BusinessMagazin

Blog

  • Socialistii promit

    SERVICII PUBLICE Reforma sistemului de asistenta sanitara si de invatamant, pe baza cresterii subventiilor de la buget

    SOMAJ Crearea a 240.000 de locuri de munca noi, cu finantare de la buget

    VENITURI Cresterea cu 20-50% a salariilor si a pensiilor pana la inceputul lui 2006

    FISCALITATE Mentinerea impozitului pe profit la 15%, scutirea de taxe pentru profiturile reinvestite

    ECONOMIE Mentinerea consiliului monetar pana la intrarea tarii in zona euro

    JUSTITIE Adoptarea unui nou Cod penal, conform cu reglementarile UE

    UE Organizarea unui referendum pe tema aderarii Bulgariei la Uniunea Europeana

    IRAK Retragerea imediata a trupelor bulgare din Irak

     

  • Serghei Stanisev

    5 mai 1966 Se naste la Herson, in Ucraina, ca fiu al fostului secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar (PCB), Dimitar Stanisev, si al unei rusoaice din Arhanghelsk, profesoara de filologie slava la Universitatea din Sofia 

    1989 Intra in Partidul Comunist Bulgar in primavara, cu doar cateva luni inainte de caderea Cortinei de Fier
    1989 Absolva Facultatea de Istorie a Universitatii Lomonosov din Moscova 1994 Isi da doctoratul in istorie la aceeasi universitate

    1990 Partidul Comunist isi schimba numele in Partidul Socialist Bulgar (PSB) si castiga primele alegeri libere
    1994-1995 Stanisev lucreaza ca jurnalist independent
    1995-2001 Lucreaza in Departamentul de politica externa si relatii internationale al PSB
    1998 Specializare in stiinte politice la Scoala de Studii Politice din Moscova 

    1999-2000 Specializare in relatii internationale la London School of Economics
    2000 Stanisev este ales membru in Consiliul Suprem al PSB, cu responsabilitati legate de relatiile externe ale partidului
    2001 Este ales presedinte al partidului, functie in care il inlocuieste pe Gheorghi Parvanov, devenit presedinte al tarii 

    2001 Intra in parlament ca deputat de Ruse si este ales seful grupului parlamentar al Coalitiei pentru Bulgaria, alianta formata in jurul PSB
    25 iunie 2005 PSB castiga alegerile

  • BUSINESS TRAVEL: Circuitul biletelor de avion in natura

    Nu turismul e principala activitate a agentiilor de turism din Romania. Ci ticketingul, adica vanzarea biletelor de avion. Pentru cele mai multe agentii, ticketingul  inseamna peste 50% din cifra de afaceri. Ce se va intampla cand agentiile vor pierde comisionul de 7% pe care il primesc de la companiile aeriene?

    Teoretic, orice agentie de turism romaneasca are trei departamente, toate la fel de importante: turism intern, turism extern si ticketing, adica vanzarea de bilete de avion. Dar cine intra mai ales in extrasezon, adica intr-o luna precum martie sau octombrie vede ca cea mai mare coada se insira nu la departamentele de turism intern sau extern, cum s-ar putea crede, ci la cel de ticketing.

    „Intr-o zi normala din extrasezon vindem in medie intre 20 si 50 de bilete de avion si putem sa nu vindem nici un bilet de vacanta. Daca se intampla ca intr-o zi sa vindem mai putin de 20 de bilete  de avion, putem spune ca acea zi a fost catastrofala“, spune Cristian Mihai Balcescu, presedintele uneia dintre cele mai importante agentii de turism din Romania, CMB Travel. In bani, asta se traduce astfel: din cifra totala de afaceri a CMB in 2004 (4,92 milioane de euro), aproape 72% (3,54 milioane de euro) reprezinta vanzarea biletelor de avion. Si doar o parte din activitatea de ticketing e dublata de turism propriu-zis, adica de plecari in concediu.

    Agentiile de turism au o justificare, una simpla: romanii merg in concedii in medie o data pe an si, in multe din cazuri, nici macar nu apeleaza la agentiile de turism. In schimb, oamenii de afaceri sau angajatii lor sunt nevoiti sa faca deplasari cu avionul fie in tara, fie in strainatate, relativ frecvent, chiar si in fiecare luna. Cu alte cuvinte, turismul de placere are sezonalitate, prin urmare volumul vanzarilor este mult mai mic, ca numar de tranzactii, fata de asa-numitul „business travel“. „Daca analizam volumele de vanzari dupa tipul de client, observam ca paritatea este de doua calatorii de placere la zece calatorii business. In plus, pe segmentul «business travel» intervin clientii corporatii care, multi dintre ei, aloca bugete considerabile pentru calatorii, spune Claudia Stan, director de marketing la agentia de turism Aerotravel, care a avut anul trecut vanzari de 16 milioane de euro, dintre care 80% a insemnat ticketingul. 

    Cat castiga o agentie de turism din vanzarea acestor bilete de avion? Putin, ca procent, adica 7% in general, uneori mai putin – dar mult, ca volum. La vanzarea de pachete pentru vacanta, comisionul poate fi de 10 – 12%, dar dincolo de bataia de cap cu aceste programe, volumul vanzarilor nu reuseste sa sara de cateva zeci de procente din total. Sunt, practic, trei modalitati de vanzare a biletelor de avion: prin agentii de turism acreditate IATA (Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni), prin agentii non-IATA, si, in fine, prin vanzarile proprii ale companiilor aeriene. Anul trecut, cele circa 180 de agentii acreditate IATA au vandut bilete de avion in valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, adica peste 80% din numarul total la nivel de tara. Datele IATA spun ca anul trecut s-au vandut in Romania cam 500.000 de bilete de avion, cu 16% mai mult fata de anul trecut. 

    In prezent, agentiile de turism acreditate IATA primesc din partea companiilor aeriene un comision de 7% din pretul biletului de avion. Toate agentiile de turism acreditate IATA pot emite, in acest sistem, bilete de avion din orice destinatie din lume catre orice destinatie. „Pretul unui bilet de avion la o agentie de turism este acelasi cu cel emis de o companie aeriana, pentru ca agentiile de turism nu percep comision de la clienti, beneficiind in schimb de comisionul de 7% cedat de operatorii aerieni“, explica Lucia Morariu, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT) si presedinte al agentiei de turism Eximtur, care a incheiat anul trecut cu vanzari de 14,6 milioane de euro, din care 54% au provenit din activitatea de ticketing.

    Ion Antonescu, presedintele agentiei Marshal Turism, crede ca la turoperatorii mijlocii si mari, peste 50% din vanzari provin din vanzarea biletelor de avion. Exact ca in cazul agentiei pe care o conduce, unde ticketingul a insemnat anul trecut 65% din volumul total al vanzarilor, care a atins volumul de 585 de miliarde de lei, adica aproximativ 14,4 milioane de euro. 

    La Happy Tour, cea mai mare agentie de turism din Romania din punct de vedere al cifrei de afaceri, procentul vanzarilor de bilete de avion este si mai mare – 60% din totalul vanzarilor, care au insemnat anul trecut 24 de milioane de euro. Explicatia sefului de la Happy Tour pentru volumul mare al vanzarilor de bilete de avion se leaga tot de traficul de business, in crestere de la an la an. „Noi ne adresam corporatiilor, ai caror angajati se deplaseaza foarte mult in interes de serviciu. Probabil ca in scurt timp va disparea comisionul cedat de companiile aeriene si, in acel moment, multe agentii de turism vor disparea“, explica Nicolae Demetriade, presedintele Happy Tour.

    Intr-adevar, dupa ce in 2002 comisionul la vanzarea de bilete de avion cedat de companiile aeriene a scazut de la 9% la 7%, s-a discutat, un an mai tarziu, de eliminarea totala a acestuia. 

    Agentiile de turism romanesti s-au opus atunci vehement, spunand ca eliminarea comisionului ar fi un „dezastru“ pentru activitatea lor. Pana la urma, agentiile au reusit sa mentina acest comision de 7%, dar ele stiu ca acesta va fi cu siguranta anulat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, daca nu cumva chiar mai devreme. Pentru ca atunci, spun agentii de turism, se va trece la sistemul pornit din Statele Unite si raspandit acum si in Europa, prin care companiile aeriene afiseaza si vand biletele de avion la un pret net, dupa care fiecare agentie aplica un adaos. In acest caz, fiecare agentie isi adauga comisionul ei, ceea ce inseamna ca agentiile vor concura intre ele si mai dur decat se intampla in prezent.  Si, in acest caz, este foarte probabil ca si la noi sa se petreaca ce s-a petrecut acum cativa ani in SUA. 

    „Vanzarile de bilete de avion reprezentau in SUA, la jumatatea anilor ‘90, o parte importanta – in unele cazuri pana la 85% – din cifra de afaceri a multora dintre marile agentii de turism americane, printre care American Express, Carlson Wagonlit Travel sau Maritz“, spune Simion Alb, directorul Biroului National de Turism al Romaniei din America de Nord. Rezervarile de bilete de avion prin internet si apoi atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 au determinat, spune Alb, mutatii semnificative in ceea ce priveste distributia de bilete de calatorie cu avionul. 

    „Alaturi de reducerea si in final eliminarea comisioanelor pentru vanzarea biletelor de avion, factorii amintiti au dus la inchiderea a peste 10.000 de agentii de turism americane, al caror numar s-a redus de la 27.000 in anul 1994 la 16.500 astazi“, explica oficialul roman de la New York.

    Este clar ca si Romania va urma cumva tendintele pietei americane, pentru ca in cativa ani vor disparea comisioanele cedate de operatorii aerieni si, in plus, va creste exponential de la an la an volumul rezervarilor de bilete de avion prin internet. Chiar daca acum reprezinta doar 2% din totalul pietei, volumul biletelor electronice a crescut de 20 de ori pe parcursul anului trecut, atingand un volum total al vanzarilor de patru milioane de euro.

    Si este clar ca orice bilet de avion cumparat electronic inseamna, in mod normal, un bilet in minus pentru una sau alta dintre agentiile de turism. 

    Pana atunci, cele aproape 180 de agentii acreditate IATA si care, deloc intamplator, sunt cele mai importante din Romania se bat pentru venituri de 7% din volumul de 200 de milioane de euro, reprezentand totalul biletelor de avion vandute in 2004, adica pentru un profit total de circa 14 milioane de euro. In 5-10 ani, probabil, pe piata vor ramane doar agentiile care vor sti sa faca turism si vor incerca sa depaseasca nivelul de case de bilete. Vor castiga agentiile pentru care cei mai importanti turisti vor fi cei care pleaca in vacanta.

  • Banii din aer

    Mai mult de jumatate din banii incasati anual de agentiile romanesti de turism vin pe calea aerului, adica din vanzarea biletelor de avion. Iar numarul biletelor de avion este in crestere. In 2004 s-au vandut cu 16% mai multe bilete decat in 2003.  

    •  Happy Tours

    CIFRA DE AFACERI: 24 milioane de euro
    TICKETING: 14,5 milioane de euro
    PROCENT TICKETING: 60% 

    • Aerotravel

    CIFRA DE AFACERI: 16 milioane de euro
    TICKETING: 12,8 milioane de euro
    PROCENT TICKETING: 80% 

    • Eximtur

    CIFRA DE AFACERI: 14,6 milioane de euro
    TICKETING: 8 milioane de euro
    PROCENT TICKETING: 54,8% 

    • Marshal Turism

    CIFRA DE AFACERI: 14,4 milioane de euro
    TICKETING: 9,36 milioane de euro
    PROCENT TICKETING: 65% 

    • CMB Travel

    CIFRA DE AFACERI: 4,92 milioane de euro
    TICKETING: 3,54 milioane de euro
    PROCENT TICKETING: 72%

     

     

  • FUZIUNI: In sfarsit

    Doi ani de gandire, negocieri intense, zvonuri si un final neasteptat pentru multi. Omul de afaceri Ion Tiriac a decis ca nu vrea sa renunte total la banca pe care a creat-o, dar a acceptat o fuziune. Jumatate din actiunile sale vor fi controlate de acum inainte de HVB Romania, care va avea si prima optiune in stabilirea noii conduceri. Miscarea ii propulseaza pe nemti trei trepte in ierarhia bancilor romanesti, direct pe locul patru. Ce schimbari aduce aceasta miscare?

    Noua pozitie in piata va avea ca rezultat „venituri mai mari si o crestere cu mult mai puternica decat am fi fost capabili sa obtinem pe cont propriu“, admite Erich Hampel, CEO al Bank Austria Creditanstalt (BA-CA, care se ocupa, de la Viena, de operatiunile central si est-europene ale grupului financiar german, HVB). Desi este prezenta de sapte ani aici, HVB Romania s-a pozitionat doar pe locul sapte in sistemul bancar, desi are o putere financiara mare, peste forta actionarilor celorlalte banci din top – Société Générale si Raiffeisen.

    Cele 4,7% din piata castigate pana acum de HVB nu aveau, insa, cum sa multumeasca actionarii unei banci in viziunea careia „Romania este cea mai atractiva piata din Europa Centrala si de Est“, dupa cum spune Helmut Bernkopf, membru in conducerea BA-CA.   Fuziunea cu Banca Tiriac i-a dus acum pe austrieci direct pe locul patru. Cele doua banci vor avea, insumat, o cota de piata (in functie de active) de 7,5%. Iar obiectivul consta in atingerea, in Romania, a unei cote de piata de aproape 10%, spune Hampel. 

    Pentru sistemul bancar romanesc, aceasta fuziune inseamna, in primul rand, o alta banca internationala in topul primilor cinci jucatori. Implicit, o concurenta mai mare si, asa cum spune un bancher, „semnalul de start intr-un val de miscari, fuziuni sau achizitii“. Noua banca – ce se va numi HVB Tiriac – se pozitioneaza imediat dupa BCR, BRD si Raiffeisen si inaintea CEC. 

    O pozitie „confortabila“ – asa cum aprecia pentru BUSINESS Magazin Fueredi-Kolarik Ildiko, ofiterul de presa la nivel international al BA-CA. 

    Pozitie pentru care au luptat, negociind cu Tiriac, si alte nume mari din sistemul bancar romanesc, si chiar si jucatori absenti inca din Romania: Société Générale, BNP Paribas, UniCredit, Dexia, Erste Bank, OTP si Bayerische Landesbank, dupa cum spun surse din piata. Recent, presedintele Erste Bank, Andreas Treichl, declara ca „daca Tiriac se va razgandi in privinta fuziunii cu HVB, Erste ar fi interesata de banca“. 

    Interesul pentru banca ce se situa la finele anului 2004 pe locul 11, cu o cota de piata de 2,9%, a ridicat – potrivit surselor din piata – valoarea bancii lui Ion Tiriac la peste 300 de milioane de euro.  Cu un an in urma, HVB si Piraeus Bank nu au dat mai mult de 150-200 de milioane de euro pentru aceeasi banca. Ion Tiriac a vrut sa vanda banca de mai demult. Prima tentativa a avut loc in 1997, dar discutiile cu olandezii de la ABN Amro au esuat. Din cauza caderii economice si acumularii unor mari credite neperformante, Banca Tiriac a avut o perioada critica intre 1998 – 2000. Omul de afaceri a fost nevoit sa aduca 10 milioane de dolari noi pentru a sustine banca. El a angajat atunci si o noua echipa de management cu un CEO strain, care a reusit sa revitalizeze banca. 

    Acordul de fuziune incheiat acum nu presupune insa pentru austrieci – germani, pentru moment, nici un cost. „Nu vorbim de o achizitie si nici de o suma de bani proprie achizitiei“, a explicat Fueredi-Kolarik Ildiko. 

    Surse din piata spun ca s-a ajuns la aceasta formula tocmai pentru evita plata imediata a unor bani greu de justificat in fata actionarilor HVB. Motivul tine de dificultatile financiare cu care s-au confruntat nemtii in ultimii doi ani, cand au raportat pierderi de miliarde de euro. In formula agreata cu Ion Tiriac, austriecii ar urma sa plateasca pentru actiunile lui peste cativa ani o suma stabilita acum, la care se adauga si performantele obtinute de banca in acest rastimp. 

    Cum vad bancherii decizia lui Tiriac de a fuziona cu nemtii de la HVB? Aflat la Belgrad, la reuniunea BERD, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, care este si prim-vicepresedinte al Alpha Bank, a declarat ca „fuziunea intre doi jucatori existenti pe piata romaneasca ii va permite noii banci sa preia o parte mai mare din piata si, implicit, sa aiba un cuvant mai greu de spus“. 

    Lucru care nu s-ar fi intamplat daca Ion Tiriac isi vindea banca unui jucator international absent din Romania. In acest caz, noua banca ar fi preluat doar cele mai putin de 3% din piata, ramanand spre coada clasamentului. „Miscarea facuta este de natura sa aduca o schimbare importanta in structura pietei bancare romanesti“, completeaza Ghetea. La fel de adevarat, admite unul dintre jucatorii care au stat la masa negocierilor pentru Banca Tiriac, „venirea altui mare «greu» din afara – cum ar fi, de exemplu, a francezilor de la BNP Paribas – ar fi crescut si mai mult concurenta deja foarte dura din sistemul bancar“.  Dura mai ales pe segmentul de retail, pe care il vizeaza acum mai toate bancile romanesti si in care lupta se da, in principal, prin reteaua de sucursale si pe care nemtii de la HVB Romania stiau – asa cum a admis si presedintele bancii, Dan Pascariu – ca nu o puteau castiga cu cele doar 12 sucursale pe care le aveau. Activitatea bancii a fost mult timp concentrata pe segmentul corporativ, al operatiunilor de trezorerie si private banking, si mai putin pe cel al persoanelor fizice. 

    „Acum vor sa aiba un cuvant mai greu pe piata de retail“, a explicat Bogdan Baltazar, fostul presedinte al celei de-a doua banci din piata – BRD. 

    In ce masura mai sunt insa austriecii interesati acum de BCR, premiul cel mare al pietei? Raspunsul lui Fueredi-Kolarik Ildiko pare sa mai inmoaie putin tonul ferm de pana in prezent cu care grupul isi anunta dorinta de a participa la privatizarea BCR. „Dupa fuziune, noua banca va detine a patra pozitie pe piata romaneasca, inaintea CEC. O pozitie confortabila, cu o cota de piata de aproximativ 7,5%.“ Ea explica totusi faptul ca acest lucru nu inseamna ca nu vor „privi in continuare cu interes evolutia sistemului bancar romanesc si privatizarile care au loc pe aceasta piata“.

    Pe o piata in care BCR lupta cu peste 300 de sucursale, iar Raiffeisen si BRD cu cate 200 fiecare, cele 60 de sucursale ale Bancii Tiriac aduc un plus altfel greu de obtinut rapid doar prin crestere organica.  Si totusi, crede reprezentantul uneia dintre cele mai mari banci romanesti, care a preferat sa isi pastreze anonimatul, „desi spectaculoasa, miscarea HVB nu are cum sa zdruncine pe termen scurt piata prea tare“. O fuziune, spune el, necesita mult timp, si „cu atat mai mult cu cat este vorba de banci atat de diferite“.  Fueredi-Kolarik Ildiko spune ca tocmai faptul ca cele doua banci sunt atat de diferite este marele atu al fuziunii. 

    Prin fuziune, spune ea, cele doua banci se vor completa „excelent“ si, impreuna, „vor continua sa se dezvolte bazandu-se o data cu fuziunea si pe resursele cu care vine cealalta parte“. Bancherii spun, insa, ca e nevoie de timp pentru ca cele doua sa isi armonizeze activitatea, produsele si procedurile interne. „Practic, va trebui sa ia «la mana» fiecare produs si normele interne, sa le armonizeze“. La fel, va trebui armonizat sistemul informatic al celor doua si procedurile interne. 

    De aceeasi parere este si presedintele bancherilor, care spune ca, in general, „o fuziune este un proces lung si chiar dureros“. Motivul? „Fuziunea inseamna, de fapt, un proces de eficientizare“, explica Ghetea diplomat faptul ca, dupa orice miscare de acest fel, urmeaza inevitabil si disponibilizari de personal. „Ai doua banci, doua departamente de contabilitate, doua de resurse umane si tot asa. O banca nu functioneaza cu doua compartimente de acest fel – unul trebuie sa dispara, asadar.“ 

    Oficialii HVB si Banca Tiriac estimeaza, pe de alta parte, ca fuziunea se va incheia pana la sfarsitul acestui an, dupa ce va fi autorizata si de institutiile oficiale locale. Va urma o rebrandare a bancii „nou-nascute“ cu noul nume, HVB Tiriac. Pe cand vor intalni romanii pe strada noul nume? Nimic precis. „Mai intai trebuie semnat contractul si trebuie stabilite si multe alte detalii“, conchide Fueredi-Kolarik.  

  • Zestrea HVB-Tiriac

    Cu active totale de 2.080 mil.  euro si 72 de unitati, HVB Bank Romania si Banca Tiriac se vor situa impreuna pe locul 4 in sistemul bancar romanesc. Noua banca va avea o cota de piata de 7,5%, dupa BCR, BRD, Raiffeisen Bank Romania si inaintea CEC.

    • cu ce a venit Banca Tiriac…

    Banca Tiriac, infiintata in 1991, are o retea teritoriala de 60 de unitati si 1.100 de angajati.

    ACTIVE: In martie 2005, activele bancii au ajuns la 706 milioane de euro fata de 620 milioane de euro la finele anului 2004. 

    COTA DE PIATA: La 31 decembrie 2004, banca se situa pe locul 11, cu o cota de piata de 2,9%. 

    PROFIT: In 2004, a avut un profit net de 13 mil. euro, in crestere cu 18% fata de 2003. 

    CREDITE ACORDATE: In 2004, volumul creditelor a ajuns la 360 mil. euro. 

    DEPOZITE ATRASE: Depozitele atrase s-au ridicat la 455 de milioane de euro, in crestere cu 82 de milioane de euro fata de anul precedent. 

    CLIENTI: In 2004, din 681.000 de clienti, 648.000 au fost persoane fizice.
     

    • …Si ce a adus HVB Romania?


    HVB Bank Romania este succesorul legal al BA-CA – Bank Austria Creditanstalt Romania. BA-CA este prezenta pe piata romaneasca din 1998, si are in prezent 12 sucursale si 320 de angajati. 

    ACTIVE: La finele lunii martie 2005, activele totale ale bancii erau de aproximativ 1,4 miliarde euro. 

    COTA DE PIATA: In functie de active, HVB Bank Romania se situeaza pe locul 7 in topul bancilor de pe piata locala, cu o cota de piata de 4,6%. 

    PROFIT: Profitul inainte de impozitare al filialei HVB Bank din Romania a crescut, in primul trimestru al acestui an, cu 160%, de la 4,6 mil. euro la 11,9 mil. euro.

    CLIENTI: Numarul total de clienti se ridica la aproape 32.000.

  • RESURSE: Febra aurului

    La Rosia Montana, printre vestigii istorice de pe vremea romanilor, aproape 300 de tone de aur asteapta sa fie extrase. Compania canadiana Gabriel Resources vrea sa inceapa lucrarile de exploatare a zacamintelor. Peste 3.000 de oameni contesta, insa, proiectul.

    Proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montana – aflata la 80 km de Alba-Iulia – ne pune in cap autoritatile ungare. Persany Miklos, ministrul mediului din Ungaria spune ca proiectul este "periculos". Ba chiar el spera ca studiul de impact care va fi realizat va demonstra de ce nu trebuie facuta o noua exploatare in formula propusa de Rosia Montana Gold Corporation (RMCG).

    Grupul canadian Gabriel Resources a castigat, acum mai bine de opt ani, dreptul de a incepe exploatarea zacamintelor de aur si argint din regiune. Cu o investitie initiala de 605 milioane de dolari (480 de milioane de euro), Gabriel Resources, in tandem cu societatea romaneasca Minvest Deva, spera sa extraga aur si argint in valoare de peste trei miliarde de dolari.

    Intre aur si Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) – numele societatii la care Gabriel Resources are 81,7% din actiuni si Minvest restul de 18,3% – stau, insa, cateva zeci de aprobari si autorizatii. Dar si organizatii neguvernamentale nemultumite de planurile RMGC. 

    Soarta proiectului de exploatare a aurului de la Rosia Montana este decisa, chiar zilele acestea, de o comisie formata din reprezentantii Ministerului Mediului, Economiei, Sanatatii, Administratiei, Integrarii Europene, Culturii, Transporturilor si ai Academiei Romane. 

    Cu trei ani in urma, RMGC a mai depus un set asemanator de documente. Set retras, in 2003. "Compania a decis sa reia procesul, in conformitate cu cerintele aquis-ului comunitar", explica pentru Business Magazin Angela Filipas, directorul Directiei Evaluare Impact, Controlul Poluarii si Managementul Riscului din Ministerul Mediului.  Odata lamurite toate aspectele legate de memorandumul tehnic, RMGC va trebui sa depuna studiul de impact cel mai probabil in luna septembrie, crede Adrian Dascalu, director de relatii cu presa si investitorii la RMGC. Si, dupa evaluarea acestuia, ar putea primi acordul de mediu necesar obtinerii autorizatiei de constructie. "Obtinerea acordului integrat de mediu conditioneaza inceperea propriu-zisa a lucrarilor de constructie", crede Ionel Mantog, secretar de stat la Ministerul Economiei si Comertului (MEC).  "Probabil lucrarile vor demara prin 2008-2009", spune Dascalu. Deocamdata, Ministerul Mediului a primit 3.000 de contestatii legate de proiectul RMGC. Marul discordiei este tehnologia de extractie a aurului, care utilizeaza cianura in procesul de productie.  RMGC mai are o problema: relocarea a catorva mii de oameni din zona unde vor incepe lucrarile. 

    "Pana acum au fost achizitionate circa 34% din proprietati", sustine Adrian Dascalu. Insa procesul de cumparare a gospodariilor a fost oprit. Pana la obtinerea autorizatiei de mediu, spun reprezentantii RMGC. Din lipsa fondurilor, cred unii dintre actorii implicati in proiect. De altfel, investitorii de la Rosia Montana cautau, cu doi ani in urma, banii necesari demararii extractiei de aur. 

    Intre timp, lucrul in regiune a fost oprit. Cercetarile arheologice pe care RMGC spune ca a cheltuit sapte milioane de dolari au fost, la randul lor, stopate. 

    Cifrele sunt contestate de organizatiile nonguvernamentale care se opun proiectului. "La alegerile din 2000, au votat 4.200 de oameni din intreaga regiune. In 2004, au votat 4.300", spune Eugen David, presedintele Alburnus Maior. El nu isi explica modalitatea prin care RMGC a relocat o parte din populatie, dar in statistici nu se vede acest lucru. In timp ce RMGC incearca sa obtina aprobarile necesare inceperii lucrarilor, Alburnus Maior cauta modalitatile legale de a le pune bete in roate. Pe de o parte, organizatia aduce argumente istorice – siturile romane descoperite in zona, vestigiile istorice care s-ar distruge daca ar incepe lucrarile. Pe de alta parte, Alburnus Maior contesta tehnologia de lucru, considerata periculoasa pentru ca utilizeaza cianura. Concret, reziduurile de cianura, depozitate intr-un lac de decantare, s-ar putea scurge in raurile din regiune, spun activistii organizatiei. Reprezentantii RMGC contra-

    ataca, sustinand ca este cea mai sigura tehnologie de extractie a aurului, folosita in Statele Unite, Noua Zeelanda sau Australia. Din tot acest razboi, au rezultat 14 procese intentate de Alburnus Maior impotriva unor oficiali locali sau din  diferite ministere. Care este miza razboiului? Un zacamant de aur si argint evaluat la peste 3,2 miliarde de dolari (2,5 miliarde de euro), dupa cum spune Dascalu. Pentru care, deocamdata, Gabriel Resources sustine ca a cheltuit circa 112 milioane de dolari.  Pana cand nu se vor primi toate aprobarile de mediu, proiectul este, practic, blocat, iar lucrarile nu pot incepe. Autoritatile de la Bucuresti trebuie sa decida, zilele acestea, care argumente cantaresc mai greu: cele ale UE, care impun conditii stricte de exploatare a aurului (pe care cei de la RMGC spun ca le-ar respecta) sau sumele care ar putea veni la bugetul statului dupa inceperea lucrarilor si care sunt de ordinul milioanelor de euro. 

  • Beneficii si riscuri

    Exploatarea aurului de la Rosia Montana aduce o serie de beneficii economiei din regiune, dar prezinta si riscuri pentru mediul inconjurator, arata academicianul Ionel Haiduc, intr-un studiu postat pe site-ul Academiei Romane.

    Extractia: Se va utiliza metoda excavarilor la suprafata, in patru cariere. Roca sterila va fi depozitata in doua halde, iar namolul (cu cianuri) va fi acumulat intr-un bazin de decantare. 

    Locuri de munca: Proiectul creeaza 2.000 de locuri de munca in faza de constructie si 500 in faza operationala. 

    Redeventa: Statul roman beneficiaza de redevente estimate la 4,4 milioane dolari anual.  

    Cianura: Tehnologia folosita se bazeaza pe extragerea aurului prin tratarea minereului cu solutie de cianura de sodiu. Dupa 1990, au fost 30 de accidente cu deversari de cianuri.

  • Pasi pana la extractie

    Pana va putea sa inceapa efectiv lucrarile de extractie a aurului de la Rosia Montana, Gabriel Resources mai trebuie sa parcurga cateva etape obligatorii. Cel mai important, de care depinde continuarea demersului, este acordul de mediu.

    Memorandum tehnic: RMGC a depus, in decembrie 2004, la Ministerul Mediului, memorandumul tehnic pentru explicarea modalitatii de extractie a aurului.

    Evaluare: Un comitet format din reprezentanti ai sapte ministere si ai Academiei Romane evalueaza memorandumul.

    Studiu de impact: Ulterior, RMGC va elabora un studiu de impact, supus dezbaterii publice.

    Acord de mediu: Dupa ce se analizeaza eventualele contestatii, Ministerul Mediului emite acordul de mediu sau respingerea proiectului. 

    Autorizatia de constructie: In baza acordului de mediu, RMGC va putea obtine autorizatia de incepere a constructiei exploatarii miniere.

  • STRATEGIE: Tratament Erste pentru dinozauri

    Cincisprezece romani, toti sub 30 de ani, se pregatesc sa devina „oameni de legatura“ intre bancherii austrieci si cei romani. Recrutati de austriecii de la Erste Bank in toamna anului trecut, ei au inceput deja un program intensiv de training la Viena. Asa se pregateste Erste pentru posibila preluare a batranului CEC romanesc.

    Violeta Plamadeala are 27 de ani, este casatorita si, pana nu de mult, avea un loc de munca confortabil intr-una dintre cele mai importante banci romanesti. Si totusi, in toamna anului trecut, cand a gasit in ziare anuntul de recrutare, a decis ca este „o sansa cum nu intalnesti prea des“. Asa a intrat in „concursul“ pentru programul de pregatire de personal al austriecilor de la Erste Bank.

    Si alti 3.150 de tineri romani, cu experienta de minim doi ani in sistemul bancar – asa cum impuneau conditiile anuntului – au trimis scrisori de intentie pe adresa agentiei din Ungaria, care a intermediat recrutarea. Dupa interviurile telefonice, doar 50 au plecat la Budapesta pentru interviurile finale, cu oficialii de la Erste. In final, au ramas doar 15. Iar din februarie, ei s-au mutat, pentru sase luni de training, la Viena. Pentru ce se pregatesc ei, insa? Ce le-au promis austriecii de la Erste Bank si ce asteapta ei de la aceasta „mare provocare“, asa cum o numesc?

    Sa se intoarca in Romania. „Ne vom intoarce acasa“, spune convinsa Andra Olteanu, un alt „recrut“ al bancii austriece. Nici nu se gandeste la alta varianta, cu atat mai mult cu cat in toamna se va casatori, iar familia ei a ramas in tara. Vrea, spune ea, ca in Romania sa traiasca si sa isi faca o cariera.

    Si Violeta Plamadeala, si Andra Olteanu sunt convinse ca intentia Erste de a intra pe piata romaneasca se va materializa cat de curand – cea mai buna varianta pentru austrieci fiind preluarea CEC.

    Casa de Economii si Consemnatiuni, la care statul detine 100% din actiuni, va fi scoasa la privatizare pana la sfarsitul lunii iunie, cand va fi publicat anuntul de privatizare, potrivit declaratiilor oficiale.

    „Vom fi foarte agresivi in procesul de privatizare al CEC“, declara in cadrul unei vizite organizate pentru presa romana la sediul central de la Viena, presedintele Erste Bank, Andreas Treichl. Iar competitia se anunta apriga. In lupta pentru CEC s-au inscris deja mai multe nume grele si din tara, si din strainatate. Concurentii austrieci ai Erste de la Bank Austria Creditanstalt si Raiffeisen Bank, ungurii de la OTP, olandezii de la Rabobank si banca italiana UniCredito si-au anuntat, la randul lor, interesul pentru CEC.  Oficialii Erste nu explica insa cat de agresivi vor fi si evita cu diplomatie sa dea amanunte privind suma pe care ar fi dispusi sa o plateasca. Referindu-se la acest subiect, presedintele Treichl declara, zambind, ca „daca se va intampla sa pierdem in fata unui alt competitor, inseamna ca statul roman a incasat foarte multi bani din vanzarea acestei banci“.  De unde insa atat interes din partea austriecilor de la Erste  pentru „batranul“ CEC romanesc? Institutia infiintata de Alexandru Ioan Cuza in urma cu peste 140 de ani se potriveste perfect modelului de afaceri al grupului austriac. Fortata de concurenta acerba sa caute piete mai profitabile decat cea din Austria, Erste si-a inceput din 1997 extinderea in Europa Centrala. Erste a urmat, in toate cazurile, acelasi model: achizitia bancilor scoase la privatizare de statele ex-comuniste. In nici una din tarile in care sunt prezenti, austriecii de la Erste nu au infiintat o banca „de la zero“. Rand pe rand, au intrat in Cehia (in 2000), Slovenia (2001), Croatia (2002), Ungaria (2003) si, in urma cu doar o saptamana, in Serbia. O zona compacta pe harta Europei Centrale, unde au deja peste 9 milioane de clienti, harta ce ar fi foarte bine completata de Bulgaria si Romania. Dar in Bulgaria au esuat, fiind invinsi, in licitatia pentru DSK Bank, in 2003, de ungurii de la OTP. Romania ramane astfel o tinta pe care nu isi mai permit sa o „rateze“. Cu atat mai mult cu cat spre est nu prea mai sunt, pentru moment, banci „care sa se potriveasca atat de bine profilului Erste“, dupa cum aprecia, in aceeasi intalnire, strategul – sef al Erste Bank, Manfred Wimmer. 

    In sala de conferinte din sediul central al Erste, inconjurat de tablourile in ulei ale preotului care a fondat in 1819 „stramosul“ actualului Grup Erste – o institutie de economii ce servea in principal muncitorilor si mestesugarilor -, strategul vorbeste despre planuri de viitor. „Ucraina este interesanta, dar inca insuficient de stabila din punct de vedere politic.“ Iar alte tari – precum Slovenia sau Polonia – au ajuns deja la un nivel de dezvoltare al serviciilor bancare ce ar face o achizitie foarte scumpa.

    Motiv pentru care, chiar si in eventualitatea unei infrangeri in cazul licitatiei pentru CEC, austriecii spun ca vor incerca achizitia unei alte banci locale – atunci cand va fi posibil. De fapt, conducerea Erste nu este deloc dispusa sa renunte la Romania, o tara care „este interesanta si datorita iminentei aderari la Uniunea Europeana“. Scaderea dobanzilor de pe piata romaneasca spre nivelul din UE este un considerent important pentru deciza de a investi, apreciaza Wimmer. Iar scaderea ratelor poate genera o explozie a activitatii de creditare, mai ales pe segmentul de credite ipotecare, varful de lance al grupului austriac. Ce se va intampla la CEC, in cazul in care Erste va reusi sa il cumpere?

    Asa cum au facut in toate bancile pe care le-au cumparat pana acum, si pentru CEC austriecii au in minte un amplu plan de restructurare. Despre pozitia actuala a CEC pe piata romaneasca, Treichl spune ca este sub ambitiile bancii. CEC detine in prezent 5% din piata bancara romaneasca si are peste 9.000 de salariati si 1.408 unitati. In opinia lui, imediat dupa preluarea bancii, este nevoie de investitii in cresterea bazei de clienti. Erste si-a propus ca obiectiv o cota de 20% din piata romaneasca.

    Pe ce se bazeaza austriecii in aceste planuri ambitioase, explica strategul-sef al bancii. „Pe experienta transformarii altor «dinozauri».“ Unul dintre exemple este cel al fostei case de economii de stat cehe, Ceska sporitelna. „Cand Erste a preluat-o, Ceska sporitelna era o banca falimentara“, declara franc actualul presedinte al bancii cehe, americanul Jack Stack. In 1999, lipsa investitiilor lasase banca ceha cu 10-15 ani in urma bancilor din Uniunea Europeana. Aproape jumatate din creditele acordate erau neperformante, iar angajatii aveau cele mai mici salarii din Cehia.

    Zambind amar, presedintele Ceska sporitelna isi aminteste ca atunci cand a ajuns la conducerea bancii „la fiecare sarbatoare, cand oamenii solicitau mai mult bancomate, devenise o regula: toate se blocau, iar telefonele cu reclamatii sunau neintrerupt“. Motiv pentru care, in cele 18 luni cat a durat procesul de transformare, o parte importanta din investitiile in restructurare – din totalul de 600 de milioane de euro – a fost alocata tehnologiei. 

    Programul de transformare aplicat de Erste in institutiile financiare achizitionate consta in 20-25 de proiecte care acopera toate segmentele bancii: clienti de retail si comerciali, produse si servicii, marketing, resurse umane, IT, control financiar si managementul riscului.

    In cazul preluarii CEC, aici vor interveni romanii care invata acum, la Viena, modelul austriac. „Pregatirea noastra pune mult accent pe dezvoltarea personala“, spune Violeta Plamadeala, „pentru ca noi vom face legatura intre partea austriaca si cea romana.“ Motiv pentru care fiecare dintre „recrutii“ romani lucreaza acum intr-una din unitatile bancii austriece, in departamentul corespunzator specializarii lor de baza. Cei 15 vor avea posibilitatea – in cazul unui esec al Erste in licitatia pentru CEC – sa opteze pentru a lucra in alte banci din grup. Nici Violeta, si nici Andra nu vor sa se gandeasca insa, acum, la nici o alta varianta decat „inapoi, acasa“.