BusinessMagazin

Blog

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Unde se poate exercita dreptul de vot în ţară şi în străinătate

    Alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Ei pot verifica unde votează şi dacă figurează în listele electorale permanente accesând Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele.

    Orice inadvertenţă între datele oferite de Registrul electoral şi cele reale poate fi semnalată de către alegători primarilor sau direct AEP, la numărul de telefon 021 310 0767. Alegătorii au posibilitatea de a se înscrie în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau cu adresa de reşedinţă.

    Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel separat.

    Bucureştenii cu domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector.

    Cetăţenii români care nu se află în ţară în ziua alegerilor îşi exercită dreptul de vot la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. În afara acestor secţii de votare, pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

    Lista secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul MAE aici: http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2014/alegeri_prezidentiale/2014.10.08_sectii_de_vot.pdf. De asemenea, MAE a elaborat harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate, o aplicaţie dezvoltată pe platforma Google Maps. Harta este disponibilă aici: http://www.mae.ro/harta-sectii-2014.

    Mai multe informaţii privind desfăşurarea în străinătate a alegerilor prezidenţiale sunt disponibile accesând secţiunea de pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/prezidentiale-2014, precum şi de pe site-urile misiunilor diplomatice.

    Alegătorii netransportabili, deţinuţii, bolnavii internaţi în spitale care solicită urna specială trebuie să depună cereri scrise la secţia de votare până cel mai târziu în preziua alegerilor. În conformitate cu prevederile legale, urna specială (mobilă) nu poate fi utilizată la secţiile de votare organizate în străinătate.

    Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Câţi alegători votează, câte secţii de votare avem şi cum arată buletinul de vot

    Raportările anterioare indicau 18.296.567 cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente la data de 14 octombrie. Potrivit AEP, diferenţa a apărut ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în registrul electoral aferent localităţilor conduse de aceştia şi a importurilor de date programate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.

    Procesul de votare la scrutinul pentru alegerea preşedintelui României a început în afara ţării la secţia de votare organizată în Noua Zeelandă (Auckland), sâmbătă la ora 20.00, ora României, având în vedere diferenţa de fus orar. Următoarele secţii care se vor deschide la ora 22.00, ora României, sunt cele din Australia (Canberra, Sydney, Brisbane, Melbourne).

    În România, urnele se deschid duminică, 2 noiembrie, la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.

    Un număr de 18.550 secţii de vot vor fi organizate în toată ţara, 1.245 secţii în Bucureşti, iar 294 secţii pentru cetăţenii români aflaţi în afara României.

    Ordinea candidaţilor pe buletinul de vot a fost stabilită de Biroul Electoral Central, prin tragere la sorţi. Alegătorii vor găsi candidaţii înscrişi astfel:

    1.Kelemen Hunor (UDMR)

    2.Klaus-WERNER Iohannis (ACL-PNL-PDL)

    3.Cristian-Dan Diaconescu (PP-DD)

    4.Victor-Viorel Ponta (PSD-UNPR-PC)

    5.William Gabriel Brînză (PER)

    6.Elena-Gabriela Udrea (PMP)

    7.Mirel-Mircea Amariţei (Prodemo)

    8.Teodor-Viorel Meleşcanu – independent

    9.Gheorghe Funar – independent

    10.Zsolt Szilagyi (PPMT)

    11.Monica-Luiza Macovei – independent

    12.Constantin Rotaru (PAS)

    13.Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu – independent

    14.Corneliu Vadim-Tudor (PRM).

    Vezi aici cum arată un buletin de vot: http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/10/Specimen-BV.pdf

  • Campania electorală în cifre: cine a încălcat legea şi cum au fost pedepsiţi

    Faţă de campania din 2009, au fost înregistrate de cinci ori mai puţine contravenţii şi de patru ori mai puţine infracţiuni.

    În această campanie electorală s-au aplicat 85 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor fiind de 46.100 de lei. De asemenea, în urma verificărilor efectuate, au fost constatate 58 de infracţiuni, pentru care sunt cercetate 25 de persoane, faţă de campania din 2009, când au fost cercetate 194 de persoane.

    Pe parcursul acestei campanii electorale s-au desfăşurat 654 de manifestări electorale, în 424 de localităţi, din 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Forţele MAI au asigurat măsurile de ordine publică la toate manifestările.

    Pentru ziua votării, 2 noiembrie, Ministerul Administraţiei şi Internelor a mobilizat peste 58.000 de angajaţi ai MAI – aproximativ 31.300 de poliţişti, 12.500 de jandarmi, 3.600 poliţişti de frontieră, 10.000 de pompieri şi peste 600 de forţe ale altor structuri operative ale ministerului.

    Principalele misiuni vizează asigurarea ordinii publice, paza secţiilor de votare şi prevenirea infracţiunilor electorale.

    În total, 11.300 de angajaţi ai ministerului sunt implicaţi în misiunile de menţinere a liniştii şi siguranţei publice, iar peste 34.200 vor asigura paza secţiilor de votare.

    Alţi 4.700 de specialişti ai Ministerului Afacerilor Interne vor fi mobilizaţi pentru verificarea şi soluţionarea sesizărilor privind incidentele şi evenimentele în legătură cu procesul de votare.

    MAI are, totodată, constituită o rezervă de intervenţie formată din 7.800 de angajaţi ai structurilor de ordine publică.

  • Cum a ajuns Carmen a lui Bizet să fie incorectă politic

    Aşa a procedat o companie de operă din Australia, prin hotărârea de a nu mai monta opera “Carmen” de Georges Bizet în următorii doi ani, deoarece protagonista lucrează într-o fabrică de ţigări.

    Scopul deciziei a fost de a nu supăra o organizaţie guvernamentală care sponsorizează compania de operă şi care promovează un stil de viaţă sănătos. Decizia nu a fost însă deloc bine primită de public, scrie LA Times. Chiar şi politicienii, inclusiv membri ai guvernului, au luat atitudine, afirmând că reprezintă un exemplu de cenzură în artă şi chiar de corectitudine politică “care a luat-o razna”.

  • Friguri de toamnă: cum arată bilanţul campaniei pentru prezidenţiale (GALERIE FOTO)

    La fel de slabe au fost şi încercările echipelor de campanie de a copia stilul american, cu dezvăluiri pretins incendiare despre viaţa personală a candidaţilor, ori încercările clasic româneşti, bine exersate în toate campaniile, de înfricoşare, demonizare şi culpabilizare a electoratului care ar îndrăzni să voteze “iresponsabil” cu anumiţi candidaţi, acuzaţi că vor distruge ţara dacă ar ajunge la Cotroceni.

    În acest context, prim-planul campaniei a fost ocupat natural de acţiunile justiţiei, cu explozia fără precedent de dosare de la DNA, declanşate sau anunţate, care au afectat, într-un fel sau altul, politicieni de toate culorile implicaţi în campanie (Microsoft, Lukoil, Retrocedările ilegale de păduri, Trafic de influenţă pentru amnistie şi graţiere, Referendumul din 2012, Bercea Mondial, EADS, Loteria) şi cu amânarea repetată la CCR şi la ICCJ a deznodământului privind recursul ANI în dosarul incompatibilităţii lui Klaus Iohannis. Ca atare, echipele de campanie au încercat să speculeze în favoarea propriului candidat aceste acţiuni ale justiţiei, într-un efort de a convinge electoratul, după caz, ba că “se urmăreşte” scoaterea incorectă din joc a candidatului (de către adversarii politici, serviciile secrete, SUA, UE etc), ba că justiţia, serviciile, SUA şi UE îl sprijină pe respectivul candidat, inclusiv prin eliminarea adversarilor săi corupţi, pentru că numai el e de partea binelui şi a dreptăţii.

    Pentru electoratele deja ferm decise, exploatarea propagandistică a acţiunilor justiţiei n-a schimbat oricum mare lucru în intenţiile de vot; pentru cei mai puţin decişi, nu atât vânzoleala dosarelor, cât mai ales zvonistica şi scenarita aferente au putut genera însă fie un efect de demobilizare, fie de îndreptare către candidaţi din eşalonul al doilea, mereu gata să funcţioneze ca destinatari ai votului de protest.

    Ultimele sondaje de opinie făcute publice de institutele de sondare îi plasează pe Victor Ponta şi Klaus Iohannis pe primele locuri în intenţia de vot pentru turul I. Diferă însă atât procentele atribuite celor doi candidaţi, cât şi rezultatele privind ocupanţii locurilor 3-4: sondaj Sociopol – Ponta 41%, Iohannis 28%, Tăriceanu 7%, Udrea 6%; sondaj CSCI – Ponta 40%, Iohannis 29%, Tăriceanu 8%, Udrea 6%; sondaj IRES – Ponta 41%, Iohannis 30%, Udrea 7%, Macovei 6%; sondaj INSCOP – Ponta 40,6%, Iohannis 30,1%, Udrea 6,7%, Tăriceanu 6,2%; sondaj CCSCC – Ponta 36%, Iohannis 30%, Macovei 7%, Tăriceanu 6%. Pentru turul al doilea, toate casele de sondaje, cu excepţia ultimei, care indică egalitate între Ponta şi Iohannis, prezic victoria lui Ponta, la o diferenţă estimată de 7% (INSCOP) sau 10% (Sociopol, CSCI) faţă de Iohannis.

  • Ce vedem la cinema: “Interstellar” (GALERIE FOTO, VIDEO)

    În regia lui Christopher Nolan, “Interstellar: Călătorind prin Univers” îi aduce în rolurile principale pe: Matthew McConaughey, Anne Hathaway şi Jessica Chastain, urmând să aibă premiera în cinematografele din România pe 7 noiembrie.

    Filmul, distribuit de Freeman Entertainment, va rula în următoarele cinematografe: Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema&More Băneasa,  Cityplex (Constanţa, Braşov şi Tulcea), Cinema City (IMAX, Cotroceni, Arad, Arad Galeria, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Cluj Polus, Iaşi, Constanţa, Piteşti, Sun Plaza, Timişoara, Târgu Mureş, Ploieşti, AFI Ploieşti), Cinema Arta (Târgu Mureş), Cinema Colors 3D (Craiova), Cinema Patria (Craiova), Cinema Colors (Alba Iulia), Cinema Eugen Ionescu (Slatina), Cinema Sergiu Nicolaescu (Targu Jiu),  Cortina (Oradea), Cinema Glendale (Bucureşti), Cinema Twins (Ploieşti), Cine Grand (Botoşani), Cinema Sergiu Nicolaescu (Târgu Jiu), Cinema Capitol (Oneşti), Patria (Bucuresti), Grand Mall (Satu Mare), Cinema Ostroveni (Ostroveni), Cinema Dacia (Buzău), Palace (Oradea), Line Cinema (Râmnicu Vâlcea), Cinema Luceafărul (Vulcan), Cinema Arta (Sibiu).

  • Dezvăluiri de campanie: Deutschland era de fapt ţara dacilor. Perlele politice ale săptămânii

    “La Festivalul de arte marţiale am învăţat de la tinerii sportivi suficiente mişcări încât, la o adică, să îl pot bate şi fizic pe Victor Ponta dacă este nevoie” – Elena Udrea (PMP)

    “A amesteca sportul cu politica e ca şi cum ai pârli porcul la flacăra olimpică” – Corneliu Vadim Tudor (PRM)

    “Eu am o problemă uriaşă cu PNL. Am fost umilit de oamenii ăştia, eram preşedinte ales şi am fost trimis la un garaj. De ce mi se cere mie, care am fost atât de călcat în picioare, să îi susţin?” – preşedintele Traian Băsescu, explicând de ce optează pentru boicot în turul al doilea al prezidenţialelor în loc de a-l susţine pe Klaus Iohannis

    “Nu ştiu, eu cred că a fost umilit de 7,4 milioane de alegători care au votat pentru demitere” – Klaus Iohannis (PNL) comentând declaraţia de mai sus a preşedintelui Traian Băsescu

    “El nu va fi decât o replică a lui Băsescu, dar aşa cu o faţă ceva mai puţin contorsionată” – Călin Popescu-Tăriceanu (PLR) despre Klaus Iohannis

    “Distanţa dintre domnia sa şi bugetul de stat, pe care mă îndoiesc că l-a citit vreodată, fie şi în diagonală, se măsoară nu în ani de studii economice, ci în ani-lumină! Mulţi spun că dl. Iohannis nu ştie să vorbească. Îi contrazic: Iohannis nu ştie să tacă!” – Daniel Constantin (PC)

    “Toate popoarele de pe planetă au ca strămoşi geto-dacii. Acum o mie de ani, denumirea Suediei şi a Danemarcei de astăzi în istoria lor scrie că se chemau Dacia! Denumirea Germaniei de astăzi, aflaţi ce înseamnă Deutschland. Eu ştiu că înseamnă Ţara Dacilor” – Gheorghe Funar, candidat independent

  • Captură record de heroină în Bucureşti. Poliţiştii au găsit peste 10 kilograme în valoare de 250.000 de euro

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că valoarea heroinei este de circa 250.00 de euro. Înainte să fie vândută consumatorilor, aceasta ar fi urmat să fie amestecată cu glucoză, fapt ce ar fi mărit cantitatea şi ar fi crescut preţul la 350.000 de euro.

    Captura record făcută de poliţiştii şi procurorii de crimă organizată va duce la o criză de heroină în rândul consumatorilor autohtoni, fiind anticipată creşterea cu 40% a preţului unei doze, spun aceleaşi surse.

    Potrivit anchetatorilor, drogurile au fost aduse din Turcia. Bărbaţii la care a fost găsită heroina sunt suspectaţi de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic intern de droguri de mare risc.

    Cazul a fost instrumentat cu suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale, la acţiune participând şi lucrători ai Brigăzii Speciale de Intervenţie ai Jandarmeriei Române.

  • Ucraina a achiziţionat material de război în valoare de 11,5 milioane de dolari

    “Trupele au primit arme şi materiale în valoare de peste 150 de milioane de grivne (aproximativ 11,5 milioane de dolari)”, a declarat vineri Mehed.

    Armata ucraineană s-a dotat astfel cu tancuri modernizate de tip Bulat, avioane modernizate de tip Su-25, rachete antitanc Stugna-P, sisteme optoelectronice de autoprotecţie a aeronavelor de tip Adros şi elicoptere Mi-8MTV.

    Pe de altă parte, armata ucraineană va primi în curând aproape 700 de camere termice, peste 600 de arme de infanterie şi noi blindate de tip BRT-4E.

    Ucraina intenţionează să deblocheze în cursul acestui an 1,26 miliarde de grivne (circa 100 de milioane de dolari) pentru a achiziţiona armament şi materiale.

    Conform ministrului adjunct al Apărării, soldaţii ucraineni trebuie să fie echipaţi corespunzător în condiţiile în care efectuează o operaţiune în estul separatist al ţării.

  • ONU: 300 de oameni au murit în conflictul din estul Ucrainei în ultimele zece zile

    Ultimul bilanţ, din 21 octombrie, anunţa 3.724 de morţi, această cifră incluzându-i şi pe cei 298 de morţi în urma prăbuşirii avionului malaysian doborât în iulie de o rachetă într-o zonă controlată de separatiştii proruşi.

    Peste 930.000 de persoane au fugit din propriile case în regiunile Doneţk şi Lugansk, dintre care 442.219 sunt strămutate în interiorul ţării, iar 488.466 în ţările vecine, în principal în Rusia.

    Raportul este publicat cu două zile înainte de alegerile organizate de separatişti în teritoriile pe care le controlează. Aceste alegeri “constituie o frână pentru negocierile de pace şi vor avea un impact negativ asupra situaţiei umanitare din zonele afectate de conflict”, subliniază raportul.

    Acesta din urmă critică de asemenea decizia “unilaterală” a Rusiei de a trimite un nou convoi umanitar populaţiei din estul Ucrainei, “care riscă să exacerbeze o situaţie deja periculoasă” în această zonă.