale unui ecosistem protejat, susţinut puternic de stat, ceea ce a creat o cerere masivă pentru produse locale.

    Rezultatul: în ultimii doi ani, acţiunile Cambricon au crescut cu peste 765%, iar averea fondatorului a urcat la 22,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Cu această avere, Chen a devenit al treilea cel mai bogat om din lume cu vârsta sub 40 de ani, depăşit doar de moştenitorii imperiilor Walmart şi Red Bull.

    Ascensiunea lui Chen reflectă şi transformarea pieţei tech din China. După ani în care autorităţile au redus influenţa marilor companii private din sectorul internetului, Beijingul a trecut la consolidarea unei noi generaţii de „campioni naţionali” în tehnologiile strategice: AI, cloud, semiconductoare.

    Exporturile blocate de Washington au forţat firmele locale să caute alternative interne. Când, în vara lui 2024, autorităţile chineze au cerut instituţiilor şi companiilor de stat să evite utilizarea cipului Nvidia H20, investitorii s-au îndreptat masiv către Cambricon. Preţul acţiunilor a explodat, trăgând în sus şi averea fondatorului.

    Chiar şi aşa, compania a avertizat public în august că se confruntă cu limitări generate de sancţiunile SUA, precum şi cu provocări tehnologice care fac dificilă apropierea de liderul mondial Nvidia. Note ale brokerilor au menţionat viitorul cip Siyuan 690, însă performanţele acestuia sunt încă estimate a fi cu ani în urma produselor Nvidia.

    Povestea lui Chen este strâns legată de ecosistemul de cercetare finanţat şi controlat de stat. Născut în 1985, în Nanchang, el şi fratele său, Chen Yunji, au urmat un program pentru elevi supradotaţi la prestigioasa Universitate de Ştiinţă şi Tehnologie din China. Ulterior, cei doi au lucrat în cadrul Institutului de Calcul al Academiei Chineze de Ştiinţe, unde au dezvoltat acceleratorul DianNao, remarcat la nivel internaţional.

    În 2016, proiectul „Cambricon” a devenit companie, având ca investitor timpuriu chiar Academia Chineză de Ştiinţe. Primul mare succes comercial a venit în 2017, când Huawei a folosit tehnologia Cambricon pentru a îmbunătăţi performanţele smartphone-ului Mate 10. După ruperea colaborării, firma s-a reorientat către cipuri pentru servere şi sisteme edge, vizând infrastructura de AI.

    Compania s-a listat în 2020 pe STAR Market din Shanghai, însă abia la finalul lui 2024 a reuşit să raporteze primele profituri trimestriale de la IPO.

    În 2022, Departamentul Comerţului al SUA a inclus Cambricon pe lista neagră pentru presupusa colaborare cu armata chineză. Paradoxal, decizia nu a frânat dezvoltarea companiei, ci i-a consolidat poziţia în piaţa internă. Extinderea ulterioară a restricţiilor asupra Nvidia şi AMD a generat un vid de ofertă în segmentul cipurilor performante, iar Beijingul a reacţionat printr-o politică agresivă de „buy local”.

    Rezultatul a fost spectaculos: veniturile Cambricon au crescut cu peste 500% în ultimele 12 luni, în pofida competiţiei intense din partea Huawei şi a altor start-up-uri.

    Mai mulţi analişti avertizează că valoarea companiei reflectă mai mult contextul geopolitic şi sprijinul guvernamental decât competitivitatea tehnologică. „Valoarea actuală poate fi umflată în lipsa unui suport de politici pe termen lung”, afirmă Shen Meng, director la banca de investiţii Chanson & Co.

    Alţii subliniază că, asemenea Nvidia, Cambricon ar putea trece prin cicluri puternice de volatilitate pe măsură ce piaţa încearcă să estimeze câtă infrastructură de AI este cu adevărat necesară.

    Povestea lui Chen Tianshi rezumă perfect transformarea industriei de semiconductoare într-un câmp strategic global, în care tensiunile geopolitice dictează investiţii, oportunităţi şi averi imense. Dintr-un start-up relativ mic afectat de pierderea clientului dominant, Cambricon s-a transformat într-un simbol al ambiţiei Chinei de a-şi construi propriul ecosistem tehnologic, independent de Vest.

    Dacă această ascensiune se va dovedi sustenabilă sau doar o etapă alimentată de intervenţia statului rămâne una dintre cele mai importante întrebări pentru piaţa globală a AI.

     

  • Cum au reuşit doi colegi de birou să transforme unul dintre cele mai banale produse din lume într-un imperiu de trei mld. dolari

    Când Dave Heath şi Randy Goldberg s-au întâlnit pentru prima dată în 2007 la UrbanDaddy, un site de lifestyle din New York, nimeni nu ar fi pariat că acea întâlnire va da naştere unei afaceri de sute de milioane de dolari.

    Spaţiul lor de lucru era atât de strâmt încât scaunele li se atingeau, iar zgomotul telefoanelor lui Heath, vânzând reclame non-stop, părea să-l scoată pe Goldberg din sărite. Totuşi, în loc să devină rivali, cei doi au găsit o chimie rară şi un parteneriat care avea să-i poarte de la glumele de birou la succesul internaţional, scrie Bloomberg.

    Ideea Bombas nu a început într-un boardroom, ci pe străzile New York-ului. În 2011, Heath citeşte pe social media că şosetele sunt cel mai solicitat articol în adăposturile pentru persoanele fără adăpost. Fără un plan clar stabilit, el şi Goldberg cumpără câteva pachete de şosete albe şi le împart celor aflaţi în nevoie.

    „Dădeai o pereche de şosete şi era ca şi cum ai fi dat o bancnotă de 100 de dolari”, spune Heath.

     Reacţia oamenilor a fost uluitoare şi i-a inspirat să creeze Bombas: şosete de calitate superioară, iar pentru fiecare pereche vândută, o altă pereche era donată.

    Pentru a transforma un gest caritabil într-o afacere de succes, cei doi au apelat la expertiza naşului lui Heath, veteran al industriei şosetelor şi fost preşedinte al Gold Toe Brands.

    „Ne-a arătat cele mai bune fabrici din lume şi ne-a dat sfaturi de nepreţuit – chiar dacă ne-a spus să nu deschidem o companie de şosete”, povesteşte Goldberg.

     Cu toate acestea, au mers înainte, concentrându-se pe confort şi durabilitate: tălpi amortizate, protecţie împotriva băşicilor şi cusături fine. Prima linie Bombas, lansată în 2013, costa aproximativ 1,25 dolari pe pereche pentru producţie, iar consumatorii au fost dispuşi să plătească între 14 şi 40 de dolari pentru confort şi impact social.

    În 2014, apariţia în Shark Tank le-a adus 200.000 de dolari de la Daymond John pentru 17,5% din companie. Aceşti bani au permis extinderea liniei de produse: tricouri, lenjerie, papuci şi, mai recent, articole noi de tip slipper sau super-sock, care dispar rapid din stoc.

    Strategia a fost clară: nu complica linia de produse dacă şosetele încă cresc cu 100% pe an.

    Astăzi, Bombas nu mai vinde doar direct clienţilor prin site-ul lor. Produsele lor ajung şi în magazine mari, precum Nordstrom sau Dick’s Sporting Goods, prin ceea ce se numeşte distribuţie wholesale. Asta înseamnă că Bombas vinde şosetele şi alte produse în cantităţi mari către aceste magazine, iar magazinele le vând mai departe consumatorilor. Practic, Bombas câştigă bani şi prin vânzarea directă, dar şi prin parteneriate cu magazine, ceea ce le permite să ajungă la mai mulţi clienţi fără să deschidă magazine noi. În prezent, distribuţia wholesale reprezintă 7% din vânzările Bombas, dar compania estimează că acest procent ar putea creşte la 10-20% în următorii ani.

    Bombas a ajuns să fie una dintre cele mai valoroase companii private din sectorul fashion, cu o evaluare de peste 3 miliarde de dolari în 2025. Fondatorii, Heath şi Goldberg, şi-au construit astfel averi personale considerabile, transformând un gest spontan de bunătate într-un business profitabil şi recunoscut la nivel naţional.

     De asemenea, peste 150 milioane de produse au fost donate către persoane fără adăpost, un record impresionant care transformă fiecare achiziţie într-un gest cu impact social.

    Biroul lor din Manhattan reflectă tot spiritul iniţial: pereţi de cărămidă, plante înalte, panouri de sticlă şi sute de şosete expuse, de la casual la glittery „fuzzy”.

    Goldberg, energic, testează fiecare papuc, în timp ce Heath, calm şi zâmbitor, observă scena cu mândrie. „

    Consumatorul ne spune clar: ne place tot ce puneţi pe picioarele noastre”, spune Heath, în timp ce îşi aminteşte cum au început totul cu un simplu gest de bunătate.

    Chiar şi în faţa tarifelor comerciale şi a fluctuaţiilor lanţului de aprovizionare, Bombas a rămas profitabilă aproape în fiecare an de la înfiinţare.

    De la biroul înghesuit la Met Gala, de la pachete de şosete albe împărţite pe stradă la milioane de produse vândute şi donate, povestea Bombas demonstrează că succesul poate începe cu un gest simplu şi cu o prietenie adevărată. Şi, uneori, poate porni chiar… de la şosete.

     

  • Povestea omul care a şocat bursa din Shanghai, după o listare spectaculoasă şi o explozie de peste 700% a acţiunilor pe bursă din prima zi

    Un nou miliardar a apărut în China din industria semiconductorilor, într-un model deja familiar: experienţă acumulată la un gigant american, plecare pe cont propriu şi creştere accelerată pe fondul tensiunilor geopolitice dintre SUA şi China.

    Chen Weiliang, fost executiv de top la Advanced Micro Devices (AMD), a devenit miliardar după ce compania sa, MetaX Integrated Circuits Shanghai Co., s-a listat miercuri la Bursa din Shanghai, la o evaluare de 5,9 miliarde de dolari. Acţiunile MetaX au crescut cu până la 755% în prima zi de tranzacţionare şi au închis cu un avans de 693%, potrivit Bloomberg.

    Participaţia lui Chen, de 55 de milioane de acţiuni, a ajuns astfel la o valoare de aproximativ 6,5 miliarde de dolari.

    În vârstă de 49 de ani, Chen a părăsit AMD în urmă cu cinci ani, după o carieră de 14 ani, pentru a-şi construi propriul startup de cipuri. Ascensiunea sa urmează un traseu similar cu cel al lui Zhang Jianzhong, fondatorul Moore Threads Technology şi fost executiv Nvidia, a cărui avere a urcat recent la 4,3 miliarde de dolari după IPO-ul companiei.

    Cazurile MetaX şi Moore Threads reflectă apariţia unei noi clase de miliardari în China, alimentată de strategia Beijingului de a construi un lanţ de aprovizionare cu cipuri autosuficient. Totuşi, aceste companii rămân expuse presiunilor geopolitice, consumului masiv de capital, competiţiei interne intense şi dependenţei de infrastructuri hardware externe.

    „În războiul tehnologic dintre China şi SUA, companiile din sectoarele prioritare pentru Beijing primesc sprijin mult peste nivelurile normale. Deşi fondatorii cu experienţă în SUA pot gestiona cercetarea şi dezvoltarea, firmele chineze rămân în urmă faţă de liderii globali la nivel de performanţă de sistem, ecosisteme şi producţie.” a declarat Shen Meng, director la banca de investiţii Chanson & Co. din Beijing

    Un factor-cheie al creşterii rapide a MetaX a fost recrutarea agresivă de ingineri de top. Printre primele angajări s-au numărat Peng Li, una dintre primele femei cercetător de la AMD, şi Yang Jian, ambii având acum averi estimate la peste 400 de milioane de dolari fiecare după IPO.

    Chen, absolvent al University of Electronic Science and Technology of China şi cu master în inginerie la Universitatea Tsinghua, a adus în conducerea MetaX mai mulţi foşti colegi de la AMD, inclusiv Chen Yang, Zhou Jun şi Wang Ding.

    Pentru a securiza echipa, fondatorul a folosit structuri de parteneriate limitate înainte de listare, transformând o mare parte a departamentului de cercetare şi dezvoltare în persoane cu averi impresionate. În 2024, MetaX a distribuit 65,5 mil. dolari în compensaţii sub formă de acţiuni către angajaţi, conform prospectului de listare.

    Peste 80% din cei 870 de angajaţi deţin participaţii indirecte în companie, iar la preţul IPO o participaţie de doar 0,017% este suficientă pentru a crea un milionar în dolari.

    „Este aproape singura modalitate de a convinge un profesionist să părăsească o companie stabilă”, a explicat Echo Wang, director regional la firma de recrutare Hays Shanghai.

    Listarea plasează MetaX într-o competiţie intensă între „unicornii” chinezi din domeniul cipurilor, care încearcă să ocupe spaţiul lăsat liber de restricţiile de export impuse de Occident. Pe lângă Nvidia şi AMD, MetaX concurează cu Moore Threads, Huawei, Hygon Information Technology şi Cambricon.

    „Huawei, Hygon şi Cambricon au produse mai mature şi relaţii mai solide cu clienţii”, a spus Matthew Deng, Consulting Director la BDA China.

    MetaX investeşte masiv pentru a reduce decalajul faţă de Nvidia. Între 2022 şi 2024, compania a cheltuit peste 305 milioane de dolari pe cercetare şi dezvoltare. Deşi veniturile au crescut rapid – 125 milioane de dolari în prima jumătate din 2025, peste nivelul întregului an anterior – profitabilitatea rămâne departe. În 2024, MetaX a raportat o pierdere netă de 196 milioane de dolari.

    Compania estimează atingerea pragului de rentabilitate în 2026, mizând pe succesul cipului său principal, C500, într-o piaţă dominată de rivali precum seria Ascend a Huawei.

    Ca mulţi campioni ai substituţiei importurilor din China, MetaX depinde de un număr redus de clienţi. Unul dintre cei mai mari cumpărători în primul trimestru din 2025 a fost H3C Technologies, furnizor important pentru centrele de date guvernamentale.

    În plus, MetaX este un producător „fabless”, dependent de fabrici externe pentru producţie. În contextul restricţiilor americane asupra accesului Chinei la tehnologii avansate de litografie, lanţul de aprovizionare rămâne un punct sensibil.

    „Dacă principalii noştri furnizori se confruntă cu limitări de capacitate sau restricţii comerciale, capacitatea noastră de livrare ar putea fi afectată semnificativ”, avertizează compania în prospect.

     

  • Scumpire „din pix” prin schimbarea unui cap de tabel. Peste 250.000 de români vor plăti măcar cu 800 de lei mai mult

    OUG 78/2025 aduce modificări importante în modul de calcul al impozitului pentru autoturismele hibride. Specialiştii în fiscalitate atrag atenţia că, din 2026, proprietarii acestor vehicule vor suporta costuri anuale semnificativ mai mari, scrie economedia.ro.

    Prin Ordonanţa de Urgenţă 78/2025 au fost revizuite prevederile stabilite anterior prin Legea 239/2025, inclusiv structura tabelului de calcul. Măsura reflectă o schimbare clară de abordare din partea statului faţă de tratamentul fiscal al vehiculelor hibride, considerate până acum o opţiune avantajoasă din punct de vedere al taxelor, scrie economedia.ro.

    Analiza a fost realizată de Anamaria Chiru, consultant fiscal şi Tax Partner la Dobrinescu Dobrev SCA. Aceasta arată că pentru un autoturism hibrid cu motor de 2.499 cm³ impozitul anual urcă de la aproximativ 76 lei la peste 953 lei. În plus, reducerea de 95% oferită anterior de multe autorităţi locale, care cobora impozitul la circa 50 lei, nu mai este valabilă.

    O modificare esenţială vizează modul de exprimare a impozitului. Dacă înainte acesta se calcula „lei/auto”, noua ordonanţă stabileşte formula „lei/200 cm³” pentru hibridele cu emisii de CO₂ mai mari de 50 g/km. Rezultatul este o creştere automată a valorii finale de plată.

    Pentru hibridele cu emisii de CO₂ de maximum 50 g/km, reducerea fiscală nu mai poate depăşi 30%. Acest lucru înseamnă că proprietarii vor achita cel puţin 70% din impozitul standard. În exemplul analizat, suma anuală ajunge la aproximativ 667 lei.

    Chiar şi după majorare, impozitul pentru un hibrid rămâne uşor mai mic decât pentru un autovehicul convenţional cu aceeaşi cilindree. Un model Euro 4 ar plăti peste 1.100 lei pe an, iar unul Euro 6 în jur de 972 lei. Totuşi, diferenţele sunt mult mai mici faţă de avantajul fiscal de până acum.

    Noile reglementări vor creşte cheltuielile de întreţinere pentru maşinile hibride şi ar putea influenţa alegerile viitorilor cumpărători. Consultanţii fiscali subliniază că aceste modificări indică o schimbare de direcţie din partea statului, prin reducerea stimulentelor acordate acestui tip de vehicul.

  • Atacul cibernetic de la Apele Române. A fost deschis dosar penal

    Centrul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române anunţă că „pe rolul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală a fost înregistrat un dosar penal, în care se efectuează cercetări in rem”.

    În acest caz se fac verificări cu privire la comiterea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, perturbarea funcţionării sistemelor informatice în formă continuată şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, au mai transmis anchetatorii.

    Investigaţiile au fost declanşate după ce Administraţia Naţională Apele Române a formulat plângere penală cu privire la un atac informatic de tip „ransomware”. Autori necunoscuţi au accesat sistemele informatice ale instituţiei, atacul informatic având ca rezultat criptarea datelor informatice aflate pe dispozitivele şi serverele atacate.

    „Activităţile de urmărire penală sunt realizate de poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală”, au precizat anchetatorii.

    Un atac ransomware a compromis sâmbătă peste 1.000 de sisteme IT&C din întreaga ţară, vizând servere de baze de date, aplicaţii GIS şi servere de e-mail, inclusiv 10 din cele 11 administraţii bazinale de apă.

  • Superbet va intra pe piaţa pariurilor sportive din Grecia şi urmează să devină sponsor pentru două echipe de top din prima ligă, PAOK şi Panathinaikos. Sacha Dragic: „Deja am semnat contractele”. VIDEO

    Grupul Superbet pregăteşte terenul pentru intrarea pe piaţa din Grecia, în ciuda concurenţei acerbe de pe piaţa elenă în lumea sports bettingului.

    Astfel, compania condusă de Sacha Dragic are în vedere să crească organic şi a ales să achiziţioneze o mică firmă pentru a avea deja licenţa necesară operării.

    „În momentul de faţă, aş spune că cel mai interesant nou proiect pe care-l avem bugetat este intrarea pe piaţa din Grecia. Noi vrem să intrăm în martie în mod organic. De fapt, am achiziţionat o mică firmă care avea licenţă, dar nu aveau clienţi, pur şi simplu a fost un accelerator pentru a primi licenţa. Începem organic”, a explicat Sacha Dragic, la emisiunea de business ZF Live.

    Acesta a explicat că Superbet deja a reuşit să semneze parteneriate cu două echipe din prima ligă elenă, dar şi cu un club de basket.

    „Deja am semnat contractele cu PAOK şi Panathinaikos, care vor purta logoul pe piept, Superbet în Grecia, şi, de asemenea, AEK la basket”.

  • Mai este profitabil să „produci” bitcoini?

    După atingerea unor maxime istorice în 2025, Bitcoin încheie acum anul la un nivel semnificativ sub vârf, ceea ce ridică semne de întrebare privind fiabilitatea sa şi profitabilitatea operaţiunilor de minare.

    Echipa BestBrokers a utilizat cele mai recente date privind minarea Bitcoin din Cambridge Bitcoin Electricity Consumption Index pentru a calcula consumul de electricitate al minării Bitcoin şi costul acestuia în dolari americani.

    Astfel, în medie, 171 BTC sunt minaţi zilnic în Statele Unite, cea mai mare cotă la nivel global, reprezentând 37,8% din totalul Bitcoin produşi.

    Acest lucru presupune un consum uriaş de 158,2 GWh pe zi sau peste 57.000 GWh pe an, adică mai mult de 1,3% din necesarul anual total de energie al SUA.

    Dacă această energie ar fi achiziţionată din reţea la tariful mediu pentru companii, costul s-ar ridica la 22,2 milioane de dolari pe zi. Pentru a mina un singur BTC în SUA, la preţurile actuale, minerii ar consuma energie în valoare de aproape 130.000 de dolari, mult peste preţul actual al criptomonedei.

    Ţările care minează cel mai mult Bitcoin în decembrie 2025:

    ♦ Statele Unite: 171,13 BTC minaţi, 158,20 GWh energie consumată pe zi

    ♦ China: 95,49 BTC, 88,28 GWh pe zi

    ♦ Kazahstan: 59,80 BTC, 55,29 GWh pe zi

    ♦ Canada: 29,29 BTC, 27,08 GWh pe zi

    ♦ Federaţia Rusă: 21,09 BTC, 19,50 GWh pe zi

    ♦ Germania: 13,85 BTC, 12,80 GWh pe zi

    ♦ Malaezia: 11,35 BTC, 10,49 GWh pe zi

    ♦ Irlanda: 8,91 BTC, 8,23 GWh pe zi

    ♦ Singapore: 8,69 BTC, 8,03 GWh pe zi

    ♦ Thailanda: 4,33 BTC, 4,00 GWh pe zi

    Alte concluzii din raportul BestBrokers:

    Zilnic, operaţiunile de minare din întreaga lume consumă aproximativ 417,18 gigawaţi-oră (GWh) de electricitate pentru a produce circa 450 de Bitcoin, ceea ce se traduce printr-un necesar anual de aproximativ 152.270 GWh. Acest nivel de consum depăşeşte utilizarea anuală totală de electricitate a unor ţări întregi, precum Suedia, Norvegia şi Olanda.

    Din acest total global, Statele Unite reprezintă cea mai mare pondere a cererii de energie asociate minării Bitcoin. Facilităţile de minare din SUA consumă aproximativ 158,20 GWh pe zi, reflectând rolul dominant al ţării în producţia de Bitcoin, cu o medie de 171,13 BTC pe zi.

    Creşterea preţurilor la energie a majorat semnificativ costurile de minare în SUA. În ultimii doi ani, costul electricităţii necesare pentru a produce un singur Bitcoin a crescut abrupt, ajungând la aproximativ 130.000 de dolari per BTC în decembrie 2025.

    Această estimare se bazează pe preţul mediu al energiei electrice pentru companii din SUA, de 0,141 dolari per kilowatt-oră, conform celor mai recente date disponibile din septembrie.

    Între timp, preţul criptomonedei s-a prăbuşit în noiembrie, scăzând cu 30% faţă de maximele din luna precedentă, existând aşteptări ca această corecţie să fie una de scurtă durată. Totuşi, preţurile nu au revenit încă la media anuală, iar în prezent este mai ieftin să cumperi 1 BTC decât să îl minezi — cel puţin în SUA.

    Hashrate-ul global al reţelei a crescut cu aproximativ 32% între decembrie 2024 şi decembrie 2025; în acelaşi timp, taxele au scăzut semnificativ — taxa medie per tranzacţie a coborât de la 5,18 dolari pe 19 decembrie 2024 la doar 0,66 dolari pe 19 decembrie 2025.

    Consumul de electricitate per tranzacţie Bitcoin a scăzut, de asemenea, în ultimul an: în decembrie 2024 era nevoie de 32,44 kWh pentru procesarea unei singure tranzacţii, în timp ce în prezent acelaşi proces necesită doar 4,41 kWh.

  • Premieră: CEC a democratizat achiziţiile de titluri de stat pentru persoanele fizice, care pot fi făcute direct de pe telefon. De pe pârtia din Austria poţi cumpăra titluri de stat în lei, euro şi dolari emise de Ministerul Finanţelor pe piaţa primară, deci nu doar Fidelis şi Tezaur

    CEC Bank, cea mai mare bancă de stat din România şi dealer primar pe piaţa titlurilor de stat – adică instituţie autorizată să participe direct la emisiunile Ministerului Finanţelor şi să intermedieze vânzarea titlurilor de stat – se pregăteşte de o premieră pentru investitorii din România: va oferi acces persoanelor fizice de a cumpăra şi vinde titluri de stat direct în lei, euro sau dolari, de pe telefon, prin aplicaţia CECFin, extinzând accesul acolo unde anterior doar băncile aveau.

    Practic, de oriunde, inclusiv de pe pârtia din Austria, investitorii pot accesa titluri de stat în lei, euro sau dolari emise de Ministerul Finanţelor pe piaţa primară. Ionuţ Lianu, şeful Trezoreriei CEC Bank, explică faptul că aplicaţia permite vizualizarea cotaţiilor şi achiziţia directă până la 1 milion de lei; pentru sume mai mari, este necesar să ceri cotaţii prin CEC.

    „Noi avem o bază de clienţi, dar nu foarte mare. Nu ne-am dorit să dezvoltăm acest business până când nu am prins pe mobil şi online. Trebuie să ai cont la CEC şi active în zona de 20.000 de euro echivalent, adică aproximativ 100.000 de lei”, spune Lianu la ZF Live. Cu această sumă, utilizatorii pot tranzacţiona titluri de stat cu cotaţii apropiate de preţul pieţei, democratizând astfel accesul la instrumentele care anterior erau disponibile doar băncilor şi doar cu prezenţă fizică la ghişeu. Nu este vorba de Fidelis şi Tezaur, ci de restul instrumentelor de venit fix emise de MFP.

    Prin CECFin, persoanele fizice pot plasa ordine de participare la piaţa primară a titlurilor de stat, adică pot participa direct la emisiunile Ministerului Finanţelor, iar decontarea se face în contul CEC. 

    Produsul a fost lansat recent în versiunea „Family & Friends” şi nu a fost încă promovat pe scară largă. Banca menţine spread-urile relativ mici pentru a facilita tranzacţionarea rapidă şi eficientă, permiţând investitorilor să profite de variaţiile de randament şi să gestioneze mai uşor portofoliile, mai spune Lianu.

    Această iniţiativă marchează o schimbare importantă pe piaţa titlurilor de stat din România, oferind acces direct şi simplificat persoanelor fizice la instrumente financiare care anterior necesitau intermediere bancară şi prezenţă fizică.

  • Cresc tensiunile dintre China şi UE: Beijingul impune tarife comerciale de până la 43% pentru produsele lactate importate de pe Bătrânul Continent

    China a impus tarife de până la 42,7% pentru anumite importuri de produse lactate din Uniunea Europeană, în urma unei investigaţii anti-subvenţii desfăşurate timp de 16 luni, care a amplificat tensiunile comerciale dintre Bruxelles şi Beijing, titrează FT.

    Ministerul Comerţului a anunţat într-o decizie preliminară publicată luni că a constatat că importurile de produse lactate din UE au fost subvenţionate şi că industria internă a Chinei a „suferit un prejudiciu material” ca urmare a acestora.

    Tarifele, cuprinse între 21,9% şi 42,7% — dar situate pentru majoritatea companiilor afectate la puţin sub 30% — vor intra în vigoare la 23 decembrie.

    Investigaţia Chinei asupra importurilor de produse lactate din UE, un mare producător care include ţări precum Franţa şi Irlanda, a fost lansată în august 2024, la scurt timp după ce propria anchetă a blocului comunitar privind subvenţiile a dus la introducerea unor noi tarife asupra vehiculelor electrice chinezeşti. Beijingul a lansat, de asemenea, investigaţii privind carnea de porc şi brandy-ul.

    Disputele de represalii legate de vehiculele electrice au fost ulterior eclipsate de aşa-numitele tarife din „ziua eliberării” impuse de preşedintele SUA, Donald Trump, asupra Chinei, care s-au intensificat puternic în aprilie şi au condus, în cele din urmă, la un armistiţiu în octombrie.

    Cu toate acestea, noile tarife la produsele lactate apar pe fondul tensiunilor persistente într-o relaţie comercială pe care Europa a susţinut în mod repetat că este dezechilibrată.

    Beijingul a încercat să negocieze un acord cu Bruxelles-ul pentru eliminarea tarifelor la vehiculele electrice în schimbul unui angajament de a vinde la un preţ minim care să nu submineze concurenţii interni.

    Comisia Europeană a declarat luna aceasta că ia în considerare acordarea unei aşa-numite înţelegeri privind preţul minim doar companiei Volkswagen, producătorul auto german care are fabrici în China.