BusinessMagazin

Blog

  • Cum ar trebui românii să cheltuie banii în perioada aceasta de criză şi care este de fapt MOTIVUL pentru care nu au ECONOMISIT SUFICIENT până acum

    Nevoia de economisire devine mai clară în contextul unei crize, precum cea prin care trecem acum. Înainte de pandemie însă, doar 40% dintre români aveau bani puşi deoparte, potrivit unui studiu derulat de ING Bank. Care sunt motivele şi cum poate fi îmbunătăţită această situaţie a povestit pentru Business MAGAZIN Serge Offers, CFO-ul ING Bank România. 

    „Într-o notă personală aş putea să spun că oamenii sunt încrezători în ceea ce priveşte viitorul lor şi merg mai departe cu planurile lor antreprenoriale, ceea ce este un lucru foarte bun”, a spus Serge Offers, CFO-ul ING Bank România, în cel mai recent interviu acordat Business MAGAZIN. El menţiona că până în urmă cu aproximativ două săptămâni, când a avut loc acest interviu, circa 35.000 de persoane au solicitat sprijinul ING Bank, atât prin solicitări de amânare a plăţii ratelor, cât şi prin solicitări de finanţare prin creditele garantate de stat IMM Invest.

    Din acest număr, majoritatea sunt persoane fizice, dar în ceea ce priveşte companiile, procentul celor care au aplicat pentru programul IMM Invest îl depăşeşte pe al celor care au solicitat amânări de plată, de unde şi perspectiva sa optimistă. Iar când vine vorba despre principalele lucruri care s-au schimbat pentru ING Bank în contextul pandemic, el se referă la mutarea unui procent semnificativ dintre colegii săi la munca de acasă. „Unul dintre principalele lucruri pe care le-am realizat este că lucrăm acum în regim de telemuncă în procent de 95%”, menţionează el.

    În ceea ce priveşte comportamentul de economisire al românilor – a cărui necesitate a devenit poate mai evidentă în acest context neaşteptat – Serge Offers oferă ca reper un studiu al ING Bank derulat înainte de această pandemie, în care au analizat modul în care stau lucrurile când vine vorba de sănătatea financiară a românilor. „Eu cred că ar trebui să existe un soi de tampon care să cuprindă economii ale veniturilor cuprinse între trei şi şase luni astfel încât să nu intri în dificultăţi financiare în perioada unor crize precum aceasta cauzată de COVID-19”, crede Offers.

    Din studiul ING reiese însă că 40% dintre respondenţi nu aveau economii de acest tip. „Dacă 40% dintre oamenii îşi pierd locul de muncă sau se confruntă cu crize neaşteptate precum aceasta, vor avea imediat dificultăţi”, spune Offers. Din rândul celor 60% care aveau economii, acestea cuprindeau mai puţin de trei luni din veniturile lor pentru  mai mult de jumătate dintre ei, or acest lucru îi face şi pe ei vulnerabili la situaţii neaşteptate precum pandemia de COVID-19.

    „Observăm că România are cel mai ridicat număr de oameni care nu au economii, dar pentru aceasta nu cred că trebuie să îi învinovăţim pe oameni, în contextul în care motivele pentru care ei nu economisesc se leagă de veniturile lor.”
    Potrivit aceluiaşi studiu citat de el,  7 din 10 români spun că motivele pentru care nu economisesc se leagă de un cost al vieţii mai ridicat decât salariile pe care le obţin, iar 2 din 10 spun că nu au economii pentru că s-au confruntat cu cheltuieli neaşteptate precum plata unor facturi medicale sau nevoia de a repara o maşină. „Astfel,  90% dintre români au motive bune din cauza cărora nu economisesc, iar acest lucru este foarte important, nu cred că este vorba despre un comportament iresponsabil, este o provocare pentru mulţi oameni să îşi plătească cheltuielile zilnice.”
    Astfel, datele legate de gradul mic de economisire în rândul românilor trebuie pus în contextul dificultăţilor lor de a-şi gestiona cheltuielile lunare din cauza remuneraţiei scăzute.

    Pe de altă parte, Serge Offers consideră că oamenii trebuie încurajaţi să facă paşi în direcţia economisirii şi menţionează o aplicaţie mobilă lansată de ING Bank care permite oamenilor să economisească sume mici de bani când fac achiziţii, prin care se rotunjeşte suma plătită pentru diferite produse, iar surplusul de bani până la suma rotunjită este direcţionat într-un cont de economii. „Aşadar este aproape un obicei zilnic ca atunci când plăteşti ceva, o sumă mică de bani să fie direcţionată în acel cont.”
    Pentru cei care au posibilitatea să economisească mai mult, Serge Offers indică stabilirea unui obicei lunar de a pune deoparte o parte din veniturile obţinute. „Nu aş indica o sumă fixă, dacă ne uităm la faptul că 7 din 10 oamenii spun că motivul pentru care nu economisesc este că nu au suficiente venituri comparativ cu cheltuielile lor, cred că ar trebui să pui deoparte oricât de puţini bani în fiecare lună.”

    Pentru un eveniment neprevăzut, cum este acesta al pandemiei, ideal ar fi să existe un fond de urgenţă care să cuprindă veniturile cuprinse între 3 şi 6 luni.

    În ceea ce priveşte una dintre preocupările principale ale românilor – după cum reiese din statisticile care ne plasează în fruntea europenilor când vine vorba despre gradul de proprietate a românilor în materie de imobiliare – Serge Offers este de părere că achiziţia unei locuinţe nu ar trebui condiţionată de contextul actual.

    „Când mă uit la numărul de proprietari din România şi observ că acesta este foarte ridicat, aceasta indică faptul că oamenii au o stabilitate, deţin un mai bun control asupra vieţii lor, prin urmare este important ca ei să continue să se gândească dacă vor să îşi cumpere o casă chiar şi în aceste circumstanţe. Dacă ai găsit o casă pe care ţi-o poţi permite, din punctul meu de vedere nu există un motiv pentru care să nu cumperi acea locuinţă.”

    Chiar dacă în prezent nu poate oferi previziuni referitoare la evoluţia pieţei imobiliare sau asupra evoluţiei preţurilor, este de părere că nu preţul trebuie să fie elementul care să cântărească cel mai mult atunci când vorbim despre decizia de achiziţie a unui locuinţe. „Sunt multe motive pentru care preţurile caselor pot urca sau scădea, elementul cheie în a lua această decizie este dacă îţi permiţi sau nu achiziţia.”

    Când vine vorba despre predicţii ale evoluţiei economiei în următoarea perioadă, CFO-ul ING Bank menţionează studiile economistului-şef al ING Bank, care vorbea despre o contracţie a PIB-ului cuprinsă între 6,5%  şi 7%. Corelând aceste previziuni cu cele ale Comisiei Europene, Serge Offers spune: „Cred că ne putem aştepta la o contracţie economică ce va fi cuprinsă între 5 şi 7%; depinde de modul în care evoluează economia în starea de alertă, odată cu deschiderea treptată a activităţii economice”. 

  • Sergiu Manea, CEO al BCR: Vorbim de „un nou normal“, ajutat de tehnologie. Nu mai este loc de întors la ceea ce a fost

    Cele două luni de stare de urgenţă, în condiţiile pandemiei de coronavirus (COVID-19), au reprezentat o perioa­dă în care BCR a devenit o bancă mai agilă şi mai flexibilă în toată struc­tura ope­raţională, iar transfor­ma­rea digitală a devenit un nou normal, ajutat de tehnologie, astfel că nu mai este loc de întors la ceea ce a fost, a de­cla­rat Sergiu Manea, CEO al BCR pentru ZF.

    Dincolo de provocările operaţio­nale ale BCR, mai importante au fost sănăta­tea financiară a clienţilor şi rezolvarea aspectelor critice de ser­vire a clienţilor, cu înţele­gerea riscurilor şi a con­se­cinţelor, mai ales în cazul fir­melor, „unde a fost critic să lucrăm intens pentru a oferi so­luţii rapide cu scopul menţinerii ope­raţiunilor şi salvării fiecărui loc de muncă“, după cum explică Sergiu Manea.

    „Pe lângă cererile de amânare, venite din partea persoanelor fizice sau com­paniilor şi pe care le-am imple­men­tat rapid, am contactat proactiv alte câteva zeci de mii de clienţi cu posibile vulnerabilităţi financiare pen­tru a le oferi sprijin şi a găsi îm­preună soluţii pentru depăşirea mo­mentelor mai dificile. Am devenit mai agili şi mai flexibili în toată infra­structura operaţională. Nu mai vorbim de transformare digitală, vorbim de un nou normal, ajutat de tehnologie. Şi nu mai este loc de întors la ce a fost, iar acest lucru mă face să mă uit cu încredere spre viitor.“

    Şeful BCR spune că pe perioada stării de urgenţă banca a luat decizia de a menţine deschise toate sucursalele bancare, cu excepţia celor din marile centre comerciale.

  • Prima zi de funcţionare a industriei de cafenele şi restaurante după două luni şi jumătate de pauză: „Mă aşteptam la mai mult“. „Criza abia acum începe“

    • Industria de restaurante, cafenele şi baruri şi-a redeschis ieri porţile, însă localurile pot primi oaspeţi doar pe terase, nu şi la interior

    • Mai mult, şi terasele sunt aranjate conform regulilor de distanţare socială, adică sunt disponibile între 5 şi 20% din numărul total de locuri.

    „Mă aşteptam la mai mult fiind prima zi de activitate după două luni şi ju­mă­tate de pauză. E totuşi zi liberă, aşa că mă aşteptam să fie ca într-o zi de weekend. Speram să fie plin toa­tă ziua“, spune Dan Dragomir, CEO al Trattoria il Calcio.

    Executivul afirma recent că după 1 iunie oamenii se vor întoarce în restaurante, pe terase mai exact. Din discuţiile cu clienţii Trattoria il Calcio el aflase că aceştia aşteaptă redeschiderea.

    Trattoria il Calcio are terase la toate cele cinci restaurante din portofoliu. Pentru numărul de mese rămase după remodelarea conform noilor reguli de distanţare – undeva la jumătate din capacitatea normală a teraselor -, Dan Dragomir spunea că reţeaua va avea clienţi, urmând a avea un grad de ocupare de 100% în cel puţin anumite momente ale zilei şi în weekend.

    „Am avut un vârf la prânz când într-adevăr am avut toate mesele ocupate, mă refer la cele pe care le avem acum, conform regulilor impuse, când funcţionăm la jumătate din capacitatea normală. Apoi, lucrurile s-au liniştit. Lumea e încă reticentă să iasă“, adugă el.

    Totuşi, în mod surprinzător, cei care au mers la terasă au consumat, bonul mediu fiind de 140 de lei, semn că clienţii nu au „tras de o apă“. „S-au consumat şi sticle de vin“, adaugă executivul care precizează însă că şi livrarea merge în continuare.

    În ultimele două luni şi jumătate, industria HoReCa a înregistrat scăderi masive ale veniturilor, iar acolo unde antreprenorii nu s-au reorientat către livrările la domiciliu, încasările au fost zero. Industria res­tau­rantelor, cafenelelor şi barurilor a avut anul trecut o valoare de 17-18 mld. lei, 2019 fiind cel mai bun an de până acum pentru cele 35.000-40.000 de localuri. Cele două luni şi jumătate în care a funcţionat doar livrarea şi nu în toate businessurile înseamnă că s-au şters cu buretele încasări de circa 3 mld. lei.

    Acum, restaurantele, cafenelele şi barurile îşi reiau timid activitatea, deşi doar parţial prin redeschiderea teraselor cu anumite măsuri de prevenţie de care operatorii trebuie să ţină cont pentru a evita răspândirea coronavirusului.

    „După două luni şi jumătate restaurantele sunt deschise, din păcate cu anumite restricţii. Astăzi par­ticipăm la relansarea, la readucerea în cadrul economiei a peste 100.000 de colegi din HoReCa“, spune Daniel Mischie, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hote­lurilor şi Restaurantelor din România – HORA.

    Antreprenorii din industria ospitalităţii au o misiune grea, nu se luptă cu guvernul, cu regulile sau cu banii, ci se luptă cu teama, spune Dragoş Petrescu, fondatorul grupului City Grill, unul dintre cei mai puternici jucători din industria restaurantelor.

    „Misiunea lor este să le dovedească tuturor românilor că este foarte sigur ca ei să revină în restaurante. Avem o misiune dificilă, după două luni şi jumătate, însă, sunt convins că cei din această industrie vor face tot ce este necesar ca să putem să îi convingem pe români să revină în restaurante. Îmi doresc să văd cât mai multe terase pline.“

    Ieşitul la terasă nu va mai fi, cel puţin în perioada următoare, la fel cum a fost vara trecută. Odată cu măsura privind deschiderea teraselor, autorităţile au impus o serie de reguli pentru a evita răspândirea noului coronavirus.

    Mersul la terasă se va face doar pe bază de rezervare, iar clienţii vor fi nevoiţi să-şi spună numele, prenumele şi numărul de telefon, astfel că în cazul în care în cadrul localului ar putea exista un caz de îmbolnăvire, toţi cei care au fost în acel moment pe terasă să poată fi anunţaţi.  Angajaţii teraselor vor fi nevoiţi să poarte mănuşi şi mască de protecţie.

    De asemenea, mesele nu trebuie să aibă mai mult de patru locuri cu distanţă de 1,5 m între scaune şi 2 metri în mese. Personalul terasei va pune la dispoziţia clienţilor produse dezinfectante pentru mâini, atât la intrare cât şi în spaţiile comune.

    Deschiderea teraselor, a plajelor şi eliminarea declaraţiei pe proprie răspundere la deplasarea în afara localităţii sunt doar câteva dintre măsurile de relaxare aplicabile odată cu data de 1 iunie. Începând cu data de 15 iunie, autorităţile estimează şi deschiderea localurilor care nu deţin o terasă, în funcţie de evoluţia cazurilor de îmbolnăvire cu noul coronavirus.

    „Am pornit la drum cu 40% din capacitatea teraselor, dar cu maximum 15% din capacitatea totală. La Stadio spre exemplu avem patru mese a câte patru scaune. În mod normal, aveam 260 de locuri“, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park.

    El mai spune că lucrurile merg conform estimărilor momentan, „aşa şi aşa“, cu toate locurile ocupate pentru prânz.

    „Oamenii au venit să mănânce, sunt mulţi copii. E important că funcţionăm, nu mai stăm degeaba. Depindem însă de vreme.“

    El spune însă că acum criza e abia la început, mai exact până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele.

    „Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate. Trebuie să avem grijă la fiecare leu“, adaugă el.

    În ceea ce priveşte reluarea activităţii şi la interior, el spune că trebuie să devină oficial pentu a se pronunţa.

    Deşi 1 iunie a marcat deschiderea teraselor, nu toţi antreprenorii au ales să-şi reia activitatea. Noile măsuri de prevenţie reprezintă pentru antreprenori noi investiţii în echipamentele de protecţie şi soluţiile dezinfectante, iar o redeschidere care nu poate fi făcută la capacitate maximă nu ar fi în rentabilă pentru unele businessuri.

    Pastilă: Deşi 1 iunie a marcat deschiderea teraselor, nu toţi antreprenorii au ales să-şi reia activitatea. Noile măsuri de prevenţie reprezintă pentru antreprenori noi investiţii în echipamentele de protecţie şi soluţiile dezinfectante, iar o redeschidere care nu poate fi făcută la capacitate maximă nu ar fi în rentabilă pentru unele businessuri.

  • Cum a reuşit o ţară cu o populaţie de 97 de milioane de oameni, aflată la graniţa cu China, să nu aibă niciun deces cauzat de coronavirus

    Când lumea s-a uitat spre Asia pentru exemple de succes în tratarea noului focar de coronavirus, s-a acordat multă atenţie şi au fost intens aplaudate Coreea de Sud, Taiwanul şi Hong Kongul.

    Dar există o poveste de succes neglijată – Vietnamul. Ţara cu o populaţie 97 de milioane de oameni nu a raportat niciun deces cauzat de coronavirus şi sâmbătă avea doar 328 de cazuri confirmate, în ciuda frontierei sale lungi cu China şi a milioanelor de turişti chinezi pe care îi primeşte în fiecare an. Acest lucru este cu atât mai remarcabil, scriu cei de la CNN, cu cât Vietnamul este o ţară cu venituri mici şi medii şi cu un sistem sanitar mult mai puţin avansat decât alte state din regiune. Are doar opt medici la 10.000 de persoane, o treime faţă de Coreea de Sud, potrivit Băncii Mondiale.

    După un blocaj de trei săptămâni la nivel naţional, Vietnamul a ridicat regulile de distanţare socială la sfârşitul lunii aprilie. Nu a raportat nicio infecţie locală de peste de 40 de zile. Întreprinderile şi şcolile s-au redeschis, iar viaţa revine treptat la normal

    Pentru sceptici, numerele oficiale ale Vietnamului pot părea prea bune pentru a fi adevărate. Dar Guy Thwaites, un medic de boli infecţioase care lucrează într-unul dintre principalele spitale desemnate de guvernul vietnamez pentru a trata pacienţii cu COVID-19, a spus că numerele se potrivesc cu realitatea din teren. „Mă duc la secţii în fiecare zi. Cunosc cazurile, ştiu că nu a existat nici un deces”, a spus Thwaites, care conduce şi unitatea de cercetare clinică a Universităţii Oxford din oraşul Ho Chi Minh, scrie CNN.

    Cum a reuşit însă Vietnamul să nu aibă niciun deces provocat de pandemia de coronavirus? Răspunsul, potrivit specialiştilor în sănătate publică, constă într-o combinaţie de factori, de la răspunsul rapid al guvernului pentru a preveni răspândirea acestuia, până la monitorizarea riguroasă a celor îmbolnăviţi şi carantinarea şi comunicarea publică eficientă.

    Vietnamul a început să se pregătească pentru protejarea împotriva focarului de coronavirus cu câteva săptămâni înainte de a fi detectat primul său caz.
    La vremea respectivă, autorităţile chineze şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au susţinut deopotrivă că nu există „dovezi clare” pentru transmiterea de la om la om, dar Vietnamul nu a vrut să rişte. „Nu am aşteptat doar orientări de la OMS. Am folosit datele pe care le-am adunat din afară şi din interiorul ţării pentru a lua măsuri din timp”, a declarat Pham Quang Thai, şeful adjunct al departamentului de control al infecţiilor la Institutul Naţional de Igienă şi Epidemiologie din Hanoi.
    Până la începutul lunii ianuarie, screeningul temperaturii era deja în vigoare pentru pasagerii care soseau din Wuhan pe aeroportul internaţional din Hanoi. Călătorii cu febră au fost izolaţi şi monitorizaţi îndeaproape.

    Până la jumătatea lunii ianuarie, vicepremierul Vu Duc Dam ordona agenţiilor guvernamentale să ia „măsuri drastice” pentru a preveni răspândirea bolii în Vietnam, întărind carantina medicală la porţile de frontieră, aeroporturi şi porturi maritime. Pe 23 ianuarie, Vietnamul a confirmat primele două cazuri de coronavirus – o cetăţeană chineză care locuieşte în Vietnam şi tatăl său, care călătorise la Wuhan pentru a-şi vizita fiul. A doua zi, autorităţile aviaţiei din Vietnam au anulat toate zborurile către şi dinspre Wuhan.
    În timp ce ţara a sărbătorit vacanţa de Anul Nou Lunar, premierul Vienamului, Nguyen Xuan Phuc, a declarat război coronavirusului. „Combaterea acestei epidemii este ca şi cum ai lupta împotriva inamicului”, a spus el în cadrul unei reuniuni urgente a Partidului Comunist din 27 ianuarie. Trei zile mai târziu, a înfiinţat un comitet naţional de control pentru controlul focarului – în aceeaşi zi OMS a declarat public epidemie de coronavirus la nivel internaţional. La 1 februarie, Vietnamul a declarat epidemie naţională – cu toate că avea doar şase cazuri confirmate înregistrate în toată ţara. Toate zborurile dintre Vietnam şi China au fost oprite, măsură urmată de suspendarea vizelor pentru cetăţenii chinezi a doua zi.

    De-a lungul lunii, restricţiile de călătorie, carantina la de sosire şi suspendarea vizelorî s-au extins pe măsură ce coronavirusul s-a extins dincolo de China, către ţări precum Coreea de Sud, Iran şi Italia. În cele din urmă, Vietnamul a suspendat intrarea tuturor străinilor în ţară la sfârşitul lunii martie. De asemenea, a luat rapid măsuri proactive de limitare a răspândirii. Pe 12 februarie, a închis o întreagă comunitate rurală de 10.000 de oameni la nord de Hanoi, timp de 20 de zile, unde erau peste şapte cazuri de coronavirus – primul blocaj pe scară largă cunoscut în afara Chinei. Şcolile şi universităţile, care au fost programate să se redeschidă în februarie după vacanţa de Anul Nou Lunar, au primit ordin să rămână închise şi să se redeschidă doar în mai.

    Thwaites, expertul în boli infecţioase din oraşul Ho Chi Minh, a declarat că viteza de reacţie a Vietnamului a fost principalul motiv al succesului ţării.
    „Acţiunile oficialilor de la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie au fost cu mult înaintea alte ţări. Şi asta a fost enorm de util pentru ca ei să poată păstra controlul”, a spus el.

    Acţiunile timpurii decisive au frânat efectiv transmiterea comunitară şi au menţinut cazurile confirmate din Vietnamul la doar 16, până la 13 februarie. Timp de trei săptămâni, nu au existat noi infecţii – până la cel de-al doilea val a lovit în martie, coronavirusul fiind adus de vietnamezii care se întorceau din străinătate.
    Autorităţile au urmărit riguros contactele pacienţilor confirmaţi cu coronavirus şi i-au plasat în carantină obligatorie două săptămâni.

    Fiecare pacient confirmat cu coronavirus a trebuit să ofere autorităţilor de sănătate o listă exhaustivă a tuturor persoanelor pe care le contactase în ultimele 14 zile. În ziare şi la televizor au fost transmise anunţuri pentru a informa publicul unde şi când a fost un pacient cu coronavirus, iar oamenilor li s-a cerut să meargă la autorităţile medicale pentru testare dacă au fost şi ei în acelaşi timp în zona respectivă.

    Când spitalul Bach Mai din Hanoi, unul dintre cele mai mari spitale din Vietnam, a devenit un focar de coronavirus, cu zeci de cazuri în martie, autorităţile au impus carantina şi au depistat aproape 100.000 de persoane care avuseseră legătură cu personalul şi pacienţii din spital, cărora li s-a cerut să se autocarantineze dacă nu aveau simtome.
    De asemenea, autorităţile au testat mai mult de 15.000 de persoane care avuseseră contact cu diverse spitale, inclusiv 1.000 de angajaţi din domeniul sănătăţii, fiind monitorizate totodată şi contactele indirecte a celor infectaţi.
    Începând cu 1 mai, aproximativ 70.000 de persoane fuseseră în carantină în centrele guvernamentale din Vietnam, în timp ce aproximativ 140.000 au fost izolate acasă sau în hoteluri, arată studiul. De asemenea, un studiu realizat de 20 de experţi vietnamezi a descoperit că dintre primii 270 de pacienţi cu COVID-19 din ţară, 43% au fost cazuri asimptomatice – ceea ce a scos şi mai mult în evidenţă importanţa carantinei. Dacă autorităţile nu ar fi căutat în mod proactiv persoanele cu risc de infecţie, virusul s-ar fi putut răspândi în linişte în comunităţi cu câteva zile înainte de a fi detectat.
    În plus, din capul locului guvernul vietnamez a comunicat clar cu publicul despre focar. Au fost create site-uri dedicate, linii telefonice şi aplicaţii de telefon pentru a actualiza informaţiile transmise populaţiei cu privire la ultimele statistici legate de evoluţia cazurilor. Ministerul Sănătăţii a trimis în mod regulat memento-uri către cetăţeni prin SMS-uri.

    La sfârşitul lunii februarie, ministerul sănătăţii a lansat un videoclip muzical devenit viral, pentru a-i învăţa pe oameni cum să-şi spele corect mâinile şi cum să ia alte măsuri de igienă în timpul focarului. Videoclipul a înregistrat peste 48 de milioane de vizualizări pe Youtube. Thwaites a spus că experienţa bogată a Vietnamului în tratarea focarelor de boli infecţioase, precum epidemia SARS din 2002-2003 sau gripa aviară, a ajutat guvernul şi publicul să se pregătească mai bine pentru pandemia de COVID-19. „Populaţia Vietnamului înţeleg mult mai mult pericolul reprezentat de bolile infecţioase decât multe ţări sau ţări mai bogate, care nu au fost la fel de afectate de aceste boli, de exemplu Marea Britanie şi SUA”, a spus el. „Ţara înţelege că aceste lucruri trebuie luate în serios şi respectă îndrumările guvernului cu privire la modul de prevenire a răspândirii infecţiei”.

  • Fondatorul unei clinici private din România: „Frica de pandemie va ţine sistemul medical cel puţin până în 2021”

    Centrul Medical Provita, o companie de talie medie din piaţa serviciilor medicale private, pus pe piaţă de familia Palea în Bucureşti în urmă cu aproape un deceniu, era în plină dezvoltare înainte de izbucnirea pandemiei. Puşi faţă în faţă cu răspândirea virusului şi în rândul cadrelor medicale, dar şi cu măsurile autorităţilor de limitare a circulaţiei, antreprenorii au fost nevoiţi să „oprească hemoragia”, aşa cum spune chiar medicul Ovidiu Palea, fondatorul Provita.
    „Aveam de departe cele mai bune ultime şase luni cu o consolidare pe spital, cu programe noi şi deschiderea unui nou centru de recuperare. Am anticipat o cădere majoră a încasărilor care s-a adeverit în aprilie. A trebuit să luăm măsuri foarte grele ca «să oprim hemoragia», povesteşte Ovidiu Palea.
    El este de profesie medic, având şi experienţa unui alt sistem de sănătate din afară, după ce a lucrat timp de zece ani în Statele Unite ca medic anestezist şi de terapie intensivă, în Washington.
    Venind des în ţară şi văzând o oportunitate după intrarea României în Uniunea Europeană, medicul român a decis să ia fonduri europene pentru a începe propriul business, în 2011, din banii săi şi ai soţiei sale, Ada Palea, economistă în SUA.
    În 2012, Provita a preluat o clinică ambulatorie din Bucureşti, iar până în 2015 a dezvoltat centrul de ambulatoriu. în 2015 a investit
    9 milioane de euro în spitalul Provita, o unitate cu 39 de paturi.
    Iar planurile pentru 2020 urmăreau în continuare dezvoltarea, înainte ca noul virus să ajungă în Europa, după care să afecteze toată lumea.
    Una dintre primele măsuri luate de autorităţi au afectat direct industrii importante, cu o contribuţie semnificativă la economie, cum ar fi HoReCa, acolo unde activitatea s-a oprit în perioada stării de urgenţă. Indirect însă, şi activitatea din sănătate a fost afectată, după ce doar pacienţii care aveau o urgenţă medicală mai puteau fi internaţi, iar ceilalţi pacienţi erau sfătuiţi să mai aştepte dacă există această posibilitate. Această recomandare a lovit direct în încasările operatorilor privaţi din sănătate.
    „Marea majoritate a proprietarilor de spaţii s-au dovedit cu adevărat parteneri de business şi am găsit soluţii într-o lună când am avut o cădere de 80% a încasărilor şi cu un prognostic rezervat pe mai departe”, a mai spus Ovidiu Palea.
    Totuşi, măsurile de distanţare au păstrat numărul pacienţilor confirmaţi cu noul virus la un nivel redus, astfel încât spitalele să nu fie solicitate, ceea ce a redus impactul coronavirusului în România, în comparaţie cu ţări precum Italia sau Spania.
    Un aspect care nu a fost luat însă în calcul a fost cât de mult îi va afecta pe pacienţii care nu au putut să facă programări pentru probleme care nu erau urgenţe.
    „România nu a avut un impact acum deloc mare pentru că măsurile de distanţare, deşi păreau exagerate, au funcţionat. Cred însă că pe termen mediu va fi major! Pentru că sunt zeci de mii de pacienţi amânaţi pentru că n-au fost urgenţe şi care ies din ferestrele terapeutice fie cu prognostic ideal, fie devin urgenţe. Aceasta va genera un cost major în sistem în următorii ani”, a explicat fondatorul Provita.
    El crede că frica de pandemie va ţine sistemul medical „în gardă” cel puţin până în 2021, iar costurile vor creşte semnificativ, având în vedere funcţonarea la un nivel mai scăzut şi toate măsurile de protecţie.
    „În perioada în care era voie să operăm doar urgenţe, am ţinut deschise clinicile la un minim necesar raportat la un grad de încărcare aproape de zero în multe zile”, a mai explicat fondatorul Provita.
    Ovidiu Palea estimează că principalele schimbări în sistemul medical vor fi de la mai puţini pacienţi la stat la costuri mai mari pentru oameni şi creşterea tarifelor în sistemul privat, care se va lupta să menţină standardele de calitate. Recesiunea care va urma crizei sanitare se va vedea însă direct în buzunarul pacientului, mai spune medicul.
    Personalul medical s-a aflat în contact direct cu pacienţii, iar odată ce transmiterea virusului a devenit comunitară, fără a putea fi identificat primul pacient, virusul încă nou pentru lumea medicală şi-a adăugat încă o „necunoscută”.
    „Toţi colegii, furnizorii, bănci, medici asociaţi, pacienţi, absolut toţi am trecut prin clipe foarte grele şi cred că în perioada asta, unii mai mult decât alţii – dar oricum în premieră – am învăţat să fim mai puţin egoişti, să ne gândim la cei din jur şi faptul că nu poate să-ţi fie ţie bine şi tuturor rău. Şi cred că mulţi am avut brusc o trezire la realitate sau măcar un iz de ce înseamnă în viaţă să ai probleme cu adevărat”, a spus medicul Ovidiu Palea.
    Adaptare prin telemedicină?
    „N-ar trebui să existe acest termen”, crede Ovidiu Palea. Medicul spune că o consultaţie online nu poate înlocui relaţia dintre medic şi pacient în cabinet.
    Pentru a se adapta, operatorii privaţi au mizat pe telemedicină, iar pacienţii care voiau să discute cu un medic specialist despre o problemă de sănătate pot face acest lucru, contra cost, din propria casă. Inclusiv autorităţile au venit în spirijinul medicilor din punct de vedere legal pentru a reglementa activitatea medicală online.
    „Nu mă consider un conservator, dar medicina înseamnă contact! Verbal şi fizic! Pacientul trebuie să aibă un examen fizic, trebuie evaluat dosarul, investigaţiile, făcut un plan terapeutic şi explicat alternativele. Online e departe de ideal”, susţine Ovidiu Palea.
    Medicul crede că va creşte acest domeniu al consultaţiilor online pentru că există un deficit major de medici în anumite zone ale ţării şi ar putea fi parţial rezolvată această problemă, iar oamenii au văzut în aceste luni că funcţionează. Inclusiv Provita a creat o platformă online pentru a se adapta acestor vremuri.
    „Noi am început agresiv o platformă de online în ciuda opiniei mele conservatoare, pentru că idealul e una, ce trăim e altceva. Pot spune că pacienţii au fost foarte interesaţi pe perioada izolării, e posibil acum să scadă temporar, dar pe termen lung va creşte, zic eu, încet şi sigur”, a mai spus Ovidiu Palea.

    Scenarii optimiste
    Fondatorul Provita crede că va recupera pierderile din lunile martie şi aprilie şi va încheia anul 2020 pe creştere.
    „Dacă vorbim strict în cifre, venituri, cred că vom fi peste 2019 – adică vom recupera cele două luni – dar asta şi pentru că mă aştept la schimbări în rândul jucătorilor mari care au fost mai loviţi ca noi. Asta va genera fluctuaţii de personal şi business care cred că ne vor ajuta.
    Deci creşterea o văd mai mult dintr-o redistribuire. Pentru că buzunarul pacientului se va goli chiar şi pentru sănătatea lui”, a precizat Ovidiu Palea.
    El crede însă că anul 2021 va fi mai greu pentru business, iar măsurile la nivel de politică de sănătate ar trebui deja luate pentru a atenua impactul crizei. „Şi trebuie dată legea asigurărilor medicale private, care este în orice ţară europeană. Dacă se întâmplă asta, pacienţii români sunt salvaţi. Altfel, agonia va continua şi la stat, şi la privat”, a concluzionat Ovidiu Palea.
    Provita numără în prezent o reţea de două centre de imagistică medicală, trei clinici, un laborator de analize medicale şi un centru medical de diagnostic şi tratament. În cadrul centrelor Provita lucrează 110 persoane şi peste 200 de cola­boratori. Compania a ajuns în opt ani de la înfiinţare la afaceri de
    25 de milioane de lei în 2018 şi profit de 1,6 milioane de lei, activând într-o piaţă concurenţială, dominată de marile reţele cu clinici la nivel naţional.
    Serviciile medicale private generează anual circa 7 miliarde de lei, fiind o piaţă cu o evoluţie efervescentă în ultimii cinci ani, mai ales în urma tranzacţiilor prin care operatorii privaţi pot să se consolideze.

  • Ce înseamnă „timp limitat” petrecut la terasă

    Nimeni nu poate explica ce înseamnă „timp limitat” petrecut la terasă, cert este că discuţiile lungi sunt istorie, iar de luni cine sună să faci rezervare va fi anunţat că au timp limitat. Durata este stabilită printr-o înţelegere între proprietarul de terasă şi client.

    Proprietarul de terase îi va informa pe clienţi că, de luni, vor petrece un „timp limitat” la masă pentru că aşa spune ordinul care stabileşte regulile.

    Ordinul nu spune ce înseamnă „timp limitat” petrecut la terasă. Dacă nu scrie, înseamnă că nimeni nu ştie.

    Reprezentanţii Grupului de Comunicare Strategică, organismul Guvernului care se ocupă de comunicarea în pandemie, nu au răspuns cert în acest caz. Ei au declarat, atunci când oamenii fac rezervare, administratorul terasei îi va întreba cât timp intenţionează să petreacă în local şi îi notează apoi în registru.

    „Durata este stabilită printr-o înţelegere client-proprietar”, spune sursa citată.

    De asemenea, patronul de terasă este cel care trebuie să se asigure că este respectată legea: deci, el trebuie să verifice dacă o masă este eliberată la timp, ceea ce aduce noi griji în sarcina sa în contextul COVID-19.

  • Fiica primarului din New York, reţinută scurt timp în cursul protestelor

    Chiara de Blasio, în vârstă de 25 de ani, a fost reţinută scurt timp în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică. Ea participa la un miting desfăşurat în zona Străzii 12 Est / Broadway.

    Primarul New York-ului, Bill de Blasio, a îndemnat în mai multe rânduri protestatarii să meargă acasă.

    În New York şi în alte oraşe din SUA au izbucnit proteste violente faţă de moartea unui bărbat de culoare, George Floyd, în timp ce era imobilizat de poliţişti în Minneapolis (statul Minnesota).

  • Grupul Iulius ignoră pandemia şi prezintă cel mai mare proiect imobiliar mixt din Europa, o investiţie de aproape 3 miliarde de euro

    Camera de Comerţ şi Industrie a României şi compania IULIUS propun un proiect amplu de dezvoltare pentru ţară, reprezentativ la nivel internaţional. Bazat pe un concept mixed – use, care îmbină atracţii artistice, culturale şi sociale cu funcţiuni de susţinere antreprenorială, proiectul presupune transformarea Centrului Expoziţional Romexpo într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate.

    Romexpo va deveni singurul centru expoziţional din Europa care va fi complet integrat într-un proiect cu funcţiuni mixte, contribuind la potenţialul de evoluţie sustenabilă şi durabilă a Capitalei.

    „Demersurile noastre constante sunt îndreptate spre consolidarea şi extinderea activităţii Romexpo, care stau la baza acestui amplu demers investiţional. Dorim includerea Romexpo în circuitul internaţional şi avem convingerea că funcţiunile conexe vor avea capacitatea nu doar de a ne impune pe harta atracţiilor europene din domeniu, ci de a revitaliza social, cultural şi economic Bucureştiul. Un proiect de o asemenea importanţă necesită cooperarea şi implicarea mediului public şi privat, dar şi susţinerea autorităţilor şi comunităţii”, a spus Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

    Investiţia este estimată la o valoare totală de peste 2,87 miliarde de euro şi va fi realizată în etape.

    „Proiectul propus reprezintă materializarea unei noi viziuni de dezvoltare pentru întreaga ţară, care să ne reprezinte dincolo de graniţe şi să ne aducă aproape de Europa. Este un demers care depăşeşte tot ceea ce am realizat până acum în materie de revitalizare urbană şi care suntem convinşi că va deveni un etalon internaţional. Dezvoltarea aceasta este despre comunitate, simboluri româneşti şi potenţial autohton”, a declarat Iulian Dascălu, preşedintele companiei IULIUS.

    Identitate culturală autentic românească

    Conceptul proiectului gravitează în jurul unei componente culturale dominante, un omagiu adus marilor valori autohtone. Aici va fi primul Muzeu de Artă din România dedicat exclusiv sculptorului Constantin Brâncuşi, care va deveni un simbol naţional, dar cu rezonanţă internaţională. Totodată, pavilionul central va fi reconfigurat în Sala multifuncţională „George Enescu”, oferind Capitalei un spaţiu artistic la standarde internaţionale, care să stimuleze potenţialul mediului cultural contemporan şi care, prin evenimentele găzduite, să devină o atracţie pentru publicul de entertainment inclusiv din afara ţării.

    Proiectul integrează pavilioanele expoziţionale Romexpo, pe care le reconfigurează şi modernizează într-un Centru de Conferinţe şi Congrese de anvergură, adaptat nevoilor unei capitale Europene. Pus în valoare de funcţiunile culturale, sociale şi economice dezvoltate în jurul său, care asigură infrastructura necesară pentru organizarea evenimentelor de amploare, acesta va fi o destinaţie europeană în sine.

    Un nou parc, soluţii de fluidizare a traficului, conectivitate urbană

    O emblemă pentru proiectele mixed-use realizate până acum de IULIUS, parcul va reprezenta şi aici o ancoră pentru viaţa urbană a Capitalei. Centrul Expoziţional Romexpo se va deschide spre comunitate, prin intermediul unei succesiuni de atracţii publice: parc central, grădini înierbate, arbori maturi şi vegetaţie luxuriantă, alei de promenadă, esplanadă şi piaţete. Noul parc, care va ocupa 30% din suprafaţa proiectului, va face o legătură directă cu Parcul Regele Mihai I al României şi va realiza o conexiune verde de la Piaţa Charles de Gaulle până în inima proiectului.

    Dezvoltarea presupune ample investiţii în noi soluţii pentru modernizarea infrastructurii rutiere şi pietonale şi creşterea conectivităţii urbane. Proiectul pentru fluidizarea traficului este realizat în colaborare cu una dintre cele mai mari companii specializate din Europa, incluzând crearea de noi artere rutiere şi lărgirea unor benzi de circulaţie, dar şi piste de bicicletă şi facilităţi care contribuie la mobilitate urbană. Mai mult, va fi realizată şi cea mai mare parcare din România, cu peste 12.000 de locuri, subterane şi supraterane.

    Peste 30.000 locuri de muncă, un lifestyle center european

    Propunerea de revitalizare urbană include şi cel mai puternic pol de business din ţară, construit în conformitate cu principiile pentru „clădiri verzi”, care va contribui la consolidarea atractivităţii investiţionale şi la sustenabilitatea economică. Componenta office va concentra principalele companii multinaţionale din segmentul tech şi nu numai şi va genera crearea a peste 30.000 de noi locuri de muncă, o infuzie a capitalului uman care permite retenţia tinerelor talente. Totodată, alte 2.000 de locuri de muncă sunt estimate pentru perioada construcţiei.

    Într-o simbioză cu atracţiile socio-culturale va fi şi ansamblul de retail, care completează conceptul de lifestyle center. Branduri premium, zone de servicii, cele mai noi concepte de entertainment şi petrecere a timpului liber vor fi parte din oferta celui mai impresionant proiect mixed-use din Europa. Proiectul înglobează cel mai mare spaţiu destinat producătorilor şi comercianţilor autohtoni, într-un concept de fresh market dezvoltat în premieră în România. Totodată, va fi accesibil un centru al antreprenoriatului românesc, unic în ţară, facilităţi de tip coworking capabile să genereze oportunităţi pentru mediul de business local.

    Un element inedit este şi Muzeul de Istorie Monetară, o iniţiativă în premieră naţională, dar şi cel mai mare Oceanariu din ţară, un adevărat parc acvatic, care va reprezenta un nou punct de interes turistic.

    Ca o funcţiune complementară unui centru expoziţional de anvergură va fi realizat şi un hotel de 5 stele.

     

  • Grecia relaxează restricţiile antiepidemice în cazul hotelurilor

    Măsurile antiepidemice au fost relaxate în cazul hotelurilor, cinematografelor în aer liber, piscinelor publice şi terenurilor de golf.

    Zborurile internaţionale vor fi reluate pe aeroporturile din Atena şi Salonic pe 15 iunie, iar pe restul aeroporturilor pe 1 iulie.

    Pentru zborurile din ţări europene cu număr redus de cazuri de coronavirus, testarea pasagerilor la sosire se va face doar aleatoriu.

    “Grecia monitorizează continuu datele epidemiologice, în colaborare cu experţi din cadrul organizaţiilor europene şi internaţionale. Vom primi turişti din ţările care îmbunătăţesc situaţia epidemică şi vom rămâne vigilenţi în cazul deteriorării situaţiei”, a declarat Stelios Petsas, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Atena.

  • Spitalul Judeţean Suceava a fost redeschis pacienţilor non-COVID pentru operaţiile urgente

    La Spitalul Judeţean Suceava se vor opera din nou urgenţele chirurgicale, la pacienţi non COVID. Conducerea unităţii medicale susţine că celelalte spitale din judeţ nu mai fac faţă solicitărilor. Primul pacient a fost deja internat şi tratat.

    Dacă eşti din Suceava şi ai nevoie de o operaţie urgenţă, nu mai trebuie să te duci, spre exemplu la spitalul din Rădăuţi sau din alt oraş. Cea mai mare unitate medicală din Suceava s-a redeschis parţial, începând de luni şi pentru pacienţi non COVID, după ce de mai bine de două luni acolo au fost trataţi doar pacienţi cu infecţia cu noul coronavirus.

    “Decizia s-a luat datorită necesităţilor actuale, adică creşterea importantă a fluxului de pacienţi cu alte patologii medicale decât cele COVID, faptul că s-au produs foarte multe decompensări în starea pacienţilor cu patologii cronice şi că spitalele de la nivelul judeţului nu mai fac faţă solicitărilor din partea pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale”, a explicat Anatolii Buzdugan, managerul Spitalului Judeţean Suceava.

    Astfel, au fost redeschise secţiile chirurgicale ale unităţii medicale, dar şi cardiologia şi nefrologia. Tot luni a fost internat şi tratat şi primul pacient non COVID, care avea angină pectorală instabilă şi infarct miocardic.

    Să nu te gândeşti că poţi să îţi faci deja programări ca să te consulte un medic. “Intervenţiile chirurgicale cronice în continuare nu se vor face, vom interveni numai pentru intervenţiile medico-chirurgicale”, a adăugat Anatolii Buzdugan.