Blog

  • Ţara unde guvernul reduce săptămâna de lucru la doar patru zile. Motivul pentru care aceştia au luat această decizie este pentru a rezolva una dintre cele mai răspândite probleme din lume

    Guvernul metropolitan din Tokyo va permite angajaţilor săi să adopte un program de lucru de patru zile pe săptămână, demarând un experiment ambiţios menit să contracareze rata scăzută a natalităţii din Japonia, raportează Financial Times.

    Această iniţiativă, care aliniază Tokyo cu o tendinţă globală în creştere de a promova echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală prin modelul „patru zile de muncă, trei zile libere”, vine într-un moment critic: populaţia Japoniei se confruntă cu al 16-lea an consecutiv de declin.

    Proiectul, programat să înceapă în aprilie 2025, oferă angajaţilor posibilitatea de a-şi ajusta programul pentru a avea o zi liberă completă în fiecare săptămână, la alegerea lor. De această măsură vor beneficia mii de angajaţi din administraţia municipală a capitalei.

    Mai mult timp liber şi o flexibilitate sporită ar trebui, în teorie, să reducă dificultăţile asociate creşterii copiilor. Datele arată că numărul naşterilor din Tokyo a scăzut cu peste 15% între 2012 şi 2022.

    „Ne vom adapta stilul de lucru astfel încât nimeni să nu fie nevoit să-şi sacrifice cariera din cauza unor evenimente precum naşterea sau îngrijirea copiilor”, a declarat guvernatorul Tokyo, Yuriko Koike, la o recentă şedinţă a adunării oraşului, în care a prezentat detalii despre proiect. Koike a subliniat, de asemenea, că emanciparea femeilor este o provocare veche pentru Japonia, o ţară care „a rămas mult în urma altor naţiuni în acest domeniu”.

    Această iniţiativă se adaugă altor experimente similare desfăşurate în prefecturi şi oraşe din întreaga Japonie, semnalând o schimbare de paradigmă în politicile de muncă din ţară.

    Entuziasmul lui Koike pentru această măsură este inspirat parţial de colaborarea cu organizaţia internaţională 4 Day Week Global, care promovează beneficiile unei săptămâni de lucru mai scurte. Organizaţia a realizat studii pilot în diverse ţări pentru a evalua impactul unui astfel de program, în pofida rezistenţei tradiţionaliştilor.

    Fondatorii organizaţiei consideră decizia Tokyo-ului „extraordinară”, având în vedere reputaţia Japoniei pentru rigiditate în politicile de muncă şi existenţa termenului „karoshi” – moarte prin suprasolicitare. Charlotte Lockhart, fondatoarea organizaţiei, a explicat că rezultatele proiectelor pilot derulate în 20 de ţări, inclusiv în Africa de Sud, Brazilia şi Germania, sunt „plictisitor de consecvente”. Printre beneficii se numără creşterea productivităţii, atragerea şi retenţia angajaţilor, precum şi reducerea la jumătate a zilelor de concediu medical.

    „Aceste beneficii sunt semnificative şi se manifestă indiferent de contextul cultural sau economic”, a spus Lockhart, menţionând că lipsa timpului liber este o problemă universală. În cazul Japoniei, ea a subliniat că acest factor contribuie la scăderea natalităţii.

    Tokyo mizează pe efectele pozitive ale unei săptămâni de patru zile într-un moment în care, pentru prima dată de la începutul înregistrărilor în 1899, numărul naşterilor din Japonia ar putea scădea sub 700.000 în 2024.

  • Emmanuel Macron îl numeşte pe Francois Bayrou în funcţia de premier al Franţei. Politicianul centrist în vârstă de 73 de ani are o vastă experinţă politică

    Bayrou, în vârstă de 73 de ani, conduce partidul MoDem. Înainte de anunţ, acesta a petrecut aproape două ore cu preşedintele, în discuţii descrise ca fiind tensionate de presa franceză.

    El este văzut de anturajul lui Macron ca un candidat de consens şi sarcina sa va fi să evite soarta predecesorului său. Fostul negociator pentru Brexit Michel Barnier a rezistat doar trei luni şi a fost înlăturat de parlamentari în urmă cu nouă zile.

    Macron se află la jumătatea celui de-al doilea mandat de preşedinte, iar Bayrou va fi al patrulea său prim-ministru în acest an.

    Politica franceză a fost blocată de când Macron a convocat alegeri parlamentare anticipate în timpul verii, iar un sondaj de opinie pentru BFMTV a sugerat joi că 61% dintre alegătorii francezi erau îngrijoraţi de situaţia politică.

  • Horaţiu Potra scapă de controlul judiciar

    Horaţiu Potra, cel despre care s-a spus că s-a ocupat de paza lui Călin Georgescu, scapă de măsura controlului judiciar. Decizia a fost luată vineri de Tribunalul Prahova.

    „În temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) rap. la art. 202 Cod procedură penală, respinge ca nefondată contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti împotriva încheierii penale nr. 162 din data de 10.12.2024, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Ploieşti. În temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) rap. la art. 202 Cod procedură penală, admite contestaţiile formulate de inculpaţii Potra Horaţiu şi Lup Andrei-Florin, împotriva încheierii penale nr. 162 din data de 10.12.2024, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Ploieşti, pe care o desfiinţează în tot şi rejudecând: În temeiul art. 227 alin. (1) Cod procedură penală, respinge ca nefondată propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti de luare a măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile faţă de inculpaţii Potra Horaţiu şi Lup Andrei-Florin”, se arată în decizia de vineri a Tribunalului Prahova.

    Decizia este definitivă.

    Horaţiu Potra fusese plasat sub control judiciar printr-o decizie luată marţi la Judecătoria Ploieşti.

    El este suspectat de intenţia de a organiza proteste violente în Bucureşti, în contextul alegerilor prezidenţiale.

  • Tragere la sorţi cu noroc: Adversarele României în preliminariile Cupei Mondiale 2026

    România şi-a aflat vineri adversarele din preliminariile Cupei Mondiale 2026, în urma tragerii la sorţi ce a avut loc la sediul FIFA de la Zurich. România a fost plasată în Grupa H alături de Austria, Bosnia şi Herţegovina, Cipru şi San Marino.

    54 de echipe se luptă pentru 16 locuri alocate pentru zona UEFA, din totalul de 48 de echipe ce vor participa la turneul final.

    Acolo unde sunt trecute două opţiuni, este vorba despre echipele ce vor juca în play-off-ul Ligii Naţiunilor.

    Filmuleţul de prezentare care a deschis festivitatea tragerii la sorţi a conţinut, printre alte realizări remarcabile, şi o imagine cu golul marcat de Hagi împotriva Columbiei, la ultimul mondial disputat în Statele Unite, în 1994.

    Grupa României, aflată în urna a doua valorică, este una dintre cele mai accesibile de care se putea bucura naţionala condusă de Mircea Lucescu, Austria şi Bosnia-Herţegovina putând fi considerate printre adversarele cele mai facile dintre opţiunile prezente în urnele 1 şi 3.

    Rezulatele tragerii la sorţi pentru preliminariile Cupei Mondiale 2026:

    Grupa A: Germania/Italia (câştigătoarea), Slovacia, Irlanda de Nord, Luxemburg;

    Grupa B: Elveţia, Suedia, Slovenia, Kosovo;

    Grupa C: Portugalia/Danemarca (învinsa), Grecia, Scoţia, Belarus;

    Grupa D: Franta/Croaţia (câştigătoarea), Ucraina, Islanda, Azerbaijan;

    Grupa E: Spania/Olanda (câştigătoarea), Turcia, Georgia, Bulgaria;

    Grupa F: Portugalia/Danemarca (câştigătoarea), Ungaria, Irlanda, Armenia;

    Grupa G: Spania/Olanda (învinsa), Polonia, Finlanda, Lituania, Malta;

    Grupa H: Austria, România, Bosnia-Herţegovina, Cipru, San Marino;

    Grupa I: Germania/Italia (învinsa), Norvegia, Israel, Estonia, Moldova;

    Grupa J: Belgia, Ţara Galilor, Macedonia de Nord, Kazakhstan, Andora;

    Grupa K: Anglia, Serbia, Albania, Letonia, Liechtenstein;

    Grupa L: Franţa/Croaţia (învinsa), Cehia, Muntenegru, Insulele Feroe, Gibraltar.

  • Tokyo ia o decizie fără precedent: Săptămâna de lucru scade la numai 4 zile, pentru a da posibilitatea oamenilor să se întâlnească, să fie relaxaţi şi să crească natalitatea

    Guvernul metropolitan din Tokyo va permite angajaţilor săi să adopte un program de lucru de patru zile pe săptămână, demarând un experiment ambiţios menit să contracareze rata scăzută a natalităţii din Japonia, raportează Financial Times.

    Această iniţiativă, care aliniază Tokyo cu o tendinţă globală în creştere de a promova echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală prin modelul „patru zile de muncă, trei zile libere”, vine într-un moment critic: populaţia Japoniei se confruntă cu al 16-lea an consecutiv de declin.

    Proiectul, programat să înceapă în aprilie 2025, oferă angajaţilor posibilitatea de a-şi ajusta programul pentru a avea o zi liberă completă în fiecare săptămână, la alegerea lor. De această măsură vor beneficia mii de angajaţi din administraţia municipală a capitalei.

    Mai mult timp liber şi o flexibilitate sporită ar trebui, în teorie, să reducă dificultăţile asociate creşterii copiilor. Datele arată că numărul naşterilor din Tokyo a scăzut cu peste 15% între 2012 şi 2022.

    „Ne vom adapta stilul de lucru astfel încât nimeni să nu fie nevoit să-şi sacrifice cariera din cauza unor evenimente precum naşterea sau îngrijirea copiilor”, a declarat guvernatorul Tokyo, Yuriko Koike, la o recentă şedinţă a adunării oraşului, în care a prezentat detalii despre proiect. Koike a subliniat, de asemenea, că emanciparea femeilor este o provocare veche pentru Japonia, o ţară care „a rămas mult în urma altor naţiuni în acest domeniu”.

    Această iniţiativă se adaugă altor experimente similare desfăşurate în prefecturi şi oraşe din întreaga Japonie, semnalând o schimbare de paradigmă în politicile de muncă din ţară.

    Entuziasmul lui Koike pentru această măsură este inspirat parţial de colaborarea cu organizaţia internaţională 4 Day Week Global, care promovează beneficiile unei săptămâni de lucru mai scurte. Organizaţia a realizat studii pilot în diverse ţări pentru a evalua impactul unui astfel de program, în pofida rezistenţei tradiţionaliştilor.

    Fondatorii organizaţiei consideră decizia Tokyo-ului „extraordinară”, având în vedere reputaţia Japoniei pentru rigiditate în politicile de muncă şi existenţa termenului „karoshi” – moarte prin suprasolicitare. Charlotte Lockhart, fondatoarea organizaţiei, a explicat că rezultatele proiectelor pilot derulate în 20 de ţări, inclusiv în Africa de Sud, Brazilia şi Germania, sunt „plictisitor de consecvente”. Printre beneficii se numără creşterea productivităţii, atragerea şi retenţia angajaţilor, precum şi reducerea la jumătate a zilelor de concediu medical.

    „Aceste beneficii sunt semnificative şi se manifestă indiferent de contextul cultural sau economic”, a spus Lockhart, menţionând că lipsa timpului liber este o problemă universală. În cazul Japoniei, ea a subliniat că acest factor contribuie la scăderea natalităţii.

    Tokyo mizează pe efectele pozitive ale unei săptămâni de patru zile într-un moment în care, pentru prima dată de la începutul înregistrărilor în 1899, numărul naşterilor din Japonia ar putea scădea sub 700.000 în 2024.

  • Bancherii deschid şampania: Victoria lui Donald Trump de luna trecută a declanşat o frenezie a tranzacţiilor la casele de brokeraj şi la băncile de pe Wall Street

    Victoria electorală a lui Donald Trump de luna trecută a declanşat o frenezie a tranzacţiilor la casele de brokeraj şi la băncile de pe Wall Street, în timp ce aşteptările legate de schimbări politice radicale au alimentat creşterea acţiunilor americane, scrie FT. 

    Volumele de tranzacţionare cu acţiuni americane au crescut cu 38% în noiembrie faţă de aceeaşi lună din 2023, atingând niveluri care nu au mai fost atinse de la nebunia acţiunilor meme de la începutul anului 2021, iar luna aceasta sunt încă peste media anului, potrivit operatorului bursier Cboe Global Markets.

    Şocul activităţii de tranzacţionare a cuprins casele de brokeraj preferate de clienţii de retail, precum Interactive Brokers şi Robinhood, precum şi centrele de putere instituţionale, inclusiv JPMorgan Chase şi Citigroup. Acest lucru se întâmplă pe măsură ce aşteptările ca Trump să adopte o abordare mai favorabilă mediului de afaceri au făcut ca investitorii să se îndrepte către acţiunile americane după alegerile din 5 noiembrie.

    Activitatea de tranzacţionare a fost, de asemenea, stimulată în general de un an puternic pe pieţele americane, indicele S&P 500 de pe Wall Street crescând cu 27% de la începutul anului până în prezent, atingând o serie de maxime istorice.

    În ultimele luni a existat un „nivel incredibil” al interesului investitorilor pentru pieţe, iar „acest lucru se traduce în activitatea de tranzacţionare”, a declarat pentru Financial Times Rick Wurster, care urmează să preia frâiele funcţiei de director executiv al casei de brokeraj Charles Schwab în ianuarie.

     

  • Marile companii americane se aliază noii politici de la Casa Albă şi încearcă să intre în graţiile lui Trump: După Meta, şi Amazon donează 1 mil. de dolari pentru fondul inaugural al preşedintelui ales, în timp ce liderii din Big Tech caută să-şi consolideze relaţiile cu administraţia sa

    Amazon a confirmat joi că va dona 1 milion de dolari pentru fondul inaugural al lui Donald Trump, marcând un efort al marilor companii din domeniul tehnologiei de a construi relaţii cu preşedintele ales al Statelor Unite, informează Financial Times.

    Această donaţie vine la scurt timp după ce Meta, compania mamă a Facebook şi Instagram, a anunţat o contribuţie similară. În plus, Amazon va transmite ceremonia de inaugurare a lui Trump pe platforma sa Prime Video.

    Deşi Trump a criticat frecvent marile companii din domeniul tehnologiei, acuzându-le de cenzurarea presei conservatoare şi alte abuzuri, victoria sa electorală din noiembrie a determinat liderii din sector să îi transmită mesaje de felicitare. Liderii din Big Tech încearcă acum să reducă presiunile privind reglementările antitrust, acordurile comerciale şi dezvoltarea inteligenţei artificiale.

    Potrivit The Wall Street Journal, Jeff Bezos, fondatorul şi preşedintele executiv al Amazon, intenţionează să viziteze săptămâna viitoare staţiunea Mar-a-Lago, reşedinţa lui Trump. Aceeaşi publicaţie a fost prima care a raportat despre donaţia Amazon.

    Şefii Google şi Apple, Sundar Pichai şi Tim Cook, au transmis şi ei felicitări lui Trump. Pichai este programat să se întâlnească cu Trump la Mar-a-Lago, conform unei relatări de la The Information, iar Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a luat deja cina cu preşedintele ales după victoria sa.

    Aceste gesturi vin pe fondul unei relaţii strânse între Trump şi Elon Musk, proprietarul X (fostul Twitter), care a donat zeci de milioane de dolari campaniei lui Trump. Musk a fost desemnat de Trump să conducă un grup ce explorează reforme semnificative în administraţia publică.

    Pentru Apple, politica comercială a lui Trump ridică preocupări legate de tarifele care ar putea afecta lanţurile sale de aprovizionare din China. În timpul primului mandat al lui Trump, Tim Cook a reuşit să obţină scutiri tarifare pentru anumite produse Apple.

    Relaţia lui Trump cu Amazon a fost marcată de tensiuni în timpul primului său mandat. Trump a acuzat compania că sufocă concurenţa şi a criticat politicile sale fiscale. În 2018, el a ordonat o revizuire a preţurilor pentru livrările de colete ale serviciului poştal, susţinând că Amazon beneficiază de tarife prea mici.

    Sub administraţia Biden, Amazon s-a confruntat cu presiuni crescute. Comisia Federală pentru Comerţ (FTC), condusă de Lina Khan, şi mai multe state au intentat un proces de monopol împotriva companiei. FTC investighează, de asemenea, parteneriatele Amazon în domeniul inteligenţei artificiale generative.

    Într-un context dominat de mari tensiuni politice, Bezos l-a lăudat pe Trump pe X pentru „graţia şi curajul său în faţa pericolului” după tentativa de asasinat din vară. De asemenea, Bezos, proprietarul The Washington Post, a împiedicat ziarul să o sprijine public pe adversara democrată a lui Trump, Kamala Harris, înainte de alegeri. El a respins speculaţiile conform cărora această decizie ar fi fost parte dintr-un acord pentru a favoriza Blue Origin, compania sa de rachete, aflată în competiţia cu SpaceX a lui Elon Musk.

  • Datoria externă totală a României creşte: în primele 10 luni/2024 datoria externă totală s-a majorat cu 18 mld. euro faţă de decembrie 2023 şi a ajuns la 186,3 mld. euro

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-octombrie 2024 cu 18 miliarde euro faţă de nivelul din 31 decembrie 2023, la 186,3 miliarde euro, arată datele publicate vineri de BNR.

    Din suma totală, datoria externă a administraţiei publice a fost de 91,4 miliarde euro, cu aproape 19% peste nivelul din decembrie 2023.

    Soldul deţinut de societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 13 miliarde euro, nivel în creştere de la 12,8 mld. euro la 31 decembrie 2023.

    Din volumul total, datoria externă este de 137,1 miliarde euro, în creştere cu 16,1 miliarde euro, iar creditele intra-grup reprezintă 49,1 miliarde euro, în creştere de la 47,3 mld. euro la 31 decembrie 2023.

    La 31 octombrie, datoria externă pe termen lung a însumat 138,1 mld. euro (74,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,2%  faţă de 31 decembrie 2023, în timp ce datoria externă pe termen scurt a fost de 48,1 mld. euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,2% faţă de 31 decembrie 2023. 

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7%  la 31 decembrie 2023.


     

     

  • O ţară din Europa plănuieşte să modernizeze reţeaua de buncăre nucleare din perioada Războiului Rece

    Elveţia doreşte să îşi modernizeze reţeaua de adăposturi nucleare din perioada Războiului Rece. Acestea sunt considerate un mare avantaj într-o perioadă de incertitudine globală sporită, în special după invazia Rusiei în Ucraina.

    Elveţia plănuieşte să aloce bani pentru a moderniza o parte din buncărele nucleare din perioada Războiului Rece, relatează agenţia Reuters.
    O lege întocmită în anul 1963 garantează populaţiei de 9 milioane, precum şi refugiaţilor sau străinilor, un loc în buncărele care să îi protejeze în caz de bombe şi radiaţii nucleare.
    Guvernul a lansat consultări încă din luna octombrie pentru a asigura „rezilienţa elveţiană în caz de conflict armat” şi plănuieşte o modernizare de 250 de milioane de dolari a structurilor vechi.
    „Aceasta nu înseamnă că ne pregătim pentru un conflict – nu acesta este mesajul – dar avem o reţea de adăposturi şi trebuie să le întreţinem şi să ne asigurăm că sunt funcţionale”, a declarat pentru Reuters Louis-Henri Delarageaz, comandantul protecţiei civile pentru cantonul Vaud.
    Elveţia a devenit o ţară neutră în privinţa războaielor în aul 1815. Ea a fost ocupată de Franţa în secolul al XVIII-lea şi a suferit unele bombardamente aeriene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

  • Cum reuşeşte un start-up local să facă ordine într-o lume foarte dezordonată cu aplicaţia cu care vrea să cucerească toată ţara

    Punând capăt valului de mesaje de pe WhatsApp şi notiţelor scrise de mână folosite zilnic de restaurante, un start-up local aduce ordine în haosul comenzilor din industria ospitalităţii. Cu o bază de 1.600 de locaţii active şi procesând lunar 32.000 de comenzi, platforma Horeca Orders a reuşit să atragă clienţi importanţi precum City Grill şi 5 to go, crescând numărul de locaţii de trei ori în 2024. Operând pe un model freemium şi fără finanţare externă, start-up-ul ţinteşte expansiunea în oraşele mari din România şi pe o piaţă externă în 2025, având obiectivul ambiţios de a atinge o cotă de piaţă de 30% în următorii doi ani.

    Planul ar fi să ajungem şi în oraşe mari, cum ar fi Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, sau vara să fim mai prezenţi la mare. Dar vrem să facem lucrurile când le vine momentul. Odată ce reuşim să atragem un furnizor din Cluj, ne vom concentra mai mult pe Cluj şi vom încerca să aducem mai multe restaurante. O altă zonă pe care ne dorim să o explorăm este o ţară din exterior, pentru a vedea cum ar fi să reuşim să înrolăm furnizori şi restaurante de la distanţă”, a declarat Denis Todirică, cofondator al Horeca Orders, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Dintre cele 1.600 de localuri care folosesc soluţia în prezent, aproximativ 500-600 sunt branduri distincte, printre care se numără lanţuri precum City Grill şi 5 to go. „Cred că orice loc din mall are aplicaţia noastră instalată şi trimite către cel puţin un furnizor comenzile”, a menţionat el. Start-up-ul a fost lansat în urmă cu aproape trei ani de Denis Todirică împreună cu Tibi Crăciun, după ce au identificat o oportunitate în piaţă pe zona de comenzi între restaurante şi furnizori. „Am pornit Horeca Orders acum aproape trei ani, împreună cu Tibi Crăciun, care este asociatul meu şi care se ocupă de partea tehnică; suntem parteneri egali. Motivul pentru care am fondat Horeca Orders este că amândoi avem o înclinaţie pentru ceea ce înseamnă zona de restaurante şi procesele din această industrie,” a explicat Todirică.

    Soluţia dezvoltată de start-up digitalizează procesul de comenzi între restaurante şi furnizori, înlocuind metodele tradiţionale, precum WhatsApp sau comenzile scrise pe hârtie. „Un restaurant are, în medie, 15 furnizori de la care comandă materie primă – de la legume şi fructe, până la carne, ambalaje şi alte necesităţi. O persoană care se ocupă de achiziţii, fie managerul, fie bucătarul, ajunge să trimită comenzi seara, după ce închide restaurantul. De cealaltă parte, un agent de vânzări al distribuitorului are între 100-200 de clienţi, de la care primeşte zilnic între 50-100 de comenzi. Acestea sunt transmise fie telefonic, fie pe WhatsApp, fiind ulterior introduse manual în sistemul de facturare. Acest proces consumă până la 4 ore din timpul unei zile de muncă,” a explicat Todirică. Aplicaţia Horeca Orders trimite comenzi către orice furnizor, chiar dacă acesta nu utilizează platforma. „Furnizorul nu trebuie să aibă instalată aplicaţia sau să avem o relaţie contractuală. De exemplu, restaurantul ne comunică furnizorii şi produsele, iar noi ne ocupăm să pregătim totul. Începem prin trimiterea comenzilor prin SMS sau email, până la integrarea completă a sistemului lor,” a detaliat cofondatorul. Start-up-ul operează pe un model de business SaaS şi freemium, oferind funcţionalităţi de bază gratuit. „Un restaurant poate folosi gratuit funcţionalitatea de trimitere a comenzilor. Funcţionalităţile avansate sunt disponibile contra cost, iar pentru furnizori avem o structură similară,” a explicat Todirică. În prezent, platforma are 15 furnizori plătitori şi aproximativ 700-800 de locaţii HoReCa active în sistemul său. „Pentru un restaurant, costul este de 50 de euro pe lună per locaţie, iar pentru un furnizor, 8 euro pe lună per locaţie,” a precizat el. Compania ţinteşte o cotă de piaţă de 30% în următorii doi ani. „În România sunt 30.000 de locaţii, iar noi avem deja 1.600. Obiectivul nostru este să ajungem la 30%,” a menţionat Todirică. Un alt obiectiv pentru 2025 este integrarea tehnologiei AI pentru predicţia comenzilor. „De exemplu, dacă un restaurant comandă constant 5 bucăţi dintr-un produs şi la următoarea comandă solicită 7, algoritmul nostru a reuşit să prezică această schimbare,” a explicat el. Horeca Orders a crescut fără finanţare externă, fiind susţinut prin resursele proprii ale fondatorilor. „Noi am investit banii, timpul şi efortul nostru. Până acum, nu am atras finanţare externă. Ne-am concentrat pe creşterea numărului de clienţi şi a locaţiilor active,” a concluzionat Todirică.    

    Denis Todirică, cofondator al Horeca Orders: „Planul ar fi să ajungem şi în oraşe mari, cum ar fi Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, sau vara să fim mai prezenţi la mare. Dar vrem să facem lucrurile când le vine momentul. Odată ce reuşim să atragem un furnizor din Cluj, ne vom concentra mai mult pe Cluj şi vom încerca să aducem mai multe restaurante. O altă zonă pe care ne dorim să o explorăm este o ţară din exterior, pentru a vedea cum ar fi să reuşim să înrolăm furnizori şi restaurante de la distanţă.”



    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Victor Constantinescu, cofondator al SymptoChat

    Ce face? A lansat o aplicaţie cu acelaşi nume care foloseşte inteligenţa artificială generativă (gen AI) pentru a oferi utilizatorilor diagnosticări rapide şi recomandări.

    „Avem aproximativ 1.000 de descărcări. Ne bucură că oamenii o folosesc, o găsesc utilă şi, evident, pe măsură ce ne îndreptăm spre dorinţa noastră de a scala şi de a investi bugete mai considerabile în partea de marketing şi publicitate, vrem să ajungem la un public mult mai mare. Sunt convins că majoritatea dintre noi am căutat cel puţin o dată pe motoarele de căutare răspunsuri la problemele de sănătate. Problema este că, de cele mai multe ori, găsim răspunsuri care nu sunt concludente, sunt vaste şi creează anxietate. De aceea, SymptoChat răspunde acestei nevoi de informaţie medicală precisă, oferind utilizatorilor un prediagnostic şi ghidându-i către specialitatea medicală potrivită.”

    2. Invitat: Octavian Dumitrescu, cofondator şi CEO, Dyver.ai

    Ce face? A dezvoltat o soluţie bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale pentru descrierea automatizată a produselor din magazinele online.

    „Conform calculelor noastre, trebuie să ridicăm 500.000 de euro pentru planurile pe care le avem în următoarele 12 până la 18 luni. Deja avem câţiva investitori interesaţi care s-au înscris, să zic aşa, şi sunt alături de noi, le place proiectul şi cred, la fel de mult ca noi, în acest proiect. În momentul de faţă, avem deja peste 20 de clienţi care folosesc platforma. În ultimele luni, ne-am axat pe zona de vânzări şi avem un <> de aproximativ 50 de clienţi care sunt destul de aproape de semnare.”

    3. Invitat: Denis Todirică, cofondator al Horeca Orders

    Ce face? A dezvoltat o platformă digitală pentru comenzi în industria ospitalităţii.


    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Adrian Docea, fondator al Nordensa – platformă pentru investiţii în jucători de fotbal

    Ce e nou? Start-up-ul din Cluj-Napoca a deschis o nouă rundă de finanţare, vizând atragerea unei sume cuprinse între 600.000 de euro şi 1,8 milioane de euro. Noua finanţare va fi utilizată pentru dezvoltarea de funcţionalităţi noi în platformă şi pentru activităţi de marketing, menite să atragă mai mulţi utilizatori. Anterior, compania a obţinut o investiţie totală de 1,65 milioane de euro de la investitori precum Vertical Seven Group, Cabrio Investment, DMA Development, V7 Capital şi alţi business angels din străinătate şi România.

    „Vom atrage între 600.000 de euro şi 1,8 milioane de euro, în funcţie de cât de repede ne mişcăm cu această rundă. Dacă durează mai mult, aş prefera să închidem cu 600.000 de euro şi să deschidem o rundă de serie A anul viitor. Dacă reuşim să ne mişcăm repede, aş vrea să închidem această rundă şi să evităm deschiderea unei serii A până în 2026. Până acum, doar investitorii de nivel mediu, care investeau câteva zeci de mii de euro, puteau să intre în Nordensa. Acum, vom avea o sumă minimă de intrare de 890 de euro, valoarea unui <> (parte socială – n.red.) în Nordensa.”



    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation