Continua creştere prin ofertarea către consumator a unui marketing mix de calitate superioară.
– Lucrul împreună cu autorităţile în direcţia reducerii comerţului ilicit.
– Dezvoltarea organizaţiei prin încurajarea leadership-ului de performanţă şi promovarea talentului.
Gemma Webb conduce filiala locală a British American Tobbacco.
Anul acesta, Cosmote se înscrie în demersul de a susţine trecerea României către o economie digitală oferind servicii mobile de calitate care pot servi drept unelte ale viitorului pentru orice angajat performant sau utilizator de servicii de divertisment. Cu tehnologia 4G, serviciile de comunicaţii mobile vor deveni principalul vector al progresului în toate aspectele şi domeniile, facilitând relaţiile interumane şi consolidând legăturile de business. Romtelecom va continua procesul de transformare şi se va concentra mai departe pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor. De asemenea, ne vom concentra eforturile pentru a creşte cota de piaţă pe segmentele de internet şi TV, oferind în continuare clienţilor noştri toate alternativele referitoare la utilizarea conţinutului. În ceea ce priveşte segmentul de business, cea mai mare provocare pentru noi este să identificăm soluţii pentru a susţine companiile în demersul lor de a-şi îmbunătăţi eficienţa. Şi, cel mai important, obiectivul meu este ca utilizatorii serviciilor Romtelecom şi Cosmote, în număr de 13 milioane, să fie fericiţi, iar acesta este probabil un scop ambiţios pentru un lider. Fericirea poate veni în multe forme: un serviciu bun, un timp de răspuns optim, o sumă constantă pe factură, o emisiune excelentă, un film de calitate sau, sumarizând toate acestea, sentimentul puternic că ai un furnizor de încredere pentru a fi legătura ta cu restul lumii.
Stefanos Theocharopoulos este CEO AL COSMOTE ROMÂNIA ŞI ROMTELECOM.
Iulian Stanciu: Vă răspund cu nişte obiective macro, valabile pentru toate companiile pe care le conduc sau deţin:
– Îmbunătăţirea execuţiei prin îmbunătăţirea proceselor şi a comunicării.
– Revizuirea planului pe 10 ani având în vedere noile oportunităţi şi schimbările prin care am trecut.
– Atragerea şi dezvoltarea oamenilor talentaţi.
Iulian Stanciu este directorul general al eMag.
În calitate de CEO al unei companii de talia GDF SUEZ Energy România, care deserveşte 1,4 milioane de clienţi, acord o atenţie deosebită şi permanentă siguranţei de aprovizionare a clienţilor noştri, securităţii persoanelor şi bunurilor şi calităţii serviciilor furnizate. Sunt trei subiecte foarte importante pentru o companie energetică. Primul presupune un dialog permanent şi relaţii durabile cu producătorii de gaze, cu importatorii, cu Transgaz şi autorităţile publice. Politica de securitate a persoanelor şi a bunurilor reprezintă, de asemenea, o resposabilitate esenţială, ea fiind o componentă integrantă a profesionalismului nostru. În ceea ce priveşte calitatea serviciilor, ea este o condiţie indispensabilă pentru fidelizarea şi satisfacerea clienţilor noştri, de o importanţă majoră atât pentru mine, cât şi pentru angajaţii companiei.
Al doilea punct care-mi reţine atenţia şi care este în prezent, indu-bitabil, principalul motiv de preocupare ţine de aspectul reglementar, caracterizat printr-o instabilitate pronunţată şi incertitudine. Dialogul cu autorităţile publice asupra necesităţii de a crea investitorilor premisele unei predictibilităţi pe termen lung, exprimate prin angajamente ferme şi care să fie respectate, reprezintă o prioritate majoră. Predictibilitatea mediului economic şi a cadrului de reglementare, cât şi dialogul permanent cu companiile din sectorul energetic sunt condiţii esenţiale pentru relansarea economiei ţării prin încurajarea investiţiilor. Orice măsură luată fără un calcul de impact temeinic şi fără consultarea cuvenită a tuturor actorilor pieţei poate antrena încetinirea sau chiar stoparea investiţiilor de care România are nevoie, mai ales în sectorul energetic.
Cea de-a treia preocupare majoră se referă la contribuţia companiei la evoluţia strategiei energetice a României şi mai ales a optimizării mixului energetic care rămâne o provocare importantă. Aceasta presupune, pe de o parte, dezvoltarea energiilor regenerabile, iar pe de altă parte înlocuirea progresivă, dar într-un ritm susţinut, a capacităţilor de producţie învechite, cât şi luarea unor măsuri pentru eficienţa energetică. Contribuţia noastră la dezvoltarea energiilor regenerabile se traduce prin dezvoltarea de parcuri eoliene, primul finalizat de curând, iar construcţia celui de-al doilea este programată să înceapă în viitorul apropiat. Continuăm, de asemenea, procesul de modernizare a reţelei de distribuţie a gazelor. Eficienţa energetică reprezintă cel mai bun răspuns pe care România îl poate aduce pentru a contracara scumpirea graduală a preţului la energie şi a amortiza impactul acesteia în facturile consumatorilor, în paralel cu implementarea unor mecanisme de protecţie a consumatorilor vulnerabili.
Eric Stab este PREŞEDINTE şi DIRECTOR GENERAL AL GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA.
Irina Socol: Continuarea şi extinderea proiectelor naţionale. De mai bine de 20 de ani, suntem implicaţi în dezvoltarea de proiecte informatice esenţiale pentru societatea românească în domenii vitale precum: economia, sănătatea, educaţia, agricultura, vama, biroul de credit. Aceste proiecte cu milioane de beneficiari au contribuit şi contribuie în continuare la modul în care se desfăşoară viaţa noastră de zi cu zi, indiferent dacă vorbim de examene naţionale, reţete electronice, subvenţii europene pentru fermieri sau managementul unităţilor economice. Şi în 2013, pe agenda priorităţilor se află proiectele pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru Ministerul Educaţiei, pentru Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), pentru cei peste 1.400 de clienţi privaţi ai soluţiei ERP Siveco Applications.
Irina Socol: Cred că este de interes să spun că în numai cinci luni de la lansarea sistemului destinat prescripţiei electronice se eliberaseră peste 6 milioane de reţete electronice, iar portalul educaţional SEI (Sistemul Educaţional Informatizat) face faţă cu brio, de 10 ani încoace, celui mai mare aflux de vizitatori interesaţi de rezultatele privind admiterea în liceu şi la bacalaureat şi că din 2011 funcţionează pe tehnologie cloud. În acelaşi timp, cu ajutorul sistemelor lor IT, APIA şi APDRP au reuşit performanţe extraordinare în absorbţia de fonduri europene alocate. Astfel, din 2007 încoace, APIA plăteşte anual subvenţiile acordate celor peste un milion de fermieri români, având o rată de absorbţie de 97,7% din fondurile europene alocate, cel mai mare procent înregistrat de o instituţie publică din România în această privinţă. La rândul său, APDRP a efectuat până în prezent plăţi de peste 4 miliarde euro către beneficiarii programului naţional de dezvoltare rurală.
– Extinderea proiectelor pentru organisme ale Comisiei Europene. Avem deja în derulare numeroase proiecte pentru organizaţii ale Comisiei Europene în cadrul celor peste 20 de contracte încheiate cu instituţii de marcă ale Comisiei Europene, precum Oficiul de Publicaţii al Uniunii Europene, Eurostat – Institutul de Statistică al Uniunii Europene, Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei, EuropeAid – Direcţia Generală pentru Dezvoltare şi Cooperare, Agenţia Executivă pentru Sănătate şi Consumatori a Comisiei Europene. Participăm la licitaţiile organizate la nivel european şi, pe baza bunelor referinţe obţinute şi a expertizei noastre, ne propunem să câştigăm cât mai multe.
– Extinderea afacerilor internaţionale. Avem în prezent în derulare proiecte în 26 de ţări pe patru continente. Soluţiile noastre de eLearning, eHealth, eCustoms, Banking au milioane de utilizatori în ţări din Golful Persic, nordul Africii, Comunitatea Statelor Independente, Europa. Vom extinde atât portofoliul de soluţii oferite, incluzând experienţa dobândită în eAgriculture şi dezvoltarea de aplicaţii personalizate, cât şi aria geografică vizată la 50 de ţări. Ne propunem ca exportul să reprezinte 50% din cifra anuală ade afaceri.
Irina Socol conduce Siveco România.
Elena Udrea a fost întâmpinată cu aplauze de către membrii PDL Bistriţa-Năsăud care s-au adunat, vineri, în saloanele unui hotel de cinci stele să asculte moţiunea Elenei Udrea.
Liderul PDL Bistriţa-Năsăud, Ioan Oltean, a fost cel care a deschis lucrările şi a spus că “la Bistriţa, bărbaţii ştiu să aprecieze femeile frumoase şi deştepte mai ales atunci când candidează la o demnitate atât de înaltă, cum e şefia PDL”.
Elena Udrea a spus că, înainte de a-şi prezenta moţiunea, vrea să le ofere tuturor doamnelor din sală câte un buchet de flori.
“Am un mesaj pentru doamne pentru că este 1 Martie şi, în acelaşi timp, din echipa mea, cineva va împărţi câte un mărţişor. La mulţi ani!”, a spus Elena Udrea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
DRAGOŞ BÎLTEANU, GHEORGHE IACIU ŞI GABRIEL FILIMON sunt personajele principale ale unui roman care încă se scrie pe piaţa de capital. Romanul are toate şansele să ajungă un best-seller pentru că are toate ingredientele cerute de public: intrigi de culise, dialoguri spumoase, dar mai ales mulţi bani. Un miliard de lei este la mijloc sau, mai exact, averea SIF Muntenia, pe care şi-o dispută cu înverşunare cei trei.
Totul a început anul trecut, când, odată cu ridicarea pragului de deţinere la 5% din capital, investitorii de pe bursă au putut achiziţiona suficiente acţiuni la SIF-uri astfel încât să aibă un cuvânt de spus în cadrul Adunărilor Generale ale Acţionarilor. Încet, încet, mandatele patriarhilor, care au condus aproape douăzeci de ani SIF-urile, au început să se clatine.
Două sunt SIF-urile unde revoluţia deja a început, însă modul de desfăşurare a fost diferit. La SIF Banat-Crişana (simbol bursier SIF1), cu active în gestiune de 1,4 miliarde de lei, a fost o revoluţie de catifea pentru că omul de afaceri Dragoş Bîlteanu, cunoscut mai ales pentru investiţiile în energie şi imobiliare, a dat dovadă de tact şi îndemânare reuşind pe cale amiabilă să obţină funcţia de preşedinte şi astfel controlul asupra activelor de 1,4 miliarde de lei. Ioan Cuzman, cel care a condus SIF1 de la începutul anilor nouăzeci, i-a predat frâiele lui Dragoş Bîlteanu şi a acceptat o poziţie secundă, de vicepreşedinte. Decizia lui Cuzman a luat prin surprindere întreaga piaţa de capital în octombrie 2012, când a fost anunţată.
Intrarea omului de afaceri Dragoş Bîlteanu în lumina reflectoarelor bursei este de dată recentă pentru că numele său a devenit cunoscut mai ales graţie investiţiilor în energie şi imobiliare. El conduce societatea cu activităţi în sectorul energetic Romenergo, care deţine 5% din titlurile SIF Banat, şi s-a asociat cu investitorul grec Ioannis Papalekas alături de care a cumpărat cel mai înalt turn de birouri finalizat în Bucureşti, proiectul Tower Center din Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie estimată la circa 50 mil. euro.
ASCENSIUNEA LUI BÎLTEANU PE BURSĂ A ÎNCEPUT ÎN 2009, CÂND, ALĂTURI DE BANCA TRANSILVANIA, Octavian Radu, proprietarul grupului Diverta, şi Doru Lionăchescu, şeful casei de investiţii Capital Partners, au încercat fără succes să preia controlul consiliului de administraţie al SIF. Ioan Cuzman, pe atunci preşedinte, a reuşit să iasă câştigător după ce le-a suspendat drepturile de vot acţionarilor “rebeli”. Eşecul puciului din 2009 nu l-a descurajat pe omul de afaceri, iar Bîlteanu a decis anul trecut să schimbe strategia, reuşind să îl câştige de partea sa pe Ioan Cuzman.
Bîlteanu a adoptat strategia unei revoluţii de catifea, mult mai paşnică şi, se pare mult mai de succes, decât abordarea grupului de revoluţionari condus de Gheorghe Iaciu de la SIF Muntenia. Omul de afaceri Gheorghe Iaciu, proprietarul complexului comercial Doraly din Afumaţi şi cel mai mare acţionar al SIF Muntenia (SIF4), a reuşit în iulie 2012 să îi revoce pe membrii consiliului reprezentanţilor de la SIF Muntenia susţinuţi de Gabriel Filimon, directorul executiv al SAI Muntenia Invest, societatea care administrează activele de un miliard de lei ale SIF4. Iaciu şi-a impus propriii oameni în consiliul reprezentanţilor, însă cel care deţine controlul asupra activelor este administratorul SAI Muntenia Invest, condus de Gabriel Filimon. Din iulie 2012, după ce consiliul a fost schimbat, Gabriel Filimon este în război deschis cu tabăra acţionarilor conduşi de Gheorghe Iaciu.
Kim şi fosta vedetă a echipei Chicago Bulls au urmărit împreună un meci între 12 jucători nord-coreeni şi patru jucători ai echipei americane Harlem Globetrotters, divizaţi în două echipe de câte opt, a precizat agenţia oficială chineză, citând martori oculari.
“Aveţi un prieten pe viaţă”, i-a declarat fostul jucător liderului nord-coreean într-un discurs susţinut în faţa mulţimii, a anunţat agenţia VICE, cu sediul la New York, care a organizat călătoria lui Rodman.
Fotografii din timpul meciului îl arată pe Rodman purtând ochelari de soare şi o cască de baseball, în timp ce aplauda şi zâmbea alături de un Kim Jong-un vizibil încântat. Liderul nord-coreean era îmbrăcat într-un costum Mao tradiţional.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acuzarea şi apărarea susţin vineri, în faţa instanţei Curţii de Apel Bucuteşti, pledoariile finale în dosarul în care Nicolae Vlad este acuzat de uciderea japonezei Yurika Masuno şi a altor două femei, precum şi pentru mai multe tâlhării şi violuri, iar poliţistul Gică Ştefănache este judecat pentru favorizarea acestuia.
Procurorul prezent la şedinţa de judecată a reiterat toate acuzaţiile aduse lui Nicolae Vlad şi complicelui acestuia. Acesta a arătat că Nicolae Vlad a realizat un concurs de infracţiuni în 15 august 2012, când a violat-o pe studenta japoneză Yurika Masuno, apoi a strangulat-o şi i-a luat mai multe obiecte.
Totodată, procurorul a vorbit şi despre faptele din 5-6 august 2012, când Nicolae Vlad a intrat în locuinţa unei femei, pe care a violat-o, a ucis-o şi apoi i-a luat mai multe bunuri. Referitor la aceste fapte, procurorul a arătat că, după crimă, Nicolae Vlad a dezbrăcat-o pe femeie şi a încercat să simuleze un accident, deschizând gazul de la aragazul din bucătărie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
DOMENIUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE NU A ÎNREGISTRAT ÎN ULTIMII ANI PROGRESE NOTABILE, pe măsură ce statul întârzie să definească un pachet minim de servicii gratuite în sectorul public şi, deci, limitarea celor oferite în prezent. Asigurările private de sănătate reprezintă sub 2% din primele de asigurare generale din România, în timp ce la nivel european acestea sunt de peste 25%, potrivit datelor Comisiei Europene a Asigurărilor corespunzătoare anului 2012. Progrese semnificative nu s-au înregistrat în statele Europei Centrale şi de Est, precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, singura ţară unde procentul ajunge înspre zece procente fiind Bulgaria, pe seama cadrului legislativ trasat de autorităţi.
20 DE MILIOANE DE EURO ANUAL ESTE SUMA PE CARE O CHELTUIESC ROMÂNII PE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, însemnând a zecea parte din banii rulaţi în sistemul privat de sănătate din România. Piaţa locală a asigurărilor de viaţă nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut, respectiv circa 0,3%. Totodată, taxele lunare medii plătite de cetăţenii români către fondul naţional de sănătate sunt de aproximativ 200 de lei, luând în considerare un venit mediu brut de puţin peste 2.000 de lei, după reiese dintr-un studiu al asigurătorului MediHelp International, realizat pe baza datelor din legea bugetului asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial. Propunerile asigurătorilor Groupama şi Generali lansate la începutul lunii februarie vin să ofere un produs care în schimbul a 10-20 de euro pe lună să asigure pacienţilor din clasa de mijloc decontarea unor sume plătite pentru internare sau analize în mediul privat. Partenerii celor două societăţi de asigurare sunt operatorii Regina Maria şi, respectiv, MedLife. “Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe de o parte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte este cetăţeanul care nu este dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice”, ilustrează Zahal Levy, preşedintele MediHelp International, felul în care sunt percepute asigurările de acest fel în România.
În acest context, demersul produselor lansate în parteneriat cu clinicile pare ambiţios. Principalii vizaţi sunt pacienţii care deja se tratează în mediul privat, de peste un milion anual. “Cele două variante ar fi să ne înarmăm cu răbdare şi ceva bani în buzunar şi să mergem la stat sau să scoatem ceva bani şi să cumpărăm o asigurare, prin care să avem acces la clinici şi medici de top”, spune Ovidiu Racoveanu, membru al directoratului companiei de asigurări Generali. Noul produs lansat este, potrivit oficialului, unul conceput pentru intervenţii chirurgicale şi spitalizare şi nu pentru ambulatoriu, cum se întâmplă în cazul abonamentelor pe care le oferă în prezent clinicile – “este o inversare faţă de produsele de asigurări deja existente”. “Noul produs este şi un pariu pe care trebuie să-l ţinem. Neexistând la momentul de faţă astfel de vânzări, clienţii cărora ne adresăm sunt relativ puţini”, explică Racoveanu, care mizează pe asocierea brandurilor companiilor pentru a ajunge la cât mai mulţi clienţi. Un studiu recent arată faptul că, în România, sănătatea implică o serie de costuri chiar şi pentru persoanele care contribuie la sistemul de asigurări sociale, circa jumătate dintre respondenţi declarând că au fost nevoiţi să cheltuie în jur de 850 de lei în perioada spitalizării. Persoanele care nu plătesc contribuţii la asigurările sociale de sănătate trebuie să suporte costuri zilnice care pornesc de la 100 lei şi ajung chiar şi la o mie de lei pentru spitalizarea în secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă.
OBIECTIVUL CLINICILOR ŞI ASIGURĂTORILOR PENTRU PRIMUL AN AR FI DE CÂTEVA MII DE CLIENŢI, iar curajul lansării este totuşi temperat de un optimism moderat. “Un astfel de domeniu nu poate fi dezvoltat singur de un asigurător şi un operator privat. Este un produs care trebuie cultivat către populaţie şi va dura încă mulţi ani până când asigurările de sănătate vor deveni un produs uzual pentru populaţie”, spune Mihail Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife.