BusinessMagazin

Blog

  • Liam Payne, fost membru One Direction, a murit la 31 de ani după ce a căzut de la fereastră

    Cântăreţul Liam Payne, în vârstă de 31 de ani, fost membru al trupei One Direction, a murit miercuri după ce a căzut de la fereastra unui hotel din Buenos Aires, Argentina, potrivit CNN.

    Incidentul a avut loc la un hotel de pe strada Costa Rica din cartierul Palermo. Poliţia a intervenit în urma unui apel la 911 care raporta prezenţa unui bărbat agresiv, posibil sub influenţa drogurilor sau alcoolului.

    Autorităţile au confirmat ulterior decesul cântăreţului, care a fost găsit pe o terasă interioară a hotelului.

    Cu doar câteva zile înainte, pe 2 octombrie, Payne fusese văzut la concertul din Argentina al fostului său coleg de trupă, Niall Horan.

    Originar din Wolverhampton, Marea Britanie, Payne îşi sărbătorise recent cea de-a 31-a aniversare. El a devenit celebru ca membru al trupei One Direction, formată în 2010 în cadrul emisiunii-concurs „The X Factor”.

    După despărţirea trupei în 2015, Payne a lansat un album solo şi lucra la noi proiecte muzicale. Artistul vorbise deschis despre luptele sale cu abuzul de substanţe, anunţând în vara anului 2023 că era „curat” de şase luni.

    Liam Payne lasă în urmă un fiu de 7 ani, pe care îl avea cu fosta parteneră Cheryl Cole.

  • Premierul Ciolacu anunţă un acord cu Bruxelles-ul pentru reducerea deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani, dar nu dă niciun detaliu relevant

    „Am ajuns la o înţelegere cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal. Este esenţial că experţii Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de şapte ani în care să facă investiţii masive în economie. Prin urmare, investiţiile vor creşte în următorii ani şi vom continua să investim masiv în economie şi în infrastructură. Aprobăm, aşadar, un proiect major de investiţii ce conectează mari centre urbane prin transport feroviar modern”, a scris premierul Marcel Ciolacu, pe Facebook.

    Niciun alt detaliu însă despre un proiect aşteptat de luni de zile de economişti şi de mediul de afaceri. Pentru că acesta ar urma să limpezească şi felul în care se va face ajustarea fiscală. Un deficit ce se poate apropia în acest an de 8% din PIB nu poate fi redus doar prin efectul creşterii economice, iar guvernul ce vine după alegeri va trebui să aleagă între majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice sau să imagineze o variantă combinată. Ciolacu a sugerat o pistă: nu vor fi tăiate cheltuielile pentru că „vom continua să investim masiv…”. Deci de aici nu se poate tăia, iar din salarii sau pensii nici vorbă să se taie. Cum nimeni nu-şi asumă în campanie majorări de taxe, guvernul va insista că ajustarea fiscală se va face pe termen lung pentru că, după cum spune premierul, „experţii Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de şapte ani (de reducere a deficitului la sub 3% din PIB – n. red.) în care să facă investiţii masive în economie.”

    ZF  a scris în premieră încă din iulie 2024 că guvernul negociază un acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului pe o perioadă de şapte ani, dar trebuie să prezinte în toamnă un plan de redresare fiscală. Dar, în acest moment, nu este clar care taxe vor creşte, există doar bănuiala că, într-o primă etapă, se va reveni la cotele standarde pentru unele facilităţi fiscale, cum ar fi reduceri de TVA la unele produse sau servicii, facilităţile fiscale din construcţii, IT şi agro.

    Cu un acord de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani, începând cu anul viitor, şi o reducere graduală de 0,74 pp. din PIB, aşa cum au anunţat premierul şi ministrul de finanţe, înseamnă că punctul de plecare este un deficit în jur de 8% din PIB în 2024.

    Ţinta guvernului, conform tratatelor europene, este un deficit bugetar de 3% din PIB, dar care nu a mai fost atins de România din 2019. Pe de altă parte, din cauza crizelor suprapuse din ultimii ani, mai multe state europene au deficit bugetar peste ţintele din tratatele europene.

    La reducerea deficitului se uită mai cu seamă investitorii în datoria României. Cu cât deficitul şi datoria cresc, cu atât guvernul dă dovadă de un risc mai mare, astfel că finanţatorii cresc dobânzile. În consecinţă, România plăteşte dobânzi mai mari pentru împrumuturi, iar aceste costuri se reflectă indirect în costul de trai din ţară – cresc taxe ca să se plătească datoria şi dobânzile sau se amână sau anulează investiţii. Costul la care se împrumută statul are un efect şi direct, pentru că dobânzile plătite de guvern urcă costul cu dobânzile pentru toată economia.

     

  • Realitatea din PNRR: 5 mld. euro zac necheltuiţi de doi ani în conturile României

    ♦ În România au intrat 9 mld. euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), însă numai 3,8 mld. euro au fost cheltuiţi până în acest moment ♦ Comisia Europeană a blocat recent plăţile din cea de-a treia cerere de plată a României, condiţionată de îndeplinirea unor reforme ♦ Numirile politice din companiile de stat şi regimul microîntreprinderilor sunt principalele motive pentru care sumele au fost blocate. 

    Guvernul României nu a îndeplinit toate condiţiile pentru a încasa cele 2,7 mld. euro din cea de-a treia cerere de plată din PNRR, transmisă acum aproape un an, şi urmează ca unele sume din plată să fie blocate, conform comunicărilor instituţiilor în cauză. Nu este clar în acest moment care vor fi sumele blocate, însă ministrul fondurilor europene Adrian Câciu spune că este o amânare de plată şi nu se pierd fondurile.

    Nerealizarea reformelor pentru atragerea banilor din PNRR a devenit subiect de campanie şi de dispută publică  între PSD şi PNL, cele două partide aflate la guvernare, în care fiecare aruncă vina asupra celuilalt. Liderul liberal Nicolae Ciucă spune că este vina guvernului condus de Marcel Ciolacu, care a blocat tranşa a treia. Din guvern fac parte şi miniştri liberali. În aceeaşi vreme însă despre coborârea plafonului pentru microîntreprinderi, unul dintre motivele pentru blocarea banilor, Nicolae Ciucă spune că liberalii se opun scăderii. Alt punct unde s-au blocat fondurile sunt numirile politice în conducerile companiilor de stat, care trebuie eliminate, conform angajamentelor din PNRR. Nu este clar care sunt fondurile care ar putea fi blocate ca urmare a neîndeplinirii acestor reforme, însă estimările arată că ar fi vorba de 1 mld. euro. 

    În aceeaşi vreme însă nu se vorbeşte despre faptul că, în ultimii doi ani şi jumătate, timp în care a guvernat aceeaşi coaliţie, nu s-a cheltuit decât 13% din totalul banilor din PNRR. Pentru că PNRR are două direcţii de realizare: una este atragerea banilor prin îndeplinirea unor reforme asumate, iar a doua este cheltuirea efectivă a banilor.

    Pentru cheltuirea banilor, cifrele arată aşa: 9 mld. euro au intrat în România din PNRR, însă s-au cheltuit numai 3,8 mld. euro. Sunt mai multe proiecte şi plăţi întârziate, au spus în mai multe rânduri consultanţii pe fonduri europene, iar banii zac în conturile Trezoreriei Statului.

    Or, necheltuirea banilor europeni înseamnă acumulare de deficit bugetar. Pentru că orice euro cheltuit de România din bani europeni, din zona de granturi, nu se adaugă la deficit sau datorie publică, pentru că sunt fonduri nerambursabile. Dar orice leu cheltuit din fonduri naţionale care nu are acoperire în venituri merge direct în împrumuturi, la care se adaugă dobânzi de 6-7%.

    Dincolo de problema acumulării datoriei publice – plătită de toţi cetăţenii – mai este presiunea timpului. Fondurile din PNRR trebuie cheltuite, adică investiţiile să fie finalizate, până la finalul lui 2026. Cu alte cuvinte, din 29 mld. euro s-au cheltuit numai 4 în peste doi ani jumate, iar în următorii doi ani şi jumătate România trebuie să cheltuiască restul de 25 mld. euro. Dacă nu va cheltui banii, se vor pierde, cel puţin pe regulamentul actual. Nu este clar în acest moment dacă sunt perspective de prelungire a termenului, cum se întâmplă la fondurile europene clasice.

     

     

     

  • O fabrică de brânzeturi de lângă Câmpina, făcută cu fonduri UE de 2 mil. euro, a fost lăsată în stand-by 4 ani de investitorul italian care a preluat-o, iar acum caută salvare

    Alto Impex SRL au fost una dintre primele companii româneşti care au accesat celebrele fonduri europene SAPARD, în 2006, pentru a face o fabrică de lapte în comuna Proviţa de Jos, aflată lângă Câmpina, în judeţul Prahova. Ea a fost construită de Marius Gabriel Mihailciuc şi deschisă în anul 2008, vândută apoi zece ani mai târziu unui cetăţean italian născut în Iran. Ce s-a întâmplat cu fabrica după această tranzacţie?

    „Căutăm cumpărător sau asociat“, se arată într-un anunţ pe un grup de antreprenori de pe platforma Facebook. Fabrica de lapte, mozzarella şi brânzeturi este nefuncţională de patru ani, explică reprezentanţii săi. Aceasta este controlată în prezent de Mohammad   Kermani Rezazadeh, cetăţean italian, născut în Iran, potrivit termene.ro.

    „Fabrica a fost construită cu 2 milioane de euro, are o suprafaţă de 1.500 metri pătraţi şi un teren de 5.000 metri pătraţi, iar preţul este de 750.000 euro. Este dotată cu centrală pe peleţi şi centrală pe aburi, staţie de sterilizare a apei de cea mai înaltă calitate, spaţii de congelat frig, spaţii de administrare, spaţii de birouri, generator electric de mare capacitate, fabrica este de ultimă generaţie“, se mai arată în anunţ.

    Compania a mai scos fabrica la vânzare şi în urmă cu un an, dar nu a găsit cumpărător. Însă acum sunt trei investitori interesaţi să reia producţia. Unul dintre ei, cu care discuţiile sunt înaintate, este din judeţul Covasna şi are experienţă în domeniu, având o fermă de vaci, o fabrică de brânzeturi de dimensiuni mici şi un abator, conform informaţiilor oferite de vânzător, contactat telefonic de ZF.

    „Ne interesează să aducem un nou investitor, să creăm locuri de muncă şi să producem local, pentru economia noastră“, a spus Ionuţ Bocioacă, primar în comuna Proviţa de Jos, care în această săptămână se va întâlni cu potenţialul cumpărător pentru a discuta despre această tranzacţie.

    Fabrica Alto Impex a funcţionat timp de zece ani şi chiar a avut un contract important cu un mare lanţ de supermarketuri şi magazine de proximitate, în special pentru marca proprie, dar apoi antreprenorul Marius Gabriel Mihailciuc a scos-o la vânzare, motivul principal fiind lipsa lichidităţilor pentru continuarea planurilor de dezvoltare, conform informaţiilor din presă.

    Observatorul Prahovean a scris în trecut că producătorul de lactate Alto Impex, deţinut Marius Gabriel Mihailciuc, antreprenor prezent pe piaţă încă de la începutul anilor ’90, a mai avut o fabrică şi la Buşteni, de asemenea, scoasă la vânzare. Fabrica din Buşteni (fosta fabrică de stat Prola) a fost înfiinţată în anul 1952 şi a fost achiziţionată de Alto în 2002, presupunând investiţii de aproximativ 250.000 euro. El explică că unul dintre efectele crizei financiare a constat în „sugrumarea producătorilor mici şi mijlocii“.

    Liderul consacrat al industriei lactatelor este Albalact, producător din judeţul Alba şi parte a grupului francez Lactalis. Pe următoarele poziţii se află Danone Producţie şi Distribuţie de Produse Alimentare, companie deţinută de Produits Laitiers Frais Est Europe (90%) din Franţa, Nutricia International (10%) din Olanda, şi Frabrica de Lapte Braşov, care produce brandul Olympus, deţinută de grupul Hellenic Dairies Societe Anonyme din Grecia.

     

     

     

  • De la un chioşc la Gorjului la o companie cu 2.000 de angajaţi şi afaceri de peste 150 mil. euro. Povestea de succes a uneia dintre cele mai mari afaceri româneşti

       100 Cei mai admiraţi CEO din România – 072. Radu Timiş, fondator şi CEO, Cris-Tim

       #unCVatipic #delasportlamezelurisiturism #businessmadeinRomania

    Puţini mai ştiu că fondatorul imperiului Cris-Tim îşi începea cariera în urmă cu trei decenii ca profesor de sport, după absolvirea Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. La începutul lui 1990 a lucrat chiar timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson.

    A făcut primii paşi în antreprenoriat în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent, însă primele două afaceri s-au soldat cu pierderea completă a investiţiilor. Cel de-al treilea business, Cris-Tim, început modest, cu un mic chioşc de câţiva metri pătraţi, a evoluat într-un  business cu o cifră de afaceri consolidată la nivel de grup de 760 milioane de lei. Şi antreprenorul pare să nu se oprească aici: cel mai nou anunţat pariu al său este o cramă dotată cu tehnologie de ultimă oră, care să concureze cu marii producători de vin ai Europei.


     

  • Lasconi: Bolojan e hotărât şi nu ascultă la ordine, cum aşa cum e Ciucă

    Elena Lasconi a fost întrebată dacă PNL devine frecventabil cu un alt lider de partid, de exemplu cu Ilie Bolojan.

    „Da, categoric, da. (…) Pentru că măcar la domnul Bolojan am văzut ce poate să facă, ştie administraţie, este hotărât şi nu este o persoană care să asculte la ordine, aşa cum este domnul Ciucă”, apreciază Elena Lasconi.

    Ea spunea, în luna august, că Ilie Bolojan, şeful liberal al Consiliului Judeţean Bihor, ar fi opţiunea ei de premier dacă va câştiga alegerile prezidenţiale de anul acesta.

  • Noul Android 15 i-a lăsat pe unii utilizatori fără funcţii de bază ale Instagram

    Mai mulţi utilizatori nemulţumiţi au apelat la platforme precum Reddit pentru a-şi exprima frustrarea, semnalând că aplicaţia îngheaţă în mod aleatoriu şi că Stories nu funcţionează cum ar trebui.

    O soluţie propusă a fost apăsarea pe butonul de trimitere mesaj, urmată de revenirea la povestea respectivă, dar soluţia s-a dovedit a fi eficientă doar pentru unii. O altă sugestie a fost scuturarea telefonului pentru a trimite un raport de eroare la Meta, însă acest lucru nu a accelerat rezolvarea problemei.

    Cea mai rapidă şi fiabilă soluţie a părut să fie actualizarea aplicaţiei la versiunea 353.1.0.47.90. Această versiune nu este încă disponibilă în Google Play Store, dar utilizatorii pot descărca manual fişierul APK de pe APKMirror şi instala aplicaţia prin sideloading.

    Pentru a face acest lucru, utilizatorii trebuie să descarce fişierul APK pentru versiunea specifică, să permită instalarea aplicaţiilor din surse necunoscute în setările telefonului şi să urmeze instrucţiunile pentru instalare.

    Evident, cei care nu se simt confortabil cu această metodă vor trebui să aştepte actualizarea oficială în Play Store, care ar trebui să fie lansată în curând.

  • Nicuşor Dan caută susţinere pentru referendumuri şi la Marcel Ciolacu

    Nicuşor Dan spune, legat de şedinţa de luni a CGMB: „Da, am primit asigurări de la conducerea partidului că cnsilieri generali PNL vor vota” pentru organizarea celor două referendumuri.

    „Am început cu cei care se corespund cu partide cu care vreau să fac majoritate în Consiliu şi acestea sunt cei trei cu care mă voi întâlni azi (miercuri – n.r.) şi cu care mă voi întâlni mâine (joi – n.r.) şi poimâine (vineri – n.r.). Şi după ce facem asta, ne întâlnim şi cu ceilalţi importanti, inclusiv cu Marcel Ciolacu”, adaugă Dan.

    Liderii PNL şi USR, Nicolae Ciucă şi Elena Lasconi, cu care Nicuşor Dan s-a întâlnit, separat, miercuri, au anunţat că vor susţine cele două referendumuri pe care Nicuşor Dan vrea să le iniţieze.

    Primarul general Nicuşor Dan anunţa, marţi, că a convocat şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) pentru data de 21 octombrie, pentru două proiecte privind referendumul din Capitală.

    Şedinţa CGMB a fost convocată de primarul general pentru luni, 21 octombrie, de la ora 10.00. Pe Ordinea de Zi se regăsesc cele două proiecte privind consultarea cetăţenilor Bucureştiului prin referendum.

    „Dacă aceste hotărâri vor fi aprobate de consilierii generali, referendumul va avea loc pe 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale. Cele două întrebări la care îi invit pe bucureşteni să se pronunţe prin „DA” sau „NU” sunt următoarele: 1.⁠ ⁠Sunteţi de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului Bucureşti şi Primăriile de Sector a impozitelor pe venit şi a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti? 2.⁠ ⁠Sunteţi de acord ca Primarul General al Municipiului Bucureşti să emită Autorizaţiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului?”, spune, pe Facebook, Nicuşor Dan.

     

  • Premierul Ciolacu anunţă că a ajuns la un acord cu Comisia Europeană pentru un plan fiscal de reducerea deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani. Marcel Ciolacu nu a anunţat care vor fi măsurile de reducere a deficitului bugetar

    „Am ajuns la o înţelegere cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal. Este esenţial că experţii Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de şapte ani în care să facă investiţii masive în economie. Prin urmare, investiţiile vor creşte în următorii ani şi vom continua să investim masiv în economie şi în infrastructură. Aprobăm, aşadar, un proiect major de investiţii ce conectează mari centre urbane prin transport feroviar modern”, a scris premierul Marcel Ciolacu, pe Facebook.

    ZF  a scris în premieră încă din iulie 2024 că guvernul negociază un acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului pe o perioadă de şapte ani, dar trebuie să prezinte în toamnă un plan fiscal, ceea ce înseamnă măsuri de creşteri de taxe.  Cu toate acestea, în acest moment nu este clar care taxe vor creşte, în afara revenirii la cotele standarde pentru unele facilităţi fiscale, cum ar fi reduceri de TVA la unele produse sau servicii, facilităţile fiscale din construcţii, IT şi agro.

    Cu un acord de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani, începând cu anul viitor, şi o reducere graduală de 0,74 pp. din PIB, aşa cum au anunţat premierul şi ministrul de finanţe, înseamnă că punctul de plecare este un deficit în jur de 8% din PIB în 2024.

    Ţinta guvernului, conform tratatelor europene, este un deficit bugetar de 3% din PIB, dar care nu a mai fost atins de România din 2019. Pe de altă parte, din cauza crizelor suprapuse din ultimii ani, mai multe state europene au deficit bugetar peste ţintele din tratatele europene.

    La reducerea deficitului se uită mai cu seama investitorii în datoria României. Cu cât deficitul şi datoria cresc, cu atât guvernul dă dovadă de un risc mai mare, astfel că finanţatorii cresc dobânzile. În consecinţă, România plăteşte dobânzi mai mari pentru împrumuturi, iar aceste costuri se reflectă indirect în costul de trai din ţară – cresc taxe ca să se plătească datoria şi dobânzile sau se amână sau anulează investiţii. Costul la care se împrumută statul are un efect şi direct, pentru că dobânzile plătite de guvern urcă costul cu dobânzile pentru toată economia.

     

  • Jerry Seinfeld îşi retrage comentariile despre influenţa corectitudinii politice în comedie

    „Am spus într-un interviu The New Yorker că extrema stângă a suprimat arta comediei. Nu este adevărat. Nu este adevărat”, a declarat Jerry Seinfeld în podcastul Breaking Bread, moderat de Tom Papa.

    Într-un interviu din aprilie, Seinfeld criticase faptul că umorul era cenzurat de „grupuri şi comisii”, adăugând că acest proces împiedică crearea de umor autentic.

    Însă, acum, comediantul a revenit asupra declaraţiilor, comparând comedia cu schiatul, afirmând că adevăraţii comedianţi trebuie să se adapteze la schimbările culturale: „Indiferent unde sunt porţile, trebuie să le treci. Dacă nu, eşti scos din joc”.