BusinessMagazin

Blog

  • Ivana Martináková, CEO dm drogerie markt România: „Indiferent că vorbim despre viaţa profesională sau cea personală, cât timp facem ceea ce ne place, nu simţim surmenaj şi oboseală, ci bucurie şi împlinire

    Ivana Martináková lucrează de 20 de ani în cadrul dm drogerie markt şi deţine rolul actual, de CEO, din 2016. Profilul său a fost inclus în ultima ediţie a catalogului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, realizat de Business MAGAZIN.

    Din rândul realizărilor recente, ea menţionează faptul că a reuşit, alături de echipa dm drogerie markt România, să crească profitul companiei cu peste 200%, ceea ce le-a permis să investească „şi mai mult în oameni, atât în dezvoltarea lor profesională, cât şi la nivel de remuneraţie”. Obiectivele sale pentru acest an, pe plan profesional, constau în continuarea creşterii companiei, dar şi a notorietăţii brandului, o altă ţintă fiind atragerea de noi clienţi, iar la nivel individual, dezvoltarea personală. „Încerc mereu să devin o persoană mai bună şi mai echilibrată.” 

    În opinia sa, deşi nu crede că există calităţi pe care le are doar unul dintre genuri, poate doar calităţi care se regăsesc cu preponderenţă la femei sau la bărbaţi, după caz, de multe ori femeile „pot fi mai empatice decât bărbaţii, se pot conecta mai uşor cu sentimentele celorlalţi şi asta poate contribui la o atmosferă de lucru mai plăcută”.

    Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională spune că este necesar să avem în vedere două aspecte: „Pe de o parte, dacă faci ceea ce îţi place, nu simţi că ai nevoie să lucrezi pentru a obţine acest echilibru. Pe de altă parte, când ne gândim la familie şi la nevoile ei, este dificil să găsim echilibrul între cele două planuri. Nu trebuie să pierdem din vedere importanţa de a petrece timpul cu cei dragi. Oricum, indiferent că vorbim despre viaţa profesională sau cea personală, atât timp cât facem ceea ce ne place, nu simţim surmenaj şi oboseală, ci bucurie şi împlinire”.

    Pe tinerele aflate la început de drum, le sfătuieşte: „Gândiţi-vă care sunt, cu adevărat, priorităţile voastre. Nu vă lăsaţi influenţate de presiunile societăţii şi alegeţi ceea ce vi se potriveşte cel mai bine, ceea ce vă doriţi sincer. Dacă o carieră de succes este ceea ce vă doriţi, luptaţi pentru ea. Însă, la fel de bine, dacă vă doriţi o familie, faceţi asta. A ne dedica timpul creşterii copiilor este un rol foarte important, la fel de important cum este conducerea unei companii de top. Atât timp cât facem ceea ce ne împlineşte, suntem pe drumul cel bun.”

  • Barometru: Economia României începe să-şi revină uşor, iar IMM-urile au trecut pe creştere

    Economia României începe să-şi revină uşor, iar IMM-urile au trecut pe creştere, pentru prima dată de la debutul pandemiei, arată primul Barometru al IMM-urilor din ţară, lansat de către SmartBill. 

    Potrivit platformei, ce monitorizează peste 20.000 de intreprinderi mici şi mijlocii din toată ţara, luna mai s-a încheiat cu +4,5% faţă de luna aprilie, marcând primele semne pozitive ale pieţei.

    „Economia României a primit o adevărată gură de oxigen odată cu primele relaxări din luna mai, iar asta se vede cel mai bine în statisticile Barometrului. Dacă ne gândim că, în luna aprilie, IMM-urile înregistrau o evoluţie negativă de -25,7%, iar peste doar o lună am ajuns la +4.5%, putem spune ca asistăm la începutul revenirii economiei”, spune Radu Hasan, Co-Fondator & CEO SmartBill.

    Cu toate acestea, în cazul evoluţiei anuale (YoY), IMM-urile mai au teren de recuperat, valoarea fiind tot negativă şi în luna mai, adică -14,9%.

    Sectorul care a înregistrat cea mai mare creştere în luna mai este cel al spectacolelor, evenimentelor culturale şi recreaţionale, +237% faţă de luna aprilie (dar totuşi -85% faţă de luna mai 2019). Pe locul 2 în acest top se regăsesc IMM-urile ce au ca obiect de activitate sănătatea şi asistenţa socială: +66% faţă de aprilie (-33% faţă de luna mai 2019).

    „Observăm o creştere semnificativă şi în domeniul imobiliar. Barometrul nostru arată că luna mai s-a încheiat cu o creştere a cifrei de afaceri de +39% pentru IMM-urile din acest sector. Mai mult, este unul dintre doar 2 sectoare cu evoluţie pozitivă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut: +2% faţă de mai 2019. Ne aşteptăm ca trendul de creştere să se accentueze în luna iunie, încă mai este foarte mult de recuperat faţă de acum un an”, adaugă Radu Hasan.

    La nivel geografic, cele mai importante creşteri sunt înregistrate în Vest (+13% / -12% YoY), Nord-Vest (+12% / -16% YoY) şi Nord-Est (+10% / -17% YoY). În Sud şi Sud-Vest, procentele sunt identice în ceea ce priveşte creşterea lunară, +9%, dar la nivel anual Sud-Vestul are cel mai mult de recuperat, -22%. Sud-Estul a ajuns la +2%, dar păstrează, de asemenea, o evoluţie negativă semnificativă faţă de luna mai 2019 (-21%). În ceea ce priveşte zona Bucureşti-Ilfov, creşterea lunară este de 2%, şi un raport YoY de -13%.

    Dezvoltat în 2007, de antreprenorii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă, SmartBill este în prezent un program de gestiune şi facturare cu peste 65.000 de clienţi.

     

  • OCDE: Trăim cea mai severă criză de sănătate şi criză economică de după Al Doilea Război Mondial

     Incidenţa COVID-19 reprezintă cea mai severă criză de sănătate şi criză economică de după Al Doilea Război Mondial, cu impact fără precedent la nivelul pieţei forţei de muncă şi bunăstării, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Conform unui raport al Băncii Transilvania, OCDE a publicat prima ediţie din 2020 a raportului macroeconomic mondial, cu titlul “World Economy on a Tightrope”. În cadrul raportului experţii OCDE prezintă două scenarii macroeconomice, cu un singur val de pandemie, respectiv cu două valuri ale acestui şoc.

    Conform acestui raport incidenţa COVID-19 reprezintă cea mai severă criză de sănătate şi criză economică de după Al Doilea Război Mondial, cu impact fără precedent la nivelul pieţei forţei de muncă şi bunăstării.

    În accepţiunea OCDE economia mondială se poziţionează în prezent în a doua fază a maratonului declanşat de incidenţa pandemiei, caracterizată prin relaxarea graduală a restricţiilor şi atitudine vigilentă pentru evitarea apariţiei altui val.

    Experţii OCDE atrag atenţia cu privire la deteriorarea dramatică a climatului macroeconomic în al doilea trimestru al anului curent (ritm trimestrial de ajustare de peste 10%), cu impact la nivelul pieţei forţei de muncă (creşterea ratei şomajului spre niveluri ridicate), dar şi în sfera finanţelor publice (majorarea semnificativă a deficitului şi datoriei publice, inclusiv în contextul amplelor măsuri implementate în ultimele luni).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alexandru Bălan, supranumit „Colo”, vloggerul care a instigat la viol, a fost eliberat, dar magistraţii i-au dat o lovitură uriaşă. Ce nu mai are voie să facă de azi

    Vloggerul Colo, pe numele său Alexandru Bălan, a fost eliberat şi va fi în control judiciar pentru 60 de zile. În tot acest timp, vloggerul nu va putea publica nimic pe YouTube, Facebook sau Instagram.

    Alexandru Bălan, cunoscut în mediul online cu numele de Colo, a fost pus în libertate de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, după ce marţi seară a fost reţinut de poliţişti.

    Oamenii legii au dispus înlocuirea reţinerii cu măsura controlului judiciar.

    În următoarele 60 de zile, Colo nu va avea voie să posteze nimic în spaţiul online, fie că e vorba de Youtube, Facebook, Instagram sau Tik Tok.

    Vloggerul a fost reţinut după ce a incitat la violenţă împotriva unei minore, inclusiv la violarea acesteia.

    „În luna august 2019, inculpatul a realizat un videoclip de tip vlog/live streaming în care îşi instigă urmăritorii şi abonaţii să realizeze infracţiuni de viol cu precădere asupra persoanelor de sex femeiesc minore, considerând că aceste fapte sunt justificate având în vedere aspectul fizic al acestora şi vestimentaţia sumară, videoclip ce a fost înregistrat şi postat pe platforma online YouTube, videoclipul fiind vizualizat de aproximativ 77.000 de persoane”, arată procurorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Venitul universal de bază este cheia către recuperare economică: Cum vede unul dintre cele mai mari think tank-uri din Marea Britanie situaţia actuală a crizei generate de coronavirus

    Regatul Unit ar trebui să introducă un venit universal de bază pentru a susţine cetăţenii afectaţi de pandemia de coronavirus, spune Societatea Regală pentru încurajarea Artelor, Industriei şi Comerţului (RSA).

    Astfel, guvernul ar trebui să ofere iniţial 2.500 de lire prin intermediul sistemului de taxe şi impozite, sumă ce ar putea creşte în timp până la 5.000 de lire, potrivit Bloomberg.

    Economia Marii Britanii se chinuie după ce restricţiile impuse de coronavirus au închis business-urile şi au ţinut oamenii departe de locul de muncă. Programele iniţiate de guvern în timpul pandemiei susţin în prezent 11,5 milioane de locuri de muncă pentru un cost total de 27 de miliarde de lire, fapt ce alimentează tot mai mult incertitudinile cu privire la scenariul în care programele vor fi retrase fără lansarea altor iniţiative de acelaşi calibru.

    „Combaterea insecurităţii economice este esenţială pentru recuperarea Marea Britanii. Conversaţiile despre cum vor construi un viitor mai bun după pandemie trebuie să înceapă acum. Trebuie să fim curajoşi”, a declarat Alan Lockey, şeful diviziei „Future Work Centre” din cadrul think tank-ului.

    „O privire rapidă asupra ultimelor şapte mari scăderi economice sugerează faptul că economia a rămas fost afectată în mod permanent după un declin mai accentuat”, spune Dan Hanson, economist în cadrul Bloomberg.

  • Tânăra care a făcut plângere penală împotriva lui Colo, ameninţată cu moartea de fanii lui: Unul dintre ei mi-a zis că dacă mă prinde, mă violează, altul m-a ameninţat că mă calcă cu maşina

    Tânăra care a făcut plângere penală împotriva lui Colo este supusă la un val de ameninţări online.

    Fanii vloggerului au recurs inclusiv la ameninţări cu moartea la adresa fetei. Colectivul de profesori SNSPA, facultate unde învaţă tânăra, a lansat un mesaj de solidaritate cu aceasta.

    Tânără care a sesizat autorităţile cu privire la declaraţiile făcute de vloggerul Alexandru Bălan, zis Colo, este supusă la un val de ameninţări online.

    „Pe 1 iunie am redactat plângerea penală împotriva lui Alexandru Bălan, după ce am vorbit cu colegele mele de la Centru Filia. Ulterior, am trimis plângerea către procurori, poliţia s-a autosesizat şi am făcut o postare pe Facebook în care am scris că urmează să se facă dreptate în instanţă.

    Atunci au apărut ameninţările, mi-au scris comentarii şi pe Instagram şi pe Facebook, m-au sunat noaptea, chiar au postat story-uri despre mine”, precizează tânăra care a dorit să-şi păstreze anonimatul din cauza pericolului în care se află.

    După arestarea lui Alexandru Bălan, înjurăturile şi jignirile s-au transformat în ameninţări cu moartea.

    „Unul dintre ei mi-a scris că dacă mă prinde, mă violează. Altul mi-a zis că mă calcă cu maşina dacă nu îmi retrag plângerea. Am strâns toate aceste ameninţări şi am fost la poliţie”, a declarat tânăra.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Iohannis şi confuzia apărută: Cine a decis, de fapt, prelungirea stării de alertă?

    Declaraţia lui Klaus Iohannis prin care a anunţat prelungirea stării de alertă poate fi o nouă mişcare electorală. Legea stării de alertă arată că măsura este instituită prin hotărâre de Guvern. Dacă decizia prelungirii aparţine lui Klaus Iohannis, legea a fost încălcată.

    Iohannis a anunţat marţi că relaxează restricţiile, dar prelungeşte starea de alertă.

    Declaraţia preşedintelui poate fi o „întâmplare electorală”? – se întreabă retoric avocatul Codrin Ţarălungă.

    Potrivit Legii nr. 55/2020, starea de alertă este o măsură care se instituie prin Hotărâre de Guvern pe baza propunerii ministrului de Interne.

    „Aşadar, este o măsură care se instituie de către Executivul statului, una de oportunitate ca răspuns la o situaţie specială. În aceste condiţii, apariţia publică a instituţiei prezidenţiale care anunţă prelungirea acestei măsuri transformă cea mai înaltă instituţie a statului român într-un comunicator al Guvernului”, atrage atenţia avocatul Codrin Ţarălungă.

    Toată situaţia naşte o confuzie: cine a luat, de fapt, această măsură? Dacă aparţine Guvernului, înseamnă că instituţia prezidenţială şi-a „pervertit” rolul de mediator al puterilor într-un stat de drept.

    „Dacă aparţine Preşedintelui României este încălcată legea, întrucât instituţia prezidenţială a reglementat într-o materie în care nu avea de ce să o facă. Oricum ar fi, starea de “alertă” a populaţiei ar trebui să fie maximă”, mai precizează avocatul.

     

     

  • Rafila, despre bilanţul COVID-19: Nu sunt cifre neaşteptate. Există o activitate intensă peste tot

    Reprezentantul OMS în România, Alexandru Rafila, a afirmat, miercuri, legat de cel mai recent bilanţ al epidemiei de COVID-19 în România, că aceste cifre „nu sunt neaşteptate”, pentru că există o „activitate intensă peste tot”, o „afluenţă a persoanelor în zonele publice”.

    „Nu sunt cifre neaşteptate pentru că există o activitate intensă peste tot, dacă vă uitaţi la transporturi, la afluenţa persoanelor în zonele publice. Până la urmă, noi în această perioadă, cu puţine excepţii, am fluctuat între 150-200 de cazuri pe zi, au fost excepţii când la sfârşit de de săpămână s-au lucrat ceva mai puţine teste. Asta este situaţia, trebuie să o luăm ca atare şi să încercăm să continuăm să educăm oamenii să respecte acele 3-4 reguli care pot ţine lucrurile sub control”, a spus Alexandru Rafila, miercuri, la Digi24.

    Oficialul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a adăugat că apar focare în cămine de bătrâni sau în companii.

    „Lucrurile astea vor continua probabil pe parcursul verii, ele vor continua să influenţeze la nivel naţional numărul de cazuri zilnice, dar atenţia va trebui concentrată ca aceste focare să nu se extindă în zonele înconjurătoare”, a mai spus sursa citată.

    În România, de la debutul epidemiei de COVID-19 au fost diagnosticaţi 20.495 de pacienţi, din care trei sferturi, respectiv peste 15.000 de pacienţi s-au vindecat. Un număr de 1.360 de români au murit, potrivit buletinului de miercuri al Grupului de Comunicare Strategică.

  • De teama acuzaţiilor privind rasismul, HBO Max a retras filmul „Pe aripile vântului”

     Clasicul film „Gone with the Wind/ Pe aripile vântului” (1939, în regia lui Victor Fleming), cu Clark Gable şi Vivien Leigh, a fost scos de HBO de pe platforma de VOD, HBO MAX, de teama reacţiilor negative pentru modul în care îi prezintă pe oamenii de culoare, relatează New York Times.

    Filmul premiat cu opt Oscaruri evocă o plantaţie de sclavi din Atlanta şi spune povestea de dragoste dintre Scarlett O’Hara şi Rhett Butler în contextul războiului civil american.

    HBO Max şi compania mamă AT&T Inc au devenit îngrijorate de nedreptăţile şi tensiunile rasiale după moartea lui George Floyd, un bărbat de culoare, ucis în timp ce era arestat de un poliţist alb în Minneapolis.

    „Filmul este un produs al vremurilor sale şi evocă prejudecăţi rasiale şi etnice care, din nefericire, sunt prezente şi astăzi în societate americană” a spus HBO MAX într-o declaraţie de presă. ”Când se va întoarce filmul pe platformă, va conţine o discuţie despre contextul istoric şi o denunţare a ceea ce reprezintă, dar va fi arătat cum a fost creat original, pentru că, în caz contrar, ar însemna că acele prejudecăţi nu au existat niciodată” a mai spus HBO.

    „Pe aripile vântului” a fost mereu criticat de o parte a societăţii americane pentru sclavii veseli pe care îi reprezintă şi pentru că a romanţat sclavia şi războiul civil. Culmea, Hattie McDaniel a devenit prima actriţă de culoare premiată cu Oscar pentru rolul lui Mammy, sclava de casă a familiei O’Hara care deţinea plantaţia Tara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect: Mersul cu bicicleta, picnicul în locuri amenajate şi vânătoarea, permise în Delta Văcăreşti

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a finalizat regulamentul Parcului Natural Văcăreşti, acesta fiind, în prezent, în consultare publică pe site-ul instituţiei. Plimbările, mersul cu bicicleta, picnicul în locuri amenajate şi vânătoarea vor fi permise, dacă proiectul va fi aprobat.

    Regulamentul cuprinde un set de reguli şi măsuri care vor asigura starea de conservare favorabilă pentru toate speciile şi habitatele care au stat la baza desemnării ariei naturale protejate.

    „Am finalizat primul instrument care va sta la baza viitorului plan de management al Parcului Natural Delta Văcăreşti. În plus, este pentru prima dată când ministerul a bugetat finanţarea planului de management al Deltei Văcăreşti, fără de care, speciile valoroase de acolo nu ar fi niciodată cu adevărat protejate. Vom investi 2 milioane de lei prin bugetul AFM în managementul de top al unuia dintre cele mai mari parcuri naturale urbane din Europa” a declarat ministrul Mediului, Costel Alexe.

    Printre activităţile permise pe suprafaţa Parcului Natural Văcăreşti se numără:
    a) plimbări pe jos şi alergare pe drumurile şi potecile existente, marcate pe harta parcului;
    b) plimbări cu bicicleta pe drumurile şi potecile existente, cu o conduită care să nu deranjeze sau să pună în pericol ceilalţi vizitatori;
    c) vizite instructiv-educative, ore în aer liber pentru elevi, studenţi;
    d) observarea naturii, activităţi foto-video pentru uz personal (necomercial);
    e) recreere şi petrecerea timpului liber în natură;
    f) accesul cu câini vaccinaţi, ţinuţi în lesă pe toată durata vizitei (cu botniţă, în cazul raselor periculoase, conform legii);
    g) picnic în locurile special semnalizate şi amenajate, fără aprinderea focului;
    h) activităţi asociate unor proiecte de cercetare ştiinţifică, cu acordul scris al ANANP.
    Printre activităţile interzise pe suprafaţa Parcului Natural Văcăreşti se numără:
    a) vânătoarea, capturarea sau vătămarea animalelor, prin orice metode; perturbarea intenţionată în cursul perioadelor de reproducere, creştere, hibernare şi migraţiune a faunei sălbatice din Parc;
    b) pescuitul, prin orice metode, precum şi deţinerea sau transportarea pe teritoriul PNV a instrumentelor de pescuit de orice fel;
    c) distrugerea cuiburilor, colectarea ouălor;
    d) eliberarea, abandonarea sau introducerea de specii de plante sau animale, fără acordul scris al ANANP;
    e) accesul animalelor domestice, cu excepţia celor prevăzute la Art. 17 (f), a celor din dotarea autorităţilor de ordine publică şi a celor care păşunează;
    f) abandonarea deşeurilor de orice fel în afara locurilor special amenajate;
    g) distrugerea vegetaţiei, tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor rupţi sau doborâţi de fenomene naturale sau de către alte persoane;