BusinessMagazin

Blog

  • Afaceri de la Zero. Alex Moraru a renunţat la cariera din vânzări pentru o fermă de găini ouătoare şi a ajuns cu brandul Băiatul cu Ouă la 700 de clienţi unici

    ♦ Iniţial, antreprenorul a început cu o fermă mai mică, însă odată cu atragerea a doi parteneri în business a mutat activitatea lângă Vălenii de Munte într-o fermă mai mare ♦ Alex Moraru este şi cel care se ocupă de livrările produselor Băiatul cu Ouă la domiciliu în Bucureşti, Ploieşti şi localităţile limitrofe.

    Pentru Alex Moraru ideea de a investi în domeniul creşterii păsărilor pentru ouă a venit după pandemie, într-un moment în care a decis să renunţe la jobul de vânzări din industria bunurilor de larg consum. Nu a moştenit de la părinţi înclinaţia spre agricultură şi nici nu avea cunoştinţe în domeniu, ci doar despre cum se vând produsele alimentare, dar cu toate acestea şi-a luat inima în dinţi şi a investit într-o hală mică într-o localitate de lângă Ploieşti, adăpost pe care l-a populat în februarie 2022 cu 300 de păsări. Aşa a început practic povestea brandului Băiatul cu Ouă, care astăzi a ajuns la 700 de clienţi şi care vrea să atingă pragul de 1.000 de oameni către care livrează săptămânal până la finalul anului. Oul, produsul care nu lipsea din frigiderul familiei Moraru, a devenit astfel o idee de business care livrează astăzi în Bucureşti, Ploieşti şi localităţile din jur.

    „În România se consumă undeva la 3 miliarde de ouă pe an, iar o treime din această cantitate este din import, deci era clar că este loc pe piaţă şi cred că nu eram singurii care căutau un produs calitativ. Eu aş spune că este o nişă dar această nişă devine o normalitate pentru că consumatorul a înţeles că trebuie să ne hrănim cu alimente cât mai cât mai bune şi produse într-un mediu cât mai natural“, a povestit Alex Moraru în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero. A început activitatea fără să aibă o bază de clienţi şi brandul Băiatul cu Ouă a luat naştere tocmai pentru a atrage atenţia asupra produsului.

    A început să livreze în aprilie 2022 chiar înainte de perioada Paştelui, ceea ce a ajutat businessul să îşi creeze o primă bază de clienţi. A început să livreze mai întâi în Bucureşti şi ajutat de un prieten prezent într-o comunitate de oameni care mănâncă sănătos, a început să crească şi să câştige tot mai mulţi clienţi ceea ce a adus cu sine şi nevoia de extindere. Doi prieteni, Bogdan Predescu şi Dragoş Popa, s-au alăturat businessului şi împreună au investit într-o nouă hală, într-o altă locaţie, aproape de Vălenii de Munte.

    „Ne-am împărţit atribuţiunile. Eu am rămas cu partea de promovare şi de vânzare, iar colegii mei cu partea de producţie şi cele necesare pentru bunul mers al activităţii“, a punctat Alex Morar, asociat în Avimor Alpa Company.

    „Investiţia iniţială acum 2 ani a fost de aproximativ 15.000 euro. Am încercat cumva în tot acest timp să recuperez investiţia astfel încât să pot trece la pasul în următor, iar acum investiţia s-a ridicat undeva la 55.000 euro, cu un suport major din partea colegilor mei  pentru că nu am mai dat banii pe teren pentru că astfel se ducea spre 100.000 euro investiţia. Da, este o investiţie mare pentru un start-up, mai ales că este suportat din fonduri proprii“, a mai spus Alex Moraru, care speră ca pe viitor să acceseze şi fonduri europene pentru dezvoltare. 

    Antreprenorul recunoaşte că brandul a deschis uşile, dar comunitatea  creată în jurul acestuia înseamnă totul. În prezent, Băiatul cu Ouă are circa 700 de clienţi unici şi antreprenorii din spate îşi doresc să crească în continuare mai ales că noua fermă este populată cu 1.000 de găini.

    „Pe termen scurt ne dorim să atingem pragul de 1.000 de clienţi unici. Cred că până la sfârşitul acestui an vom reuşi, iar pe termen mediu şi lung ne dorim să aducem şi alte produse în portofoliu. Este destul de greu să susţii un singur produs, un astfel de business, mai ales că noi facem şi distribuţie“. Pentru a avea mai multe produse în portofoliu, Alex Moraru spune că îşi doreşte să creeze o cooperativă în zona Prahova astfel încât businessul pe care l-a fondat să aibă mai mulţi clienţi, dar şi fermierii mici să îşi găsească piaţă de desfacere.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

  • Tesla vrea să investească până la 3 miliarde de dolari într-o fabrică în India, care la o capacitate maximă ar urma să producă 500.000 de maşini pe an. Elon Musk a fost atras de scăderea tarifelor după mai multe discuţii cu oficialii indieni

    Tesla va trimite în această lună o echipă în India în căutarea celui mai potrivit loc pentru o nouă fabrică în valoare de 2-3 miliarde de dolari, scrie FT.

    Acest pas vine după ce guvernul Indian a anunţat scăderea tarifelor de import ale maşinilor electrice pentru companiile care se angajează să producă în ţară în următorii trei ani.

    Tăierea tarifelor a fost concesie dorită de Tesla timp de ani de zile pentru a considera o investiţie în ţară.

    O investiţie confirmată ar fi un avantaj major pentru premierul indian Narendra Modi înaintea alegerilor parlamentare care încep în această lună.

    Modi l-a încurajat pe Elon Musk să investească în ţară în cadrul unei vizite în SUA de anul trecut. Elon Musk a declarat atunci că Tesla „va fi în India cât mai curând posibil”.

    Compania Tesla le-a spus oficialilor indieni că ia considerare producerea unui model mai mic şi mai ieftin, sub 30.000 de dolari, la noua fabrică.

    Planurile Tesla ar cuprinde o investiţie iniţială cuprinsă între 2 şi 3 miliarde de dolari, iar fabrica ar urma să producă 500.000 de autovehicule pe an.

  • ASF: Pe plan local, riscul de piaţă rămâne la un nivel ridicat, cu tendinţă de stagnare, pe fondul contagiunii şi al interconexiunilor, pieţele financiare reacţionând prompt la materializarea oricăror tensiuni şi factori de risc, deşi înăsprirea condiţiilor financiare împreună cu situaţia geopolitică au o influenţă ridicată asupra acestora

    Pe plan local, riscul de piaţă rămâne la un nivel ridicat, cu tendinţă de stagnare, pe fondul contagiunii şi al interconexiunilor, pieţele financiare reacţionând prompt la materializarea oricăror tensiuni şi factori de risc, deşi înăsprirea condiţiilor financiare împreună cu situaţia geopolitică au o influenţă ridicată asupra acestora, potrivit informaţiilor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în raportul de stabilitate a pieţelor financiare nebancare.

    Toate celelalte riscuri (de credit, de lichiditate, de solvabilitate, de profitabilitate şi operaţional) sunt evaluate ca fiind la un nivel mediu spre ridicat, cu tendinţe de creştere sau de stagnare. Totodată, creşterea riscului sistemic pentru economia românească este explicată într-o mare proporţie de riscuri exogene. Piaţa de capital din România este sensibilă la aceiaşi factori de risc regionali care influenţează randamentele burselor din Austria, Polonia, Ungaria, Bulgaria, pieţele de capital importante din punctul de vedere al capitalizării acţionând prin transmiterea de volatilitate către pieţele de capital mai puţin interconectate şi mai mici din punct de vedere al capitalizării”, conform raportului.

    Din perspectiva pieţei asigurărilor, creşterea ratei inflaţiei are un impact negativ din două perspective: pe de o parte, majorarea cheltuielilor de achiziţie şi administrare şi a valorii daunelor determină o creştere a costurilor pentru asigurători, iar pe de altă parte scăderea puterii de cumpărare a populaţiei ca urmare a creşterii generalizate a preţurilor poate determina o contracţie a cererii.

    “Societăţile de asigurare sunt expuse la două potenţiale riscuri: creşterea costurilor şi o potenţială scădere a veniturilor. Cu toate acestea, pe plan local, piaţa asigurărilor rămâne dominată de segmentul asigurărilor auto obligatorii, ceea ce diminuează riscul de scădere semnificativă a veniturilor asigurătorilor. Expunerea societăţilor de asigurare din România faţă de obligaţiunile guvernamentale se menţine semnificativă, menţinându-se riscul generat de creşterea bruscă a randamentelor guvernamentale cu impact asupra valorii de piaţă a titlurilor de stat aflate în portofoliile asigurătorilor”, se mai arată în raportul de stabilitate.

    Diminuarea avansului inflaţionist pe parcursul anului 2023 a avut o influenţă pozitivă în pieţele financiare, acestea recuperând o parte din deprecierile suferite anterior. În continuare, perspectivele asupra stabilităţii financiare la nivel european rămân fragile, dinamici adverse ale pieţelor putând crea şi propaga noi şocuri, însoţite de presiuni asupra lichidităţii. Fondurile de pensii private din România au înregistrat creşteri importante ale activelor în anul 2023, la momentul actual sistemul aflându-se în continuare într-o etapă de acumulare, neexistând presiuni pentru vânzare, întrucât nivelul plăţilor este unul foarte redus.

    Pe parcursul anului 2023 au fost operate plăţi în Pilonul II în valoare de 919 milioane de lei (0,73% din activele totale de la finalul lunii decembrie), respectiv 113 milioane de lei în Pilonul III (2,38% din active totale). Riscul de lichiditate se află de asemenea la un nivel scăzut, un procent de 1,14% din activele întregului sistem fiind deţinute în conturi curente şi depozite pe termen scurt (aprx. 1,5 miliarde de lei). Politica investiţională din cadrul portofoliilor fondurilor de pensii private continuă să fie axată pe piaţa financiară locală (aproximativ 93% din active având emitenţi români), orientată în special în instrumente cu venit fix (73%) şi acţiuni (23%).

    La finalul lunii decembrie 2023, fondurile de pensii private aveau plasamente în valoare de 17,07 miliarde de lei într-un număr de 14 emitenţi de acţiuni cu scor ESG, reprezentând 55,5% din totalul investiţiilor în acţiuni, respectiv 13% din activele totale.

    Banca Centrală Europeană a derulat cel de-al doilea test de stres privind riscul climatic, ce a completat testul de stres climatic pentru supravegherea bancară al BCE ce viza riscurile la adresa băncilor, prin extinderea domeniului de aplicare, analizând totodată şi firmele şi gospodăriile, exerciţiul având ca obiectiv testarea rezistenţei firmelor, gospodăriilor şi a băncilor în trei scenarii de tranziţie: tranziţie accelerată, tranziţie de tip late-push şi tranziţie întârziată. Rezultatele au arătat că întârzierea tranziţiei şi lipsa totală de acţiune sunt mai costisitoare pe termen lung comparativ cu o tranziţie mai rapidă care, deşi ar implica iniţial costuri mai mari cu investiţiile şi energia, pe termen mediu riscurile financiare ar scădea, investiţiile în energie regenerabilă amortizându-se mai repede şi, în cele din urmă, reducând cheltuielile cu energia. În contextul interesului crescut pentru investiţiile ESG, cresc şi riscurile generate de dezinformarea ecologică.

    Pe lângă pierderile cauzate investitorilor individuali, dezinformarea ecologică poate avea consecinţe profunde asupra încrederii întregii comunităţi de investitori în eficacitatea regimurilor de publicare a informaţiilor legate de durabilitate, cu efecte secundare negative asupra finanţării necesare pentru tranziţia la o economie mai sustenabilă, se mai arată în raportul de stabilitate publicat de ASF.

    Din perspectiva efectelor schimbărilor climatice, se observă pe parcursul ultimilor ani o creştere la nivel global a frecvenţei şi severităţii dezastrelor naturale. Impactul unor astfel de evoluţii este semnificativ pentru societăţile de asigurare, ca urmare a creşterii în timp a valorii daunelor plătite pentru evenimentele de catastrofe naturale legate de vreme/climă. În ceea ce priveşte România, Banca Mondială confirmă în Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea vulnerabilitatea la catastrofele naturale cauzate de schimbările climatice. Inundaţiile şi seceta sunt principalele categorii de dezastre naturale identificate de BM la care ţara este expusă, putând genera riscuri macro-financiare semnificative. Având în vedere gradul scăzut de cuprindere în asigurare din România, este necesară şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscurile ce decurg din schimbările climatice şi a pierderilor potenţiale generate de acestea. Asigurarea împotriva catastrofelor naturale reprezintă un instrument cheie pentru atenuarea pierderilor generate de evenimentele extreme legate de climă, oferind finanţare gospodăriilor şi companiilor în cazul materializării acestor riscuri.

  • Economia americană continuă să prospere: În luna martie au fost create 184.000 de noi locuri de muncă

    Economia americană a creat 184.000 de locuri de muncă în martie, faţă de 155.000 acum două luni, scrie Bloomberg.

    Salariile celor care au ales să schimbe locul de muncă au crescut cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind înregistrată astfel cea mai mare creştere din iulie. Angajaţii care şi-au păstrat locul de muncă au primit o creştere salarială de 5,1%.

    „Inflaţia s-a mai temperat, dar datele noastre arată că salariile cresc atât în zona de bunuri cât şi servicii”, Nela Richardson, chief economist la ADP.

  • Zece lucruri pe care le poţi face dacă vrei să fii în siguranţă online

    ♦ FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor este o iniţiativă a Băncii Transilvania născută din dorinţa de a explica, pe înţelesul tuturor, termeni şi expresii despre bani şi finanţe. @ În online există mai multe tipuri de atacuri – cum ar fi phishing, malware, scam sau ransomware -, toate având la bază furtul de identitate sau de bani.

    Evoluţia tehnologiei este un fenomen care vine cu multe beneficii, însă totodată aduce cu ea şi o serie de riscuri pe care este important ca oamenii să le prevină pentru a fi în siguranţă online. Ele pot fi evitate doar prin informare, prin atenţia la detalii şi prin protejarea datelor personale.

    Potrivit unei prezentări a Băncii Transilvania din cadrul proiectului FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară, există zece lucruri esenţiale pe care le putem face dacă vrem să fim în siguranţă online, atât noi, oamenii, cât şi banii din conturi sau datele personale.

    1. Nu divulgaţi niciodată datele personale unei alte persoane şi nu răspundeţi la mesaje sau emailuri în care vi se solicită de către persoane neautorizate informaţii personale legate de conturi, carduri sau date
    2. Nu instalaţi aplicaţii din surse neautorizate
    3. Nu folosiţi la comun cu alte persoane astfel de servicii, având în spate acelaşi utilizator şi aceeaşi parolă
    4. Nu folosiţi aceeaşi parolă pentru mai multe conturi
    5. Nu stocaţi parolele şi alte informaţii personale pe calculator
    6. Folosiţi programe specializate pentru a proteja calculatorul, telefonul, tableta sau telefonul de instalarea unor programe tip malware sau ransomware
    7. Să nu fiţi creduli, să vă puneţi mereu întrebări, mai ales dacă primiţi mesaje nesolicitate pe email sau prin SMS
    8. Să nu credeţi în poveşti care sunt prea frumoase ca să fie adevărate
    9. Să vă bazaţi mereu pe sursele reale de informaţii
    10. Sunaţi imediat la bancă atunci când primiţi aceste mesaje, mai ales cele care vă solicită detalii ale contului: număr de cont, titular cont, CVC, nume utilizator aplicaţii bancare online sau parole

     

    Cu un astfel de comportament în mediul online, pot fi evitate diferite tipuri de fraudă. Cel mai frecvent risc este pierderea controlului asupra propriului cont bancar şi asupra banilor din cont. Un alt risc este furtul de identitate, prin care un om poate pierde nu doar banii din cont, ci poate fi şi implicat fără ştirea sa în alte operaţiuni financiare de care să nu aibă habar.

    În online, aceste tipuri de fraude sunt tot mai diverse şi se încadrează în atacuri de tip phishing, prin care utilizatorii sunt induşi în eroare şi îndemnaţi să divulge date personale sau informaţii cu caracter confidenţial, malware, prin care sunt trimise email-uri care ar conţine un fişier ataşat care dacă este accesat se pot fura credenţiale, parole ori date privind conturile bancare.

    Mai există şi atacul de tip scam, o înşelăciune prin care utilizatorilor li se cer bani pentru motive false, precum şi atacul de tip ransomware, prin care, deschizând un ataşament sau accesând un link de pe internet, se instalează un program pe calculatorul personal care va prelua complet controlul asupra datelor din calculator.

  • Românii nu mai cumpără online doar haine, electrocasnice sau mobilă, ci şi produse proaspete precum fructe, legume, carne, peşte, lactate şi mezeluri

    ♦ Segmentul de online în Bucureşti, în ceea ce priveşte produsele proaspete, reprezintă maxim 5% din total volum FMCG, iar la nivel de ţară este sub 2%, însă este în creştere, întrucât românii se îndreaptă tot mai mult către cumpărăturile online de produse proaspete. ♦ Freshful, hipermarketul online al eMAG, are peste 120 de producători români de fructe, legume, peşte, carne sau lactate, produse care ajung în farfuria clientului.

     

    Cumpărăturile online pe care le fac românii nu se mai rezumă doar la articole de îmbrăcăminte, produse pentru casă sau electronice şi electrocasnice. Mulţi dintre ei cumpără astăzi din online şi produse proaspete, cum ar fi fructe, legume, carne, peşte, lactate şi mezeluri.

    Andrei Popescu, general manager al Freshful, hipermarketul online dezvoltat de eMAG, spune că românii conştientizează tot mai mult timpul salvat prin cumpărăturile online şi se îndreaptă către online inclusiv atunci când vine vorba despre aprovizionarea cu produse proaspete, categorie care a avut o creştere importantă în primele luni din acest an.

    „Vedem că există o încredere din ce în ce mai mare în a comanda produse proaspete online. Este categoria care are cea mai mică adopţie între pieţele mari – cum ar fi piaţa electro, fashion sau home -, dar este şi cea mai mare categorie pentru că toţi gătim acasă, consumăm şi avem nevoie de produse proaspete. (…) Anul acesta a început în forţă, cu o creştere de 60% în primele trei luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Categoriile cu cea mai mare creştere au fost produsele proaspete – fructe, legume, carne, peşte, lactate şi mezeluri -, produsele eco şi bio şi produsele de la producătorii locali”, a spus el în timpul emisiunii online de business ZF Live.

    În prezent, hipermarketul online al eMAG are peste 120 de producători locali, dintr-un total de 550 de furnizori. În stoc sunt în permanenţă 18.000 de produse, iar zi de zi sunt înregistrate peste 3.000 de comenzi.

    „Ne-am propus să legăm fermierul de consumator. Este cel mai simplu model, pentru că suntem doar noi între cei doi, iar asta aduce prospeţime. Roşia care este dimineaţa în grădină poate ajunge seara la clienţi în farfurie”,  a mai adăugat el.

    Freshful se apropie de 1.000 de angajaţi anul acesta, dintre care cei mai mulţi sunt în depozit şi pe partea de livrare, unde lucrează în total 700 de oameni. Flota de maşini are în prezent 160 de automobil.

    Anul trecut, după cum spune Andrei Popescu, Freshful by eMAG s-a apropiat de afaceri de 100 mil. euro, iar pentru anul acesta îşi propune o creştere a cifrei de afaceri cu cel puţin 50%.

  • Cine este miliardara care conduce organizarea reconstrucţiei Ucrainei. Ce a vorbit astăzi premierul Ciolacu cu ea

    O miliardară din familia Pritzker conduce organizarea reconstrucţiei Ucrainei. Penny Sue Pritzker, desemnată de americani reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, a vizitat miercuri România şi a vorbit cu prim-ministrul Marcel Ciolacu, conform informaţiilor furnizate de Palatul Victoria

    Ei au discutat, conform sursei citate, despre rolul pe care România îl poate avea în procesul de redresare şi reconstrucţie a Ucrainei avut în vedere la nivel internaţional, după ce se va încheia războiul declanşat de Rusia.

    „Suntem într-o etapă de identificare a celor mai eficiente metode de sprijin şi de transpunere a acestora într-o strategie integrată pentru reconstrucţia Ucrainei, în care România îşi doreşte să joace un rol important”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

    Ziarul Financiar a scos în evidenţă la începutul anului trecut că în cancelariile occidentale deja se discută despre reconstrucţia Ucrainei, iar „Uniunea Europeană nu are puterea politică şi financiară necesară conducerii eforturilor de reconstrucţie a Ucrainei”, aşa că SUA şi ţările G7 trebuie să fie liderii reconstrucţiei economico-sociale a Ucrainei de după războiul cu Rusia, se arată într-un working paper al The German Marshall Fund, un think thank american care a luat naştere în urma aplicării Planului Marshall după Al Doilea Război Mondial.

    Perspectiva de integrarea europeană a Ucrainei ar trebui să ghideze întregul proces de reconstrucţie a acestei ţări, au mai transmis reprezentanţii guvernului, după întâlnirea cu  şefa comitetului american pentru reconstrucţia Ucrainei. La întrevederea de la Bucureşti a participat şi ambasadorul SUA la în România, Kathleen Kavalec, iar din delegaţia guvernamentală română au făcut parte vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului Alexandru-Mihai Ghigiu şi consilierul de stat Nicolae Comănescu.

     

  • Fostul preşedinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal a fost reţinut în cadrul unei anchete de corupţie

    Luis Rubiales este suspectat că a primit comisioane ilegale atunci când a negociat un contract privind organizarea Supercupei Spaniei în Arabia Saudită, relatează BBC.

    Procurorii cer o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare pentru Rubiales.

    Poliţia are la dispoziţie 72 de ore pentru a-l interoga pe Rubiales. Pe de altă parte, el va fi judecat separat pentru agresiune sexuală după ce a sărutat-o pe gură pe fotbalista Jenni Hermoso în urma finalei Cupei Mondiale din vara anului trecut. Hermoso şi coechipierele sale au declarat că sărutul a fost ”nedorit şi umilitor”.

     

     

  • Comisia Europeană a lansat două investigaţii asupra unei proceduri de achizitie publică pentru un parc fotovoltaic din România, dezvoltat de CE Oltenia şi OMV Petrom şi finantat partial din fonduri europene

    Comisia Europeană a lansat miercuri două investigaţii în baza Regulamentului privind subvenţiile străine (Foreign Subsidies Regulation) legate de un parc fotovoltaic din România, finantat partial din Fondul UE de Modernizare

    Investigaţiile evaluează posibila distorsionare a pieţei al subvenţiilor străine acordate ofertanţilor în cadrul unei proceduri de achiziţie publică. Comisia va evalua dacă operatorii economici în cauză au beneficiat de un avantaj neconcurential pentru a obţine contracte publice pe teritoriul UE.

    Comisia Europeană s-a sesizat în urma notificărilor depuse, pe de o parte, de ENEVO Group, inclusiv LONGi Solar Technologie GmbH, şi, pe de altă parte, de Shanghai Electric UK Co. Ltd. şi Shanghai Electric Hong Kong International Engineering.

    Licitatia vizată a fost lansată de o autoritate contractantă din România (societatea PARC FOTOVOLTAIC ROVINARI EST) pentru proiectarea, construirea şi exploatarea unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 110 MW.

    Societatea Parc Fotovoltaic Rovinari Est este detinută de OMV Petrom şi Complexul Energetic Oltenia, având în plan constructia a patru parcuri fotovoltaice, la Rovinari, Işalnita şi TIsmana. Valoarea estimată a contractului este de 374 de milioane de euro. 70% din investiţie este finanţată din Fondul pentru Modernizare al UE.

    În conformitate cu Regulamentul privind subvenţiile străine, companiile sunt obligate să notifice licitaţiile pentru achiziţii publice în UE în cazul în care valoarea estimată a contractului depăşeşte 250 de milioane euro şi compania a beneficiat de contribuţii financiare străine de cel puţin 4 milioane euro din partea a cel puţin o ţară terţă în cei trei ani anteriori notificării.

    În urma examinării preliminare a notificărilor, Comisia a considerat că este justificată deschiderea unei anchete aprofundate pentru cei doi participanti la procedura de achizitie, deoarece există suficiente indicii că ambilor li s-au acordat subvenţii străine care denaturează piaţa internă.

    Cele două consorţii au transmis notificările pe 4 martie 2024. Comisia Europeană are la dispoziţie 110 zile lucrătoare de la data respectivă pentru a lua o decizie.

    Primul consorţiu investigat este compus din grupul ENEVO şi LONGi Solar Technologie GmbH. Enevo Group, liderul consorţiului, este un furnizor de servicii de inginerie şi consultanţă cu sediul în România. Longi Solar Technologie este o filială germană nou înfiinţată, deţinută integral de LONGi Green Energy Technology, furnizor de soluţii solare fotovoltaice, cotat la Bursa din Hong Kong. Atât LONGi Solar Technologie, cât şi LONGi Green Energy Technology îşi desfăşoară activitatea în domeniul dezvoltării, fabricării şi întreţinerii plachetelor, celulelor şi modulelor solare.

    Al doilea consorţiu investigat este compus din Shanghai Electric UK Co. Ltd. şi Shanghai Electric Hong Kong International Engineering Co. Ltd. Ambele societăţi sunt deţinute integral de Shanghai Electric Group, companie deţinută de statul chinez. Shanghai Electric UK Co., Ltd. şi Shanghai Electric Hong Kong International Engineering Co., Ltd. sunt principalii furnizori mondiali de soluţii industriale în domeniul energiei, al producţiei şi al integrării inteligenţei digitale. Acestea furnizează servicii privind stocarea energiei eoliene, solare şi a hidrogenului, precum şi un proces integrat de generare, reţea, încărcare şi stocare.

     

  • Cea mai gravă criză a costului de trai din ultima generaţie pare că ajunge la final

    Inflaţia din zona euro a scăzut la 2,4% în martie, mai puţin decât se preconiza, ceea ce a întărit aşteptările că Banca Centrală Europeană va reduce dobânzile până în vară.

    Încetinirea creşterii anuale a preţurilor de consum, de la 2,6% în luna precedentă, a reflectat creşteri mai mici ale preţurilor la alimente şi bunuri, care au compensat preţurile constante ale serviciilor. Economiştii intervievaţi de Bloomberg prognozaseră un nivel de 2,5% pentru luna martie.

    Atenuarea celei mai grave crize a costului vieţii din regiune din ultima generaţie va fi salutată de BCE, care se reuneşte săptămâna viitoare pentru a discuta cât de curând va relaxa politica monetară. 

    În acelaşi timp, şi inflaţia germană a scăzut mai mult decât se preconiza în martie, ceea ce a întărit speranţele că Banca Centrală Europeană va începe în curând să reducă ratele dobânzilor.

    Preţurile de consum în Germania au crescut cu 2,3% în perioada de un an până în martie, în scădere de la 2,7% în luna precedentă, ducând inflaţia în cea mai mare economie europeană la cel mai scăzut nivel din iunie 2021, potrivit datelor publicate marţi. Scăderea costurilor cu energia şi alimentele şi încetinirea inflaţiei bunurilor au compensat o accelerare a preţurilor serviciilor.