BusinessMagazin

Blog

  • Google, Facebook, Microsoft şi alţi giganţi tech îşi unesc forţele în combaterea pandemiei de coronavirus

    Într-o declaraţie comună, Facebook, Google, LinkedIn, Microsoft, Reddit şi YouTube au declarat că se vor asigura că oamenii vor rămâne conectaţi în timpul izolării şi vor combate orice fel de dezinformare referitoare la pandemia de coronavirus, potrivit The Independent.

    „Lucrăm împreună pentru a combate COVID-19. Ajutăm milioane de oameni să rămână conectaţi şi vom combate frauda şi dezinformările asociate cu virusul, elevând conţinut sigur în interiorul platformelor, şi distribuind actualizări critice coordonate împreună cu agenţiile guvernamentale din toată lumea”, reiese din declaraţie.

    Reţelele sociale şi motoarele de căutare au început de câteva săptămâni distribuie sfaturi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Centrului de Prevenirea şi Controlul Bolilor.

    Alte platforme au garantat că vor lucra intensiv în ceea ce priveşte eliminarea conţinutului derizoriu asociat cu efectele generate de coronavirus.

    Luni, Facebook declara că sute de grupuri locale de sprijin au fost create în Marea Britanie ca răspuns la COVID-19.

    Totuşi, compania a avertizat că poate întâmpina perioade mai lungi de răspuns sau chiar greşeli în monitorizarea conţinutului din timpul pandemiei.

    Reţeaua de socializare a spus că, din cauza numărului redus de personal autoizolat şi sarcinii tot mai grele de ocupare a locurilor lăsate libere, pot exista anumite „limitări” în activitatea serviciului.

  • Fragilul sistem de aprovizionare al lumii cu alimente este sub presiune. La nivel mondial, preţurile alimentelor vor creşte

    Depozitele din întreaga lume sunt pline cu alimente, însă în condiţiile în care coronavirusul dă peste cap operaţiunile logistice, întrebarea devine cum vor ajunge toate aceste alimente la oameni, scrie Bloomberg.

    În pofida stocurilor, magazinele alimentare par aproape apo­caliptice cu şirurile de rafturi goale. Din cauza achiziţiilor ma­sive generate de panică, retailerilor şi furnizorilor le este aproa­pe imposibil să ţină pasul cu creşterea fără precedent a ce­rerii. „Există o reţea complicată de interacţiuni la care nu ne gândim adesea, care fac parte din lanţul de aprovizionare cu alimente“, arată Jayson Lusk, de la Purdue University. Este posibil ca întreaga reţea „să fie mai fragilă decât credem“, susţine acesta.

    Este doar începutul. Odată cu răspândirea virusului, par să existe nenumărate moduri în care sistemul alimentar va fi pus la încercare şi sub presiune în săptămânile şi lunile următoare. „Nu întrevedem un şoc la nivelul ofertei în sensul disponibilităţii, ci unul posibil din punctul de vedere al logisticii. Este ceva nou şi dificil de anticipat. Această nesiguranţă reprezintă în acest moment cel mai mare pe­ricol“, avertizează Abdolreza Abbassian, economist la FAO din cadrul ONU.

    O criză prelungită ar putea duce la „deficite reale“, înce­pând cu fructele şi legumele, înaintea produselor de bază, aver­tiza recent ministrul german al agriculturii Julia Kloeckner.

    Pentru consumatori, impactul va fi diferit în funcţie de zona în care se află. În ţările dependente de importuri de alimente, situaţia ar putea fi mai dificilă.

    La nivel mondial, preţurile alimentelor vor creşte probabil faţă de acum câteva luni sau chiar săptămâni.

    De asemenea, modul complicat în care alimentele sunt distribuite la nivel mondial ar putea fid at peste cap de închideri de porturi, reglementări guvernamentale şi teama de contaminare.

    În plus, dacă mai multe ţări decât interdicţii la export pentru anumite produse, pieţele o vor lua razna, avertizează Christian Gloor, managing director la Heinz & Co.

    Vulnerabilitatea va fi de asemenea mai ridicată în ţările care au avut probleme cu alimentele chiar şi înainte de izbucnirea pandemiei, potrivit lui Abbassian de la ONU.

    Şi, bineînţeles, totul se întâmplă în contextul schimbărilor climatice şi modelelor meteorologice imprevizibile care afectează puternic producţia de alimente la nivel mondial.

  • O companie japoneză a lansat un kit de testare a coronavirusului în doar 15 minute, în comparaţie cu cele 4-6 ore necesare în majoritatea instituţiilor medicale

    Compania japoneză de textile şi produse chimice Kurabo a început comercializarea unor echipamente de testare dezvoltate de o firmă chineză cu scopul detectării noului coronavirus în 15 minute, mult mai rapid decât metodele încercate anterior, potrivit Japan Times.

    Kitul de testare, care utilizează o mostră mică de sânge şi un reactiv, va reduce timpul şi costurile necesare în comparaţie cu testele bazate pe reacţii de polimerizare în lanţ (PCR), folosite în prezent pentru a detecta simptomele de pneumonie, potrivit companiei. Testele bazate pe reacţii de polimerizare în lanţ durează de la patru până la şase ore după ce a fost extrasă o mostră din gâtul sau din altă parte a corpului pacientului.

    Echipamentul folosit de Kurabo va avea nevoie de doar 15 minute pentru a determina dacă pacientul este sau nu infectat cu noul coronavirus care stă la baza COVID-19. O linie roşie apărută pe display-ul kit-ului indică prezenţa unor anticorpi pentru virusul din sânge şi, în consecinţă, un rezultat pozitiv.

    Kitul a fost dezvoltat de un partener al companiei din China şi a fost deja utilizat în instituţiile medicale chineze.

    Kurabo urmăreşte să vândă kiturile către instituţiile de testare şi cercetare. Un kit cu 10 eşantioane va costa aproximativ 230 de dolari.

    Vânzările au început deja de luni şi, prin comparaţie cu testele de tip PCR, va putea detecta pacienţii în primele stadii ale bolii, spune compania. Capacitatea de aprovizionare este de aproximativ 10.000 de echipamente pe zi.

     

  • Coreea de Sud trimite 2.000.000 de teste pentru Covid-19 către România

    Coreea de Sud trimite două milioane de teste pentru depistarea Covid-19 către România, în urma unui contract semnat de autorităţile române cu o companie din această ţară, notează Agenţia Yonhap.

    O companie din Coreea de Sud va trimite 20 de mii de kituri de testare pentru Covid-19, circa 2 milioane de teste individuale, către România, anunţă Agenţia de presă Yonhap, care citează Ministerul de Externe din această ţară.

    Potrivit Yonhap, detaliile contractului, adică numele companiei private, dar şi suma cu care testele au fost cumpărate, nu au fost dezvăluite.

    Coreea de Sud a început foarte devreme testările şi a reuşit să pună sub control răspândirea noului coronavirus.

  • ​​Ce metode au găsit restaurantele pentru a supravieţui în criza generată de noul coronavirus

    Cum toate restaurantele, cafenelele, barurile şi localurile publice au fost închise marţi (17 martie 2020) ca măsură de limitare a răspândirii noului coronavirus, potrivit MAI, antreprenorii care activează în acest sector au fost „obligaţi” să găsească soluţii de supravieţuire.

    Astfel, o parte dintre aceşti jucători s-au îndreptat spre mediul online, fiind disponibili să preia comenzi pe site-urile proprii, dar şi prin intermediul platformelor de livrare precum Glovo, Take Away, Uber Eats, EuCeMănânc sau Food Panda.

    Pe cele cinci platforme ce oferă servicii de livrare rapidă sunt multe restaurante care au urmat modelul din retail şi fac promoţii precum „1+1”, oferă discount de 10%, 15%, 20% şi livrare gratuită sau produse gratis la comenzi ce depăşesc o anumită valoare.

    Spre exemplu, restaurantul J’ai Bistrot semnalizează oferta „cheltuieşte 100 de lei şi economiseşte 30 de lei”, restaurantul oh!Salad are o reducere de 20% şi livrare gratuită, iar restaurantul La Mama oferă 1+1 gratis. Vezi galeria foto.

    De asemenea, platformele, la rândul lor, s-au adaptat la cererile în creştere şi au găsit soluţii pentru a onora comenzile evitând contactul direct dintre livratori şi clienţii finali.

    „(…) Ca măsură de precauţie, am introdus livrarea fără contact fizic direct. Comenzile vor fi lăsate la uşă pentru a evita contactul direct cu livratorul. Curierii au fost instruiţi să păstreze comanda în perimanenţă la vedere în timp ce o corectezi. Te rugăm să reţii că este necesară plata online pentru livrarea fără contact direct”, a transmis Take Away clienţilor printr-un mesaj text.

    Alte platforme au dezvoltat şi ele propriile oferte. Spre exemplu, Uber Eats „continuă să livreze. (…) Foloseşte codul promoţional LivrareGratuită pentru livrare gratuită. (…)”, a transmis printr-un mesaj text compania.

    Pe de altă parte, unii antreprenori români se „asociază” şi creează pachete cu produse specifice fiecărui brand în parte, pe care le livrează la adresa comunicată de client. Spre exemplu, Saint Rostary din Bucureşti a închis uşile cafenelei, însă, a stabilit un interval orar în care preia comenzile clienţilor şi a pregătit câteva pachete ce conţin atât produse comercializate de către cafenea cât şi produse preparate şi comercializate de brandul Angeline Cake Boutique, arată postările publicate de cafeneaua Saint Rostary.

    „(…) sâmbătă şi duminică livrăm bunătăţi împreună cu prietenii noştrii de la Aangeline Cake Boutique. (…) O pungă cafea + un sweet box = livrare gratis. Cafea pe care o avem:

    Ethiopia, Peru, Rwanda, (…) El Salvador. Sweet box by Angeline Cake Boutique: 4 x Pasteis de Nată, 4 x Cannolli, 4 x Tarte cu Cioco ( 2 cioco neagră şi 2 cioco albă)”, se arată într-o postare publicată de Saint Rostary.

     

    Simona Croitoru, co-proprietar al Saint Roastery, spune că în urma pandemiei declarate cu noul coronavirus, cerera din partea operatorilor activi în domeniul HoReCa s-a oprit, motiv pentru care, pentru o perioadă nedeterminată, a trebuit să se mute în mediul online.

     

    „Ne vom adresa cu precadere clienţilor rezidenţiali pentru a trece peste aceste moment dificile. Echipa va rămâne în aceeaşi formulă, nu va pleca nimeni. Pentru a ne acoperi costurile operaţionale, pe care le vom tot optimiza, ar trebui să vindem undeva între 100 şi 150 de pungi de cafea de 250 grame pe săptămână. Nu vorbim aici de profit, doar de plata salariilor şi a celorlalte taxe obligatorii”, a spus pentru ZF Simona Croitoru.

     

    În 2019, pe piaţa din România activau aproximativ 31.000 de unităţi de tip restaurant, bar, cafenea, din care 400 de unităţi erau cafenele cu focus pe prepararea şi vânzarea de cafea, potrivit lui Radu Savopol, co-fondator al lanţului de cafenele 5 to go – cu 160 de cafenele pe piaţa locală.

     

    În cadrul celor 31.000 de locaţii lucrau anul trecut aproximativ 130.000 de persoane, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

  • Ce soluţii pun pe masă economiştii: Un venit de bază universal de 1.000 de dolari pe lună pentru adulţi şi 500 de dolari pentru copii. Economia are nevoie de oameni care să cheltuie mai mult şi să muncească mai puţin

    Mai mulţi membri ai Congresului Statelor Unite au sugerat guvernului să lanseze un program de venit de bază universal în contextul situaţiei de urgenţă, ca răspuns la criza prin care trece piaţa de capital, pe care mulţi economişti o consideră a fi precursorul unei viitoare recesiuni la nivel global, potrivit The Guardian.

    Venitul de bază universal oferă o anumită sumă de bani din partea guvernului tuturor cetăţenilor unor ţări, indiferent dacă lucrează sau nu. Ideea se vrea implementată în condiţiile în care efectele economice generate de coronavirus ameninţă tot mai mult economia mondială.

    O sugestie comună în acest moment implică faptul că fiecare adult va primi 1.000 de dolari pe lună, în timp ce copiii vor primi 500 de dolari pentru următoarele patru luni. Sumele ar putea reprezenta un ajutor imens dacă situaţia actuală persistă.

    Karl Widerquist, jurnalist la The Guardian, consideră că argumentele împotriva unui venit de bază universal implică două idei principale: că toată lumea ar trebui să muncească şi pur şi simplu este mult prea scump. Cu toate că aceste argumente au fost dezbătute de zeci de ani, nu se pot aplica în situaţia de urgenţă cu care se confruntă Statele Unite.

    În prezent, nu avem nevoie să muncească toată lumea. De fapt, avem nevoie ca o bună parte din populaţie să nu mai muncească deloc. Nu vrem ca cei care lucrează la firmele de food delivery şi asistenţii medicali să se îmbolnăvească şi să meargă la muncă, infestându-şi astfel colegii doar pentru că îşi pot permite să rămână acasă.

    Într-o economie în care milioane de oameni trăiesc de pe o zi pe alta, un plan de urgenţă de o asemenea amploare ar putea oferi posibilitatea angajaţilor neesenţiali în situaţia actuală să rămână acasă, încetinind răspândirea virusului. Cu cât vom avea un număr mai mare de oameni care îşi permit să stea acasă cu atât ne va fi mai bine, chiar şi în timp de autoizolare.

    Mulţi economişti sunt de părere că economia are nevoie de fluxuri masive de cash. Când vom intra în recesiune, oamenii îşi vor pierde în continuare slujbele şi contractele de muncă şi, în consecinţă, vor cheltui mai puţin. Economia va scădea, veniturile se vor micşora, iar banii vor dispărea efectiv din circulaţie.

    Congresul ar trebui să acţioneze acum. O măsură de urgenţă precum venitul de bază universal ar putea fi crucială, putând să ne ajute pe toţi până problema reprezentată de coronavirus va fi soluţionată. Cu cât guvernul va acţiona mai rapid, cu atât ne vom reveni mai repede. Nu avem idee cum va evolua criza, iar ideal ar fi să nu ne gândim ce vom pune pe masă sau ce bani ne vom plăti chiria.

    Economia are nevoie bani mai mulţi şi de muncă mai puţină, spune Widerquist. Avem nevoie de oameni care să cheltuie bani şi să muncească mai puţin.

     

  • Lanţurile de magazine alimentare au început să limiteze la raft cantităţile pe care le pot cumpăra clienţii din anumite produse

    Îmbulzeala din ultimele săptămâni a determinat marile lanţuri de magazine alimentare, atât în ţară, cât şi în restul lumii, să limiteze la raft cantităţile de produse pe care le pot achiziţiona clienţii din anumite categorii, întrucât stocurile să ajungă pentru toată lumea.

    În Bucureşti, locaţia Carrefour văzută de ZF a amplasat diferite afişe cu privire la recomandările de cumpărare a produselor în cantităţi rezonabile.  

    Astfel, conducerea magazinului a limitat cumpărarea mai multor produse la o achiziţionare de doar şase bucăţi dintr-un anumit produs per persoană.

    Deşi aceste afişe au fost amplasate la rafturile cu produsele cele mai căutate în această perioadă precum, ulei, făină, mălai, alcool sanitar şi dezinfectanţi, pe afişe limitarea se referă doar la dezinfectanţi, înălbitori, alcool medicinal şi produse derivate.

    Carrefour recomandă clienţilor cumpărarea produselor în cantităţi rezonabile şi doar pentru consumul propriu, iar această limitare de şase produse per persoană este o măsură pentru a preveni cumpărarea iresponsabilă.

    În acelaşi timp, lanţul de magazin Auchan a impus restricţii similare în Capitală, întrucât în locaţia văzută de ZF compania încuraja clienţii să cumpere responsabil.

    Astfel, pentru produse precum orez, făină şi ulei, cantităţile erau limitate la un bax, adică şase bucăţi – la fel ca la Carrefour.

    Este de aşteptat ca şi alţi retaileri alimentari din România să recurgă la această soluţie, întrucât panica generată de distanţarea socială impusă în pandemia COVID-19 i-a determinat pe oameni să îşi facă „provizii”.

    Marile lanţuri de retail au transmis că există stocuri pentru toată lumea, atâta timp cât se cumpără în mod responsabil – adică nu mai mult decât consumi tu şi familia ta.

    Asociaţia Marilor Reţele Comericale spune că există suficiente stocuri şi îi roagă pe oameni să nu intre în panică şi să cumpere doar în funcţie de nevoi.

    Dintr-o reacţie similară, oamenii din Marea Britanie au ajuns să aibă în casă alimente neconsumate în valoare totală de 1 miliard de lire sterline, ceea ce va afecta în viitor evoluţia consumului.

    Deoarece oamenii sunt sensibili la aceste limitări, unii jucători din alte pieţe au încercat să găsească soluţii care să îi determine pe oameni să cumpere responsabil de bună voie.

    Astfel, un magazin din Danemarca a ales o strategie ingenioasă pentru ca gelul antibacterian să ajungă la toată lumea: 6 dolari pentru prima sticlă, 120 de dolari pentru a doua sticlă.

  • Opt români din străinătate, confirmaţi cu coronavirus, au murit

    Opt români aflaţi în străinătate au murit, până duminică, după ce au fost confirmaţi cu noul coronavirus, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică. Şapte dintre aceştia se aflau în Italia, iar unul în Franţa, scrie Mediafax.

    De la începutul epidemiei de Covid-19 şi până duminică, opt cetăţeni români aflaţi în străinătate – 7 în Italia şi unul în Franţa – au decedat.

    Ultima raportare a GCS, cea de sâmbătă, arăta că 7 români şi-au pierdut viaţa din cauza virusului.

    Până în prezent, 43 de cetăţeni români au fost confirmaţi cu Covid-19 (coronavirus): 33 în Italia, 4 în Spania, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Irlanda, unul în Tunisia şi unul în Franţa, anunţă Grupul de Comunicare Strategică.

  • 66 de noi cazuri de infecţie cu noul coronavirus în România

    Grupul de Comunicare Strategică a anunţat duminică 66 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus în România. Numărul total al cazurilor confirmate ajunge astfel la 433, potrivit Mediafax.

    Potrivit GCS, cele 66 de noi cazuri înregistrate de sâmbătă până duminică au fost confirmate la pacienţi cu vârsta cuprinsă între 9 şi 74 ani.

    Numărul total al cazurilor a ajuns astfel la 433.

    „Până în acest moment, pe teritoriul României, au fost confirmate 433 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre cele 433 de persoane confirmate pozitiv, 64 au fost declarate vindecate şi externate (47 la Timişoara, 11 la Bucureşti, 3 la Craiova, 2 la Constanţa şi 1 la Iaşi)”, a transmis GCS.

    În secţiile ATI sunt internaţi 14 pacienţi cu noul coronavirus, dintre care 3 sunt în stare gravă.

    GCS mai anunţă că 4.803 persoane sunt în carantină, iar alte 65.799 sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

  • Pierderile UEFA se ridică la sute de milioane de euro după amânarea EURO 2020

    Preşedintele UEFA, Aleksander Ceferin, estimează că pierderile suferite de UEFA după amânarea EURO 2020 vor fi de sute de milioane de euro, potrivit Welt Am Sonntag.

    Preşedintele UEFA, Aleksander Ceferin, a anunţat că pierderile suferite de forul european vor fi acoperite cu fondul de rezervă al organizaţiei, care ajunge la aproximativ 575 de milioane de euro.

    „Cu siguranţă pierderile vor fi de sute de milioane de euro după amânarea Campionatului European”, a declarat Aleksander Ceferin pentru Welt Am Sonntag.

    Acesta a mai spus că vigilenţa de care UEFA a dat dovadă ar trebui luată ca exemplu şi de politicienii Europei.

    „Cred că Uniunea Europeană se poate inspira din abordarea noastră în ceea ce priveşte criza provocată de pandemia de coronavirus. Avem monedă unică şi frontiere deschise, dar toţi abordează problema diferit în loc să avem o abordare globală. Este păcat”, a declarat preşedintele UEFA.

    UEFA a anunţat că EURO 2020 se va disputa în 2021 din cauza pandemiei de coronavirus.

    Deşi turneul era programat iniţial să se desfăşoare între 12 iunie şi 12 iulie 2020, din cauza crizei generate de pandemia de Covid-19, acesta va avea loc între 11 iunie şi 11 iulie 2021.