BusinessMagazin

Blog

  • Şeful unui ziar din Hong Kong riscă închisoare pe viaţă după ce s-a opus regimului de la Beijing

    La Hong Kong va începe luni un proces privind securitatea naţională în care Jimmy Lai, fervent critic al Chinei, închis, de altfel, riscă închisoarea pe viaţă sub acuzaţia că a colaborat cu forţe străine, inclusiv cu Statele Unite, scrie Reuters.

    Jimmy Lai, în vârstă de 76 de ani, fondatorul ziarului pro-democraţie Apple Daily, este unul dintre cei mai proeminenţi critici din Hong Kong ai conducerii Partidului Comunist Chinez.

    Lai ispăşeşte o pedeapsă de 5 ani şi 9 luni de închisoare pentru o condamnare pentru fraudă în legătură cu o dispută privind închirierea ziarului său.

    “Orice discuţie despre justiţie ar fi o farsă”, a declarat pentru Reuters Sebastien Lai, unul dintre fiii săi, de la Londra, unde s-a întâlnit recent cu ministrul britanic de externe David Cameron. “Toată lumea ştie că va fi un proces-spectacol”.

    În altă ordine de idei guvernul american a cerut în mod repetat eliberarea lui Lai, spunând că acest caz este motivat politic.

    Procesul are loc în contextul în care Hong Kong-ul se pregăteşte să promulge anul viitor o nouă serie de legi privind securitatea naţională, cunoscute sub numele de articolul 23, care vor întări şi mai mult controlul Chinei şi vor include o legislaţie împotriva spionajului.

  • 1,3 miliarde lei din PNRR pentru modernizarea infrastructurii feroviare Caransebeş – Lugoj

    Lotul 1 Caransebeş – Lugoj este aferent obiectivului „Modernizarea liniei CF Caransebeş – Timişoara – Aradˮ şi este finanţat cu fonduri nerambursabile prevăzute în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta 4 – Transport sustenabil.

    Contractul în valoare de 1,34 miliarde lei fără TVA a fost semnat de directorul general al CFR SA, Ion Simu Alexandru, şi de Asocierea RailWorks, reprezentată de Gabriel Stanciu din partea SC Alstom Transport SA (lider de asociere) şi Mihai Humă din partea SC Arcada Company SA, în prezenţa premierului Marcel Ciolacu şi a ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

    Contractul vizează proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe secţiunea CAransebeş – Lugoj (lotul 1), aferentă obiectivului Modernizarea liniei CF Caransebeş – Timişoara – Arad (162,19 km), pentru creşterea vitezei de circulaţie la 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru trenurile de marfă.

    „Astăzi am semnat ultimul contract, în valoare de 1,34 miliarde lei, din cadrul programului de modernizare a tronsonului Caransebeş – Timişoara – Arad (162,19 km) şi anume Lotul 1 Caransebeş – Lugoj, o secţiune care va fi proiectată inclusiv pentru dublarea liniei pe o lungime a traseului de cca 32 de km. Semnarea acestui ultim contract reprezentă practic finalizarea etapei de contractare pentru unul dintre cele mai mari proiecte de dezvoltare a infrastructurii din cadrul PNRR, pe care trenurile de călători vor circula, din anul 2027, cu o viteza maximă de 160 km/h. Avem în acest moment semnate toate cele 8 contracte, inclusiv consultanţa, o investiţie cu o valoare totală de peste 6,88 MILIARDE lei pentru modernizarea tronsonului de la Caransebeş la Arad. Fiind o investiţie esenţială pentru continuarea dezvoltării infrastructurii feroviare în zona de vest reţelei naţionale şi condiţionată de respectarea termenelor prevăzute de PNRR, aştept din partea antreprenorilor să-şi respecte obligaţiile contractuale, în contextul în care, aşa cum am declarat şi la semnarea celorlalte trei contracte, ei sunt cei care elaborează inclusiv proiectele tehnice, în baza cărora vor executa lucrările de modernizare, ceea ce înseamnă că din start eliminăm “eventualele probleme de proiectare”, aşa cum s-a întâmplat în celelalte proiecte feroviare de modernizare, în care proiectarea şi execuţia lucrărilor au fost incluse în contracte separate”, a declarat Ion Simu Alexandru, director general al CFR SA.

    Durata contractului, în valoare de 1,34 miliarde lei, fără TVA, este de 42 de luni pentru proiectare şi execuţie, din care 6 luni pentru elaborarea proiectului tehnic şi 36 de luni pentru execuţia lucrărilor.

    Asocierea RailWorks va elabora proiectul tehnic şi va executa lucrările de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pentru viteza maximă de 160 km/h pe secţiunea Caransebeş – Lugoj (lotul 1), în lungime de 39,56 km, inclusiv dublarea liniei CF pe o lungime de 31,69 km, lucrări civile în 4 staţii CF, cea mai importantă fiind staţia CF Caransebeş, care va avea inclusiv o clădire de mentenanţă şi pasarela edilitară, 2 halte de călători, lucrări de modernizare a lucrărilor de artă – 12 poduri şi 49 podeţe, construirea unui pasaj superior la intrarea în Lugoj (DJ 584), montarea de sisteme automate de semnalizare la 12 treceri la nivel cu calea ferată, lucrări specifice de exploatare feroviară, dar şi lucrări de semnalizare prin implementarea sistemului ERTMS (ETCS nivel 2 şi GSM-R) pe întregul traseu de 39,56 km.

  • Fostul preşedinte al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, trimis în judecată de DNA

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Iaşi au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a lui Dumitru Buzaztu, la data faptei preşedinte al Consiliului judeţean Vaslui, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.

    Expertul din cadrul CJ Vaslui a fost trimis şi el în judecată în stare de arest la domiciliu, pentru comiterea infracţiunilor de luare de mită, trafic de influenţă.

    În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut faptul că în anul 2019, în contextul derulării unui proiect finanţat din fonduri europene, între Consiliul judeţean Vaslui şi o societate comercială a fost încheiat un contract de achiziţie publică ce avea ca obiect reabilitarea şi modernizarea unor drumuri din judeţul Vaslui.

    „În cursul anului 2021, în condiţiile în care lucrările erau finalizate în proporţie de 80%, între reprezentantul societăţii comerciale respective (martor în cauză) şi inculpatul Buzatu Dumitru, preşedintele Consiliul judeţean Vaslui, ar fi apărut neînţelegeri referitoare la plata facturilor (cca. 3.000.000 euro) şi implicit la cuantumul mitei care trebuia remisă acestuia din urmă. În acest context, Consiliul judeţean Vaslui a încheiat un contract cu o societate comercială (al cărui obiect de activitate este realizarea de activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică) administrată de inculpatul, expert, pentru a efectua o expertiză tehnică a lucrărilor executate. După întocmirea raportului de expertiză, în perioadele 27-29.06.2022 şi 07.02.2023-26.04.2023, expertul ar fi pretins de la omul de afaceri suma de suma de 714.000 mii de lei în scopul formulării unor concluzii contrare propriei expertizei efectuate în baza contractului încheiat cu Consiliul judeţean Vaslui şi implicit de „a favoriza” societatea martorului (în sensul de a i se achita în totalitate facturile în valoare de cca. 3.000.000 euro, care i se cuveneau ca urmare a executării întocmai a lucrărilor conform caietului de sarcini)”, arată DNA.

    De asemenea, pentru suma de bani pretinsă, expertul i-ar mai promis omului de afaceri că va interveni pe lângă factorii decidenţi din cadrul Consiliului judeţean Vaslui şi că-i va determina pe aceştia să achite facturile emise de societatea omului de afaceri pentru lucrările executate. În acest context, expertul a primit în datele de 2 martie 2023 şi 27 aprilie 2023 suma totală de 714.000 de lei, arată procurorii.

    „După remiterea sumei de mai sus, inculpatul ar fi înaintat Consiliului judeţean Vaslui documentaţia tehnică privind adaptarea concluziilor expertizei tehnice pentru lucrările efectuate de către societatea martorului care a fost primită şi acceptată de către factorii decidenţi din cadrul instituţiei publice, printre care şi inculpatul Buzatu Dumitru. În contextul menţionat mai sus, în perioada 8 mai – 7 septembrie 2023, inculpatul Buzatu Dumitru, în calitatea preşedinte al Consiliului judeţean Vaslui, ar fi pretins, indirect, de la acelaşi om de afaceri sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea de cca. 3.000.000 euro menţionată mai sus (ce reprezenta contravaloarea lucrărilor executate de firma omului de afaceri). În contextul menţionat mai sus, la data de 22 septembrie 2023, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante”; potrivit rechizitoriului DNA.

    Pentru a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune, procurrorii DNA au dispus instituirea de măsuri asiguratorii asupra a 20 bunuri imobile (apartamente, case, construcţii, terenuri) ce aparţin celor doi inculpaţi. De asemenea, s-a mai dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor sume de bani, ridicate de la Dumitru Buzatu, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Vaslui, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

    Dumitru Buzatu a fost arestat preventiv, pe 23 septembrie, pentru 30 de zile. El a fost prins în timp ce primea 1,25 milioane de lei mită de la omul de afaceri Emil Savin, pentru a ajuta o companie să obţină un contract.

  • Premierul ungar, Viktor Orban, blochează ajutorul UE pentru Ucraina

    Premierul ungar, Viktor Orban, şi-a menţinut vineri decizia de a se opune unui ajutor de 50 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina şi a declarat că ar putea în continuare să oprească aderarea Kievului la blocul comunitar după ce negocierile de aderare au primit undă verde, relatează Reuters.

    La summitul de joi de la Bruxelles, ceilalţi lideri ai Uniunii Europene au ocolit obiecţiile lui Orban, făcându-l să părăsească sala în timp ce făceau pasul istoric de a accepta să înceapă negocierile de aderare cu o ţară aflată în război.

    Nu au putut însă învinge rezistenţa lui Orban – care menţine legături strânse cu Rusia, relevă sursa citată – la o revizuire a bugetului UE pentru a canaliza sprijinul financiar pentru Ucraina şi spre a oferi mai mulţi bani pentru alte priorităţi ale UE, cum ar fi gestionarea migraţiei.

    Orban a declarat vineri la radioul de stat că a fost nevoit să blocheze pachetul de ajutor pentru Ucraina pentru a se asigura că Ungaria va primi fondurile pe care le doreşte de la bugetul UE.

    Liderii UE au pus capăt discuţiilor privind pachetul financiar, care necesită unanimitate, în primele ore ale dimineţii de vineri şi au declarat că vor încerca din nou în ianuarie, unii dintre ei fiind optimişti că atunci ar putea ajunge la un acord.

    În cazul în care nu se va ajunge la un acord, statele membre UE ar putea, de asemenea, să acorde ajutor individual sau să încheie acorduri separate.

    În ceea ce priveşte decizia de a accepta începerea discuţiilor de aderare cu Ucraina, Orban a subliniat că tratativele vor fi foarte lungi, iar Ungaria ar putea bloca în continuare procesul.

  • Bitdefender lansează Scamio, un serviciu de detecţie a fraudelor online bazat pe inteligenţă artificială. „Este ca un asistent personal cu care poţi discuta şi pe care poţi conta pentru a-ţi proteja viaţa digitală”

    Bitdefender, lider global în domeniul securităţii cibernetice, a anunţat lansarea Bitdefender Scamio, un serviciu gratuit de detecţie a înşelătoriilor online, care prin integrarea inteligenţei artificiale creează un strat suplimentar de protecţie, potrivit reprezentanţilor companiei. Astfel, utilizatorii pot verifica orice mesaj, email sau link suspect prin iniţierea unei conversaţii cu un chatbot disponibil pe aplicaţia lor de mesagerie.

    „Adoptarea rapidă a inteligenţei artificiale de către infractorii cibernetici pentru a fura datele personale, financiare ale utilizatorilor şi pentru a se infiltra în vieţilor lor digitale a modificat regulile jocului. Fraudele online care odinioară erau uşor de identificat, au devenit mult mai greu de detectat cu ochiul liber. Scamio ponderează acest raport de forţe prin faptul că oferă o probabilitate sigură asupra activităţii periculoase bazată pe conţinutul mesajului şi context. Este ca şi cum ai avea un asistent personal cu care poţi discuta şi pe care poţi conta pentru a-ţi proteja viaţa digitală”, a spus Ciprian Istrate, senior vice president of operations, Consumer Solutions Group în cadrul Bitdefender.

    Scamio a fost dezvoltat având în vedere că fraudele online continuă să se intensifice şi să evolueze de la an la an. Potrivit unui raport al Federal Trade Commission (FTC), pierderile suferite de utilizatori în 2022 au însumat 8,8 miliarde de dolari, o creştere de 30% faţă de anul precedent. Doar înşelătoriile prin mesaje text au dus la pierderi de 330 de milioane de dolari, potrivit Bitdefender. Utilizarea modelelor de limbaj bazate pe inteligenţă artificială de către infractorii cibernetici pentru dezvoltarea de noi atacuri din ce în ce mai greu de identificat va reprezenta o provocare şi mai mare în combaterea fraudelor online.

    Practic, Bitdefender Scamio este un chatbot de detecţie a fraudelor care poate analiza multiple surse în acelaşi timp – emailuri, mesaje text, imagini, linkuri şi chiar coduri QR – pentru a depista o fraudă. Astfel, utilizatorul iniţiază o conversaţie cu Scamio unde îi trimite conţinutul suspect şi îi descrie contextul, iar în câteva secunde, Scamio oferă utilizatorului o confirmare, precum şi recomandări pentru gestionarea situaţiei (şterge/blochează contactul, de exemplu), dar şi măsuri de precauţie ca să-şi protejeze datele personale împotriva unor viitoare tentative de fraudare.

    „Pe lângă capacităţile avansate ale inteligenţei artificiale, Scamio utilizează tehnologiile Bitdefender de protecţie, prevenţie şi detecţie a ameninţărilor ce maximizează rata de detecţie şi care îi permit să înţeleagă circumstanţe specifice pentru a oferi răspunsuri privind potenţiale fraude. Această integrare inovatoare este deosebit de eficientă pentru detectarea înşelătoriilor de tipul social engineering care pot ocoli anumite sisteme de detecţie”, au mai explicat reprezentanţii Bitdefender.

     Scamio este uşor de utilizat, compatibil cu orice dispozitiv sau sistem de operare şi poate fi accesat printr-un motor de căutare web sau prin intermediul Facebook Messenger după crearea rapidă a unui cont. Serviciul include cele mai avansate capacităţi de programare neurolingvistică (NLP) care îi permit să descifreze contextul şi nuanţele de limbaj specifice acestor tipuri de atac.   

    „Scamio este un serviciu gratuit care nu necesită descărcarea sau folosirea în prealabil a unui produs Bitdefender.”

     

  • Băncile încep să se agite: După ce valoarea Twitter s-a prăbuşit drastic de la achiziţie, Elon Musk încearcă să îşi liniştească creditorii că nu vor pierde niciun ban. În numai un an, valoarea contractelor de publicitate cu Twitter – principala linie de venit – a scăzut cu 45%

    Elon Musk a încercat să-şi liniştească creditorii cu privire la preluarea Twitter după ce, în numai un an, valoarea contractelor de publicitate cu celebra platformă social media au scăzut cu 45%, potrivit a cinci persoane implicate în discuţiile oficiale, scrie Financial Times.

    Garanţiile verbale au fost oferite de Musk băncilor ca o modalitate de a-i linişti pe creditori, în condiţiile în care valoarea site-ului de socializare, redenumit acum X, a scăzut brusc după ce achiziţia a fost finalizată anul trecut.

    În pofida asigurărilor, cele şapte bănci care i-au împrumutat bani miliardarului pentru achiziţia sa – Morgan Stanley, Bank of America, Barclays, MUFG, BNP Paribas, Mizuho şi Société Générale – se confruntă cu o serie îngrijorătoare de incertitudini generate de afacerea Twitter.

    Sursele nu au precizat când au fost oferite asigurările în cauză, deşi una dintre ele a precizat că Musk le-ar fi făcut în mai multe rânduri. Dar comportamentul miliardarului, ilustrat atât prin încercarea de a se retrage din preluare platformei în 2022, cât şi mai recent, prin înstrăinarea agenţilor de publicitate, a întunecat substanţial perspectivele băncilor referitoare la vinderea datoriilor.

    Marile fonduri speculative şi investitorii de credit de pe Wall Street au purtat o serie de discuţii cu băncile la sfârşitul anului trecut, oferindu-se să cumpere partea cea mai importantă a datoriei la aproximativ 65 de cenţi pe dolar. Însă, în interviuri recente acordate Financial Times, mai multe voci de pe WS au declarat că nu există un preţ la care ar cumpăra obligaţiunile şi împrumuturile, având în vedere că nu pot evalua dacă Linda Yaccarino, directorul executiv al X, ar putea redresa afacerea.

    Vânzarea obligaţiunilor şi împrumuturilor în valoare de 12,5 miliarde de dolari sub 60 de cenţi pe dolar – un preţ pe care mulţi investitori consideră că băncile ar fi norocoase să îl obţină pe piaţa actuală – ar implica pierderi înainte de a contabiliza plăţile de dobânzi ale X de aproximativ 4 miliarde de dolari, deprecieri care nu au fost încă raportate public de către sindicatul de creditori, potrivit calculelor FT. 

    Morgan Stanley, Bank of America, Barclays, MUFG, BNP Paribas, Mizuho şi Société Générale au refuzat să comenteze în urma solicitărilor FT. Un purtător de cuvânt al X a refuzat să comenteze, de asemenea. 

    Potrivit persoanelor implicate în tranzacţie, garanţiile lui Musk nu au fost bazate pe niciun contract formal, ele fiind interpretate ca un soi de laudă de sine.

  • Noua ambiţie a PSG, după ce a fost preluată de grupul de investiţii american Arctos Partners: Să construiască un brand global. În numai 12 ani, echipa a ajuns de la 70 mil. dolari la o evaluare de peste 4 miliarde dolari, atrăgând jucători vedetă precum Backham, Messi sau Mbappe şi dominând fotbalul francez şi european

    Înaintea meciurilor importante de pe terenul de acasă al lui Paris Saint-Germain, mulţimea formată din ultras înrăiţi, elitele franceze cu bani şi celebrităţi internaţionale au parte de un spectacol pirotehnic, în timp ce o voce puternică le reaminteşte: “Ici, c’est Paris”, scrie FT. 

    În ultimul an, campionii francezi au găzduit, de asemenea, directori ai grupului de investiţii american Arctos Partners, care a negociat un acord pentru a cumpăra până la 12,5% din clubul de fotbal de la proprietarii săi din Qatar.

    Tranzacţia din această lună a evaluat clubul la peste 4 miliarde de euro, în ciuda faptului că clubul a pierdut sute de milioane de euro de la începutul pandemiei, joacă pe un stadion închiriat cu mai puţin de 50.000 de locuri şi concurează într-un campionat care nu are atractivitatea globală a unora dintre rivalii săi europeni.

    De când Qatar Sports Investments, finanţată de Doha, a preluat controlul în urmă cu 12 ani, printr-o tranzacţie de 70 de milioane de dolari, PSG s-a transformat într-o forţă fotbalistică care a atras jucători vedetă precum David Beckham, Lionel Messi şi Kylian Mbappé, a dominat fotbalul francez şi a luptat pentru primele locuri în Europa.

    Sosirea Arctos, condusă de finanţatorul Ian Charles şi David “Doc” O’Connor, fost director la Madison Square Garden şi la Creative Artists Agency, este menită să marcheze un alt nou capitol.

    Mesajul este că PSG este pregătită să adopte o nouă cultură şi o sustenabilitate financiară în urma ciocnirilor cu organismul european de conducere a fotbalului şi, poate cel mai important, potrivit unor persoane apropiate clubului, că nu mai este un proiect exclusiv qatarez.

    Supranumit în mod derizoriu Qatar Saint-Germain de către fanii rivali care se plâng că puterea sa de foc financiară a schimbat în rău campionatul francez, PSG a câştigat titlul în nouă din ultimele 11 sezoane.

    Dar, în ciuda faptului că QSI a investit aproximativ 1,5 miliarde de euro în club, PSG nu a reuşit să se impună în Uefa Champions League, cea mai prestigioasă competiţie europeană a cluburilor. Joi, echipa a reuşit să se califice în faza eliminatorie a competiţiei din acest sezon cu o remiză de 1-1 împotriva echipei germane Borussia Dortmund. Câştigarea turneului “nu este deloc o obsesie”, potrivit lui Al-Khelaïfi.

    Clubul vrea să acorde prioritate jucătorilor din regiunea Île-de-France, din jurul Parisului, un focar de dezvoltare a tinerelor talente, după ce a renunţat la marii jucători în vârstă Messi şi Neymar în cadrul unei remanieri de vară care va spori importanţa noului său campus de antrenament de 350 de milioane de euro.

    “Construim o echipă care joacă cu adevărat ca o echipă”, a declarat Al-Khelaïfi. “Vrem ca jucătorilor noştri să le facă plăcere să joace, staff-ului nostru să îi placă să antreneze, iar fanilor noştri să se bucure atunci când se uită”.

  • Deşi a trecut ţara printr-o terapie şoc de devalorizare a monedei naţionale cu peste 50% peste noapte, noul preşedinte argentinian Javier Milei vrea în continuare să renunţe la peso şi să dolarizeze economia. ”Obiectivul rămâne acelaşi – să ajungem la dolarizare”

    Preşedintele Javier Milei intenţionează în continuare să renunţe în cele din urmă la peso-ul argentinian după ce a devalorizat puternic moneda ca parte a unei runde iniţiale de terapie de şoc, potrivit ministrului său al economiei, scrie Bloomberg.

    “Obiectivul rămâne acelaşi – să ajungem la dolarizare”, a declarat Luis Caputo pentru LN+ TV în al doilea interviu consecutiv acordat în timpul nopţii.

    Caputo, care a anunţat că noul guvern reduce valoarea peso-ului cu mai mult de jumătate marţi târziu, a refuzat să ofere un termen pentru abandonarea totală a monedei, dar a recunoscut că nu este un obiectiv pe termen scurt.

    “Preşedintele a făcut întotdeauna campanie pentru dolarizare şi închiderea băncii centrale”, a declarat Caputo. “Aceste steaguri de raliu nu au fost lăsate deoparte”.

    Ca un ecou al comentariilor făcute de oficialii băncii centrale mai devreme în cursul zilei, ministrul economiei a declarat că devalorizarea agresivă a monedei din această săptămână a fost menită să înceapă să reancoreze aşteptările privind inflaţia. Creşterile anuale ale preţurilor de consum au trecut în galop de 160% chiar înainte de salba de deschidere a lui Milei, care a inclus şi reduceri agresive ale cheltuielilor, pe fondul aşteptărilor că durerea va deveni mai acută pe termen scurt.

    Inflaţia lunară a atins aproape 13% în noiembrie, potrivit datelor publicate miercuri de agenţia naţională de statistică.

    În loc să devalorizeze treptat, noul guvern a optat în schimb pentru “overshooting” pentru a aduce rata oficială aproape de cele observate pe pieţele paralele, a declarat Caputo. Scopul este de a “conţine această inflaţie reprimată”, precum şi aşteptările, şi de a împiedica creşterea lunară a preţurilor să depăşească 20%, a adăugat el.

  • Sorin Pâslaru, ZF: Cel mai important număr din buget: 350 mld. euro PIB în 2024. Toată lumea la masă pentru un singur obiectiv – 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie în 2035

    Cel mai important număr din bugetul pe 2024 proaspăt afişat pe site-ul Ministerului Finanţelor este valoarea estimată în euro a PIB-ului pe anul următor: 350 mld. euro. Cu toate suişurile şi coborâşurile, economia României acumulează putere an după an şi iată că în valoare absolută suntem la un PIB de zece ori mai mare decât cel din 1999.

    Pe măsură ce intrăm în categoria unui PIB măsurat în sute de miliarde de euro, orice procent de creştere reală de 3-5% în lei, care cu ajutorul stabilităţii cursului valutar devine 7-10% în euro, înseamnă zeci de miliarde de euro bune de valoare adăugată suplimentară anual. De acum înainte, miza cea mare este să ne ducem spre 1.000 miliarde euro PIB, iar până în 2035 ţinta este fezabilă. Cu o creştere reală de 5% pe an, România poate ajunge să îşi exprime PIB-ul în patru cifre în miliarde de euro până 2035, peste 12 ani.

    De obicei statisticienii se uită mai mult la valoarea PIB per capita, care înseamnă produsul intern brut împărţit la numărul populaţiei. Aici, România stă foarte prost, fiind la penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei, la valoarea absolută şi nu la valoarea puterii de cumpărare. Dar economiile mari, în momentul în care ajung în zona unor volume de PIB semnificative, puterea în sine a economiei creează un magnetism pentru celelalte ţări mai mici din regiune, care accelerează creşterea noului pol.

    Pe măsură ce România îşi va acorda puterea economică cu puterea populaţiei, puterea geografică şi puterea suprafeţei, atractivitatea României, a Bucureştiului, a marilor oraşe şi a  ţării în general va creşte semnificativ în regiune.

    Un alt indicator esenţial care este necesar să fie urmărit pentru ca puterea în regiune a economiei româneşti să ajungă la ceea ce merită cu adevărat este salariul minim net pe economie, astăzi aflat la sub 450 de euro. Cu un PIB de 1.000 miliarde euro, economia României va fi capabilă, în 2035, să plătească un salariu minim de 1.000 euro net.

    Acestea sunt cele două cifre pe care oricine vine la putere în următorul deceniu în România trebuia să le aibă în minte. 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie.

    În 2024, salariul mediu net prognozat este de 950 euro. Dacă rămâne un ritm de creştere de peste 10% pe an a salariului mediu, cum a fost în ultimii cinci ani, există posibilitatea atingerii acestui nivel al salariului minim de 1.000 euro chiar mai repede decât va atinge PIB-ul 1.000 miliarde euro.

    Aceste ţinte nu pot deveni realitate decât dacă businessul şi politicul, multinaţionalele, antreprenorii, guvernul şi primarii se aliniază pentru a atinge aceste obiective. Odată puse pe masă aceste cifre: 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie, se vor identifica resursele şi mijloacele necesare pentru atingerea lor într-un timp cât mai scurt.

    Bucureştiul va juca un rol esenţial pe acest drum. În condiţiile în care în jurul nostru până la Varşovia, la vest, şi până la Istanbul, la sud, nu există ţări mai numeroase şi capitale mai puternice, Capitala va deveni, odată cu extinderea internaţională a firmelor cu capital privat românesc, un hub al Balcanilor, iar ambiţia ar trebui să fie o rivalitate cu marile centre de business din Vest şi noile rezervoare de bani din Golf.

    A trecut neobservată în România o pierdere colosală a Europei în faţa ţărilor din Golf: capitala Arabiei Saudite, Riad, a câştigat dreptul de a organiza în 2030 Expoziţia Internaţională, un concept care energizează toate ţările lumii pentru a-şi arăta o dată la cinci ani ce au mai preţios, ce tehnologii au adoptat şi cum văd viitorul. Turnul Eiffel a fost de altfel un prim produs al Expoziţiei Internaţionale, în 1889. Riadul a concurat cu Roma, iar banii Qatar-ului, Arabiei Saudite şi ai Dubaiului au convins inclusiv Franţa să voteze cu arabii şi să îşi trădeze vecinii. Centrele de putere şi financiare ale lumii se mută spre est.

    România trebuie să se uite cu atenţie în jur şi odată ce îşi stabileşte obiectivele să găsească şi soluţia. Toată lumea la masă pentru un singur obiectiv: 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie în 2035.

  • Datele din China pictează o imagine sumbră a creşterii economice. Beijingul a stabilit cel mai mic obiectiv de creştere anuală din ultimele decenii la 5%

    Economia Chinei a înregistrat rezultate mixte în noiembrie, în condiţiile în care factorii de decizie continuă să se lupte cu o serie de provocări, inclusiv cu încetinirea sectorului imobiliar şi deflaţia, scrie Bloomberg. 

    Producţia industrială a crescut cu 6,6% în ritm anual, peste aşteptările analiştilor. Vânzările cu amănuntul au fost mai mici decât se anticipase, crescând cu 10,1% în această lună.

    Datele economice din noiembrie sunt influenţate de efectele de bază din anul precedent, când etapele finale ale politicii de trei ani a ţării de zero coviziuni au cântărit puternic asupra activităţii de consum.

    Publicaţiile economice ale ţării au fost urmărite îndeaproape în acest an, pe fondul îngrijorărilor legate de ritmul de creştere. Beijingul a stabilit cel mai mic obiectiv de creştere anuală din ultimele decenii la 5%.