BusinessMagazin

Blog

  • 100 Tineri manageri de top. Claudia Cetăţoiu, iO Partners

    Corporate Transaction Director, iO Partners

    38 de ani

    Claudia Cetăţoiu a intrat în real estate în 2009, într-un moment dificil pentru industrie, dar care i-a conturat repede ambiţia şi perseverenţa. De la un început modest, a crescut până la un rol complex de corporate transaction director, în care gestionează portofolii globale şi coordonează strategii pentru clienţi internaţionali. A lucrat inclusiv în SUA, unde a contribuit la reconfigurarea spaţiilor de birouri pentru companii din diverse industrii. Azi, îmbină gândirea antreprenorială cu responsabilitatea strategică, iar mâine îşi doreşte să aibă şi mai multă influenţă pozitivă în business şi în echipe.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.
    Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Privind înapoi, cea mai mare greşeală a fost faptul că eram convinsă la început că totul ţine de viteză şi volum. Mă concentram să răspund rapid, să închid tranzacţii repede, eram într-o permanentă cursă cu mine şi piaţa. Ce am ignorat? Calitatea relaţiei cu clientul şi înţelegerea reală a nevoii lui. Graba m-a făcut să propun soluţii rapide, dar nepotrivite. A fost un moment dur, dar revelator. Lecţia? Am înţeles că, în real estate, este mai important să devii un partener pentru clientul tău decât intermediar de succes. Rolul meu poate impacta echipe, moduri de lucru şi chiar cultura organizaţională prin propunerile mele.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?
    Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    O greşeală este un moment, un pas în direcţia nepotrivită şi poate fi corectată pe parcurs. Un eşec, pe de altă parte, apare atunci când nu ne asumăm greşeala sau o lăsăm să definească rezultatul final. În mediul meu de business, în real estate, greşelile sunt inevitabile pentru că este un business între oameni, însă pentru mine, greşelile au devenit trepte în evoluţie şi asta m-a diferenţiat. Aşa că trasez linia aici – o greşeală face parte din drum, eşecul înseamnă să refuzi să creşti din acea experienţă.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cea mai mândră?
    Un proiect, o decizie, o echipă?

    Am petrecut o perioadă la headquarterul companiei din Chicago, pe atunci JLL, lucrând direct cu echipele de acolo, cei mai buni profesionişti şi am susţinut un proces amplu de reconfigurare a portofoliului de birouri din mai multe oraşe din US, dar şi diferite industrii. A fost o oportunitate de a înţelege în profunzime modul în care cultura organizaţională, foarte diferită de cea europeană, stilurile de lucru şi spaţiul se influenţează reciproc. Am adus în ecuaţie o perspectivă externă, dar empatică. Am provocat unele decizii, am sugerat scenarii mai curajoase şi am susţinut ideea de birou ca şi catalizator pentru colaborare. Una dintre cele mai mari satisfacţii a fost să văd cum unele dintre ideile născute acolo au fost replicate la sediul aceloraşi companii, dar din Europa, cu o cultură organizaţională diferită, inclusiv în proiecte pe care le-am gestionat ulterior local. Am revenit cu o viziune mai largă, dar şi cu o convingere puternică: cele mai valoroase rezultate vin când combini rigoarea profesională cu înţelegerea oamenilor din spatele fiecărei decizii.

    Trei superputeri profesionale.
    Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?

    1. Traduc nevoile de business în soluţii de spaţiu. Am învăţat că biroul nu este un spaţiu, este un instrument de lucru, de cultură, de brand. Ştiu să citesc dincolo de brief, astfel încât pot transforma cerinţele generale într-o strategie reală de ocupare.

    2. Găsesc echilibru între interesul chiriaşului şi realitatea pieţei. Negocierea nu e o luptă, e o artă. Reprezint chiriaşul, dar ştiu foarte bine cum gândesc proprietarii şi dezvoltatorii. Această dublă înţelegere mă ajută să obţin condiţii excelente pentru clientul meu, fără să blochez procesul. Sunt puntea dintre două lumi – şi cred că asta e o superputere esenţială în piaţa actuală.

    3. Răbdare strategică. Suntem într-o industrie cu presiune, termene şi KPI. Dar am învăţat că cele mai bune decizii se iau atunci când ai răbdare să asculţi, să analizezi şi să spui „nu acum“, dacă e cazul.

  • COVER STORY. Ondrej Safar, CEO, Distribuţie Oltenia: „Tranziţia energetică nu mai înseamnă doar ecologie”

    Distribuţie Oltenia (DEO), compania de distribuţie a energiei electrice din regiunea Oltenia, parte din Evryo, administrează astăzi cea mai mare reţea de prosumatori din România, o realizare care schimbă şi felul în care este gândită infrastructura energetică. Presiunea pe reţea, noile fluxuri bidirecţionale şi ritmul accelerat al tranziţiei energiei obligă la investiţii fără precedent. Cum îşi reconstruieşte priorităţile compania pentru susţinerea unui sistem modern, digital şi pregătit pentru viitor?

  • Prognoză ANM: Revelion cu frig, ninsori şi ploi. Cum va fi vremea de Crăciun

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a publicat prognoza meteo actualizată pentru următoarele patru săptămâni, intervalul 22 decembrie 2025 – 19 ianuarie 2026, realizată pe baza datelor furnizate de Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF). Estimările vizează abaterile temperaturilor şi ale cantităţilor de precipitaţii faţă de media perioadei 2005–2024.

    Vreme apropiată de normal până la final de an, cu diferenţe regionale

    În săptămâna 22–29 decembrie 2025, temperaturile se vor situa, în general, în jurul valorilor normale pentru această perioadă. ANM anunţă posibil valori uşor mai scăzute în regiunile extracarpatice, în timp ce în zonele intracarpatice temperaturile ar putea fi uşor mai ridicate decât media.

    În privinţa precipitaţiilor, regimul pluviometric va fi excedentar în extremitatea de sud-vest a ţării, deficitar în regiunile intracarpatice, iar în rest se va menţine apropiat de normal.

    Pentru intervalul 29 decembrie 2025 – 5 ianuarie 2026, meteorologii prognozează temperaturi medii mai coborâte decât cele normale la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor fi, în schimb, apropiate de mediile specifice perioadei, în toate regiunile.

    Răcirea va continua şi în săptămâna 5–12 ianuarie 2026, când valorile termice medii vor rămâne uşor sub normalul climatologic în toată ţara. În acest interval, precipitaţiile vor fi uşor excedentare în cea mai mare parte a teritoriului.

    În săptămâna 12–19 ianuarie 2026, temperaturile vor fi apropiate de valorile normale în zonele montane şi în sud-estul ţării, în timp ce în restul regiunilor se vor menţine uşor sub mediile multianuale. Regimul precipitaţiilor va fi uşor excedentar în regiunile extracarpatice şi apropiat de normal în celelalte zone.

    ANM precizează că această prognoză pe termen mediu nu poate anticipa fenomenele extreme de scurtă durată, precum viscolele sau episoadele de ger accentuat, care vor fi anunţate separat prin avertizări nowcasting.

  • Pentagonul apelează la xAI, compania lui Elon Musk, pentru fluxurile guvernamentale sensibile

    Măsura are ca scop consolidarea fluxurilor de lucru sensibile şi sprijinirea operaţiunilor militare, utilizând instrumente AI avansate.

    Potrivit comunicatului oficial, capabilităţile „de ultimă generaţie” ale familiei de modele Grok vor fi integrate în platforma GenAI.mil, lansată recent de Departamentul Apărării.

    Începând cel mai devreme din 2026, aproximativ 3 milioane de angajaţi militari şi civili vor putea accesa în siguranţă aceste instrumente AI pentru sarcini zilnice, inclusiv pentru gestionarea informaţiilor guvernamentale sensibile, dar neclasificate.

    Reprezentanţii xAI susţin că tehnologia poate fi folosită atât pentru activităţi administrative la nivel federal, statal şi local, cât şi pentru „misiuni critice” desfăşurate în prima linie a operaţiunilor militare.

    Grok este conceput să analizeze date în timp real, oferind personalului un avantaj informaţional şi o mai bună conştientizare a situaţiei globale, inclusiv prin acces la informaţii live de pe platforma X.

    Departamentul american al Apărării a precizat că utilizarea acestor instrumente va respecta protocoalele stricte de securitate, permiţând angajaţilor să folosească AI pe sisteme guvernamentale securizate fără riscul încălcării regulilor de confidenţialitate.

    xAI a mai transmis că parteneriatul ar putea fi extins în viitor pentru sarcini clasificate, compania intenţionând să pună la dispoziţie modele AI optimizate special pentru utilizarea guvernamentală în contexte operaţionale sensibile.

    Oficialii Pentagonului au subliniat că acest acord reprezintă un nou pas în dezvoltarea ecosistemului de inteligenţă artificială al SUA, cu accent pe viteză, securitate şi superioritate decizională, şi marchează un moment important în ceea ce administraţia americană numeşte „revoluţia AI” a Statelor Unite.

  • Prima pastilă pentru pierderea în greutate, aprobată în SUA

    Este prima pastilă din clasa medicamentelor GLP-1 aprobată pentru pierderea în greutate, care până acum era disponibilă doar sub formă injectabilă.

    GLP-1 este un hormon natural produs de intestin, care ajută la controlul glicemiei şi la reglarea apetitului.

    Acesta stimulează secreţia de insulină atunci când nivelul zahărului din sânge creşte, reduce secreţia de glucagon – hormonul care creşte glicemia – şi încetineşte golirea stomacului, ceea ce creşte senzaţia de saţietate.

    În plus, GLP-1 acţionează asupra creierului, reducând pofta de mâncare.

    Medicamentele din această clasă, precum Wegovy şi Ozempic, sunt folosite atât pentru tratamentul diabetului de tip 2, cât şi pentru pierdere în greutate, deoarece ajută pacienţii să consume mai puţine calorii şi să slăbească treptat.

    Pastila Wegovy foloseşte semaglutid, aceeaşi substanţă activă ca şi injecţia Wegovy şi Ozempic. Studiile clinice au arătat că pastila oferă pierdere în greutate similară cu injecţia. În studii, pacienţii au pierdut în medie 14% din greutate pe parcursul a 64 de săptămâni, comparativ cu 2% pentru grupul placebo, potrivit CNN.

    Pastila trebuie luată pe stomacul gol, cu o cantitate mică de apă, iar pacienţii nu trebuie să mănânce, să bea sau să ia alte medicamente timp de 30 de minute după administrare.

    Pastila Wegovy va fi disponibilă în Statele Unite ale Americii începând cu luna ianuarie, la un preţ de 149 de dolari pentru doza iniţială, oferind pacienţilor o alternativă mai comodă faţă de injecţiile săptămânale.

  • Sfaturile unei nutriţioniste privind masa de Crăciun. Ce preparate din porc sunt recomandate

    Mihaela Bilic a dezvăluit o parte din secretele nutritive ale preparatelor din porc. Ea a pus în fruntea listei toba, lebărul şi caltaboşul, preparate tradiţionale de Crăciun şi Revelion, care nu sunt doar delicioase, ci şi adevărate surse de nutrienţi esenţiali. Nutriţionista explică de ce aceste produse din organe de porc pot fi consumate fără vinovăţie şi chiar ajută organismul.

    „Tobă, lebăr sau caltaboş? Un trio obligatoriu în meniul de Sărbători! Ce au în comun aceste preparate? Sunt făcute din organe şi părţi mai puţin nobile ale porcului: urechi, cap, guşă, ficat, inimă, şorici”, a explicat Mihaela Bilic pe Facebook.

    Experta a mai arătat că organele de la porc sunt accesibile ca preţ, bogate în proteine şi sărace în grăsimi.

    „Sunt bogate în vitamina A şi D, tot grupul de vitamine B şi conţin mult fier, zinc şi seleniu. Cu 100 de grame de ficat acoperim 50% din necesarul zilnic de fier şi 100-300% din doza de vitamine B. Aportul de vitamina A este de 15-30 ori mai mare decât doza zilnică recomandată!”, a transmis Mihaela Bilic, pe reţeaua de socializare.

    Toba, un preparat dietetic, este un amestec de organe, cartilagii şi gelatină, fiind bogată în colagen, având doar 145 de calorii şi 9 grame de grăsime la 100 de grame de produs. Lebărul şi caltaboşul conţin cel puţin 20% ficat de porc, ceea ce le face produse cu efect antianemic. Totuşi există o regulă foarte importantă: produsele să fie consumate fără pâine.

    „Din punct de vedere nutriţional, aperitivele din carne de porc sunt ideale pentru slăbit… dacă le mâncăm fără pâine! Au proteine – aproximativ 18% – şi grăsimi – aproximativ 20%, 220 de calorii la 100 de grame în medie şi sub 1% carbohidraţi. Le puteţi combina cu bastonaşe de legume, murături, ceapă, muştar, măsline sau dulceaţă de ardei iute”, a precizat Mihaela Bilic.

  • Iulian Anghel, ZF: Bogatul oraş sărac. Bucureştiul (primaria generală) are nevoie de încă 3,5 mld. lei în 2026 doar pentru secţiunea de funcţionare

    ♦ Bucureştiul este cel mai bogat oraş al României, cu un aport de 26% la formarea PIB-ul ţării. Într-un top pentru Europa al „oraşelor viitorului”, alcătuit de Financial Times, este situat pe poziţia a noua ♦ Este, de asemenea, pe locul 99 (din 172 de metropole ale lumii) în raportul anual al Economist Intelligence Unit privind cele mai bune oraşe în care să locuieşti ♦ Şi, totuşi Primăria Generală a Municipiului Bucureşti se plânge că nu are bani nici măcar pentru secţiunea de funcţionare, pentru că de dezvoltare nici nu mai poate fi vorba.

    Bucureştiul este, practic, o federaţie de oraşe, cele şase sectoare funcţionând ca entităţi separate, fiecare cu bugetul lui, cu primarul lui, cu consiliul lui, cu poliţia lui locală, cu cantinele lui sociale. Luate împreună, sectoare Capitalei au mai mulţi bani decât Primăria Generală.

    Primăria Generală a Municipiului Bucureşti are nevoie pentru 2026 de 8,5 mili­arde de lei, doar pentru secţiunea de funcţionare, bani pe care nu-i are, spune proaspătul primar general Ciprian Ciucu. Nu că nu are bani pentru anul ce vine, dar nu are bani nici pentru a închide anul 2025.

    „În acest moment, datoriile (şi nu am luat în calcul luna decembrie a anului 2025) sunt de peste 2,1 miliarde de lei. Necesarul de finanţare calculat pentru 2026, pentru a plăti datoriile scadente şi pentru funcţionarea PMB şi a instituţiilor subordonate, este de circa 8,5 miliarde de lei. Dacă vom primi ca până acum, raportat la bugetul anului curent, doar 50% din cotele guvernamentale, vom avea un buget de circa 5,1 miliarde de lei. Pe scurt, în anul 2026, dacă nu facem ceva rapid (schimbări în legea bugetului), ne vor lipsi circa 3,5 miliarde de lei. Suma este fa-bu-loa-să! Nu vreau să închid primăria la jumătatea anului!” spune primarul general al Capitalei care, duminică, i-a prezentat situaţia premierului Ilie Bolojan şi ministrului finanţelor, Alexandru Nazare.

    Ce vrea primarul să discute cu guvernul? În primul rând, cotele ce-i sunt alocate PMB prin transfer de la bugetul de stat.

    Legea finanţelor publice locale este structurată, între altele, pe principiul solidarităţii: cine nu are, primeşte bani; cine are, dă bani. Astfel că Bucureştiul, deşi încasează (prin ANAF) cele mai mari sume din TVA, de exemplu, primeşte doar puţin înapoi, pentru că e bogat.

    Primeşte, în schimb, mai mult din impozitul pe venit (cam 4 mld. lei, anual) pentru că legea finanţelor publice locale este explicită în acest caz. Dar, în ultimii ani, a primit mai puţin şi din această sursă. De-a lungul vremii, primarii Bucureştiului s-au plâns că guvernul nu le returnează pe cât ar trebui.

    „În ultimii 3 ani, Primăriei Capitalei i-au fost luate peste 2 miliarde de lei prin reducerea, în anii 2024 şi 2025, a cuantumului sumelor colectate din impozitul pe venit ce poate fi redistribuit către autorităţile locale, prin eliminarea unor categorii de venituri din formula de alocare (ex. impozitul pe venit din pensii). Acesti bani NU au mai ajuns in Bucureşti, Guvernul i-a folosit pentru altceva; alocarea unor cote inferioare Primăriei Capitalei în raport cu primăriile sectoarelor, în timp ce PMB are responsabilitatea operării serviciilor mari de utilitate publică (termoficare şi transport public)”, potrivit lui Ciucu.

    Aşadar, primăria generală este nemul­ţumită şi pentru că sectoarele primesc mai mult, deşi primăriei generale îi revin cele mai grele cheltuieli – întreţinerea marilor bulevarde, a conductelor magistrale, finanţarea spitalelor. Doar subvenţiile pentru căldură şi transport în comun costă PMB aproximativ 2,5 mld. lei, anual – adică jumătate din bugetul de venituri.

    Fostul primar general, Nicuşor Dan, a obţinut, într-un referendum local, acordul bucureştenilor ca sumele acordate întregului Bucureşti să fie gestionate şi împărţite de PMB. Dar nu este suficient referendumul pentru ca măsura să fie şi pusă în practică; trebuie un proiect de lege asumat de guvern şi votat de Parlament, iar acest demers întârzie.

    După întâlnirea cu premierul, primarul general a spus că a fost stabilit, pentru ca Termoenergetica (furnizorul de apă caldă şi căldură pentru Bucureşti) să nu intre în incapacitate de plată în ianuare, ca Guvernul să creeze un spaţiu suplimentar pentru un împrumut. (Orice împrumut al administraţiei locale trebuie aprobat de Ministerul de Finanţe.) În plus, s-a discutat şi despre un mecanism prin care PMB să preia Elcen (societatea care încălzeşte apa) pe parcursul anului viitor.

    Ciucu detaliază situaţia bugetului Bucureştiului: „Partea proastă a fost că reducerea fondurilor care au revenit Bucureştiului s-a suprapus pe accentuarea găurilor bugetare ale STB (transportul în comun – n. red.) şi Termoenergetica. Să vă dau două cifre pentru a înţelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cât bugetul Braşovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil! Am spus ieri ca datoria curentă a PMB este de peste 2,1 miliarde de lei (a PMB doar către aceste societăţi plus altele, nu am mai adăugat şi datoriile lor către furnizorii lor). Este, cu aproximaţie, suma lipsă care nu a mai ajuns la PMB din cauza unor decizii politice luate în ultimii trei ani de guvernele care s-au perindat”, a explicat Ciucu.

     

     

  • Cât costă carnea de porc în 2025. Preţurile din marile lanţuri de magazine şi de la producători

    Carnea cumpărată direct de la producători este, în multe cazuri, mai scumpă decât în supermarketuri.

    Preţurile la carnea de porc în supermarketuri, în 2025

    Lidl

    Lidl rămâne unul dintre retailerii cu cele mai accesibile preţuri pentru carnea de porc:

    Pulpă fără os: aproximativ 16,9 lei/kg

    Spată fără os: aproximativ 19,9 lei/kg

    Cotlet fără os: aproximativ 25,9 lei/kg

    Kaufland

    Kaufland mizează pe oferte competitive, mai ales la bucăţile cu os:

    Spată fără os: aproximativ 16,99 lei/kg

    Ceafă de porc: aproximativ 21,9 lei/kg

    Cotlet cu os: aproximativ 19,99 lei/kg

    Carrefour

    Carrefour afişează unele dintre cele mai mici preţuri la anumite sortimente:

    Pulpă sau spată pentru gătit: aproximativ 15,9 lei/kg

    Rasol de porc: aproximativ 12,2 lei/kg

    Auchan

    Auchan are preţuri medii spre ridicate la bucăţile premium:

    Carne tocată: aproximativ 16,99 lei/kg

    Pulpă fără os: aproximativ 23,49 lei/kg

    Ceafă fără os: aproximativ 29,99 lei/kg

    Muşchiuleţ de porc: peste 42 lei/kg

    Selgros

    Selgros este, în general, mai scump la carnea proaspătă:

    Pulpă: aproximativ 23,19 lei/kg

    Cotlet fără os: aproximativ 25,95 lei/kg

    Ceafă dezosată: aproximativ 31,95 lei/kg

    Muşchiuleţ: aproximativ 39,75 lei/kg

    Cât costă carnea de porc de la producători, în 2025

    În pieţe sau direct de la crescători, preţurile sunt mai ridicate decât multe oferte din supermarketuri:

    Porc în viu: 15–18 lei/kg

    Carcasă de porc: aproximativ 25 lei/kg

    Pulpă: aproximativ 30 lei/kg

    Cotlet: aproximativ 35 lei/kg

    Ceafă: aproximativ 40 lei/kg

    Carne pentru tocat: aproximativ 25 lei/kg

    Preţurile mai mari sunt explicate de costurile de producţie şi de faptul că vorbim, de regulă, despre carne locală, vândută în cantităţi mici.

    Cum au evoluat preţurile faţă de 2024 şi 2023

    2023

    Porc în viu: aproximativ 10–12 lei/kg

    Preţ mediu în retail: în jur de 24 lei/kg, în funcţie de sortiment

    2024

    Porc în viu: aproximativ 15–17 lei/kg

    Retail: majoritatea bucăţilor între 18 şi 29 lei/kg

    2025

    Porc în viu: 15–18 lei/kg, nivel apropiat de 2024

    Retail: preţuri relativ stabile, dar cu diferenţe mai mari între lanţuri.

    Deşi unii fermieri spun că preţul la poarta fermei a scăzut faţă de 2024, consumatorii nu resimt o ieftinire clară în magazine. Cu toate acestea, preţurile au început deja să scadă în prezent, un fenomen care se întâmplă deseori cu câteva zile înainte de Crăciun. Unii producători au început să vândă porcii în viu cu preţuri care alternează de la 14 şi chiar până la 11 lei pe kilogram.

     

  • BREAKING. Ministerul de Finanţe a publicat luni noaptea proiectul ordonanţei „trenuleţ”. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce la 0,5%, iar taxa pe stâlp este eliminată din 2027

    Ministerul de Finanţe a publicat luni noaptea, în transparenţă decizională, un proiect de ordonanţă de urgenţă menit să reaşeze cadrul fiscal, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie.

    Instituţia condusă de Alexandru Nazare a explicat urgenţa astfel: „S-a identificat necesitatea de modificare şi completare a Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a veni în sprijinul contribuabililor, a stimula investiţiile şi activităţile economice ale acestora precum şi de a reduce riscul privind neplata accizelor şi TVA, datorate bugetului de stat”.

    Printre cele mai importante modificări se numără reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5%, continuarea schemei de sprijin pentru consumatorii vulnerabili din energie până la sfârşitul anului viitor, dar şi eliminarea impozitului pe construcţii din 2027.

    Vedeţi mai jos principalele măsuri:

    ♦ Reducerea subvenţiei pentru partidele politice şi sumelor acordate pentru minorităţi;

    ♦ Diminuarea sumelor forfetare de care beneficiază parlamentarii în anul 2026 (cheltuieli pentru funcţionarea birourilor parlamentare, cazare etc.);

    ♦ Se introduc reguli mai stricte de control al cheltuielilor şi de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.

    ♦ Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5 % în 2026 pentru toţi contribuabilii şi eliminarea acestuia în 2027;

    ♦ Aplicarea unei cote unice de 1 % la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, indiferent de venit sau tipul activităţii;

    ♦ Eliminarea impozitului pentru construcţii („taxa pe stâlp”), începând cu anul 2027;

    ♦ Consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea şi clarificarea utilizării RO e-Factura;

    ♦ Sprijin pentru angajaţii cu salariul minim: se prelungeşte neimpozitarea unei părţi din salariu, pentru creşterea veniturilor nete ale persoanelor cu venituri mici (300 lei până la 30 iunie şi 200 lei din iulie până la finalul anului 2026);

    ♦ Protecţie pentru consumatorii vulnerabili de energie: măsurile de sprijin social se prelungesc până la 31 decembrie 2026, cu reguli mai echitabile de stabilire a eligibilităţii, pentru a asigura continuitatea ajutorului şi combaterea sărăciei energetice;

    ♦ Împrumuturi din Trezorerie pentru proiecte PNRR: Autorităţile locale pot accesa până la 500 milioane lei pentru a asigura cheltuielile neeligibile din cadrul proiectelor PNRR aflate în sarcina bugetelor locale, până la 30 iunie 2026;

    ♦ Sprijin pentru termoficare în sezonul rece: unităţile administrativ-teritoriale cu sisteme centralizate pot primi până la 200 milioane lei pentru acoperirea costurilor de producere şi furnizare a agentului termic, inclusiv plata restanţelor şi a pierderilor, până la 31 martie 2026;

    ♦ Sunt introduse garanţii financiare extinse pentru importatori şi distribuitori de produse energetice, care acoperă efectiv riscul de neplată a TVA şi a accizelor;

    ♦ Regimul de autorizare, raportare şi control al operaţiunilor cu produse energetice este înăsprit pentru a asigura trasabilitatea completă a tranzacţiilor.

  • Spitalul Clinic SANADOR: Pregătiţi pentru urgenţe!

    Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat din România în care funcţionează un Compartiment de Primiri Urgenţe cu 26 de linii de gardă, unde puteţi primi cele mai bune îngrijiri pentru urgenţa medicală sau chirurgicală de care suferiţi.

    Echipa de medici urgentişti experimentaţi de la SANADOR are acces 24 de ore din 24 la investigaţii complete: RMN 3 Tesla, CT, radiologie digitală, ecografii, analize medicale, inclusiv în urgenţă, la patul bolnavului, cu ajutorul laboratorului tip point-of-care din Compartimentul de Primiri Urgenţe.

    Pacienţii pot beneficia de consulturi interdisciplinare sau, după caz, de internare în spital, datorită celor 26 de linii de gardă care funcţionează nonstop în cadrul Spitalului Clinic SANADOR.

    Telefon 021.9699 (număr cu tarif normal). Serviciile de urgenţă se prestează contra cost.