BusinessMagazin

Blog

  • Noua ambiţie a PSG, după ce a fost preluată de grupul de investiţii american Arctos Partners: Să construiască un brand global. În numai 12 ani, echipa a ajuns de la 70 mil. dolari la o evaluare de peste 4 miliarde dolari, atrăgând jucători vedetă precum Backham, Messi sau Mbappe şi dominând fotbalul francez şi european

    Înaintea meciurilor importante de pe terenul de acasă al lui Paris Saint-Germain, mulţimea formată din ultras înrăiţi, elitele franceze cu bani şi celebrităţi internaţionale au parte de un spectacol pirotehnic, în timp ce o voce puternică le reaminteşte: “Ici, c’est Paris”, scrie FT. 

    În ultimul an, campionii francezi au găzduit, de asemenea, directori ai grupului de investiţii american Arctos Partners, care a negociat un acord pentru a cumpăra până la 12,5% din clubul de fotbal de la proprietarii săi din Qatar.

    Tranzacţia din această lună a evaluat clubul la peste 4 miliarde de euro, în ciuda faptului că clubul a pierdut sute de milioane de euro de la începutul pandemiei, joacă pe un stadion închiriat cu mai puţin de 50.000 de locuri şi concurează într-un campionat care nu are atractivitatea globală a unora dintre rivalii săi europeni.

    De când Qatar Sports Investments, finanţată de Doha, a preluat controlul în urmă cu 12 ani, printr-o tranzacţie de 70 de milioane de dolari, PSG s-a transformat într-o forţă fotbalistică care a atras jucători vedetă precum David Beckham, Lionel Messi şi Kylian Mbappé, a dominat fotbalul francez şi a luptat pentru primele locuri în Europa.

    Sosirea Arctos, condusă de finanţatorul Ian Charles şi David “Doc” O’Connor, fost director la Madison Square Garden şi la Creative Artists Agency, este menită să marcheze un alt nou capitol.

    Mesajul este că PSG este pregătită să adopte o nouă cultură şi o sustenabilitate financiară în urma ciocnirilor cu organismul european de conducere a fotbalului şi, poate cel mai important, potrivit unor persoane apropiate clubului, că nu mai este un proiect exclusiv qatarez.

    Supranumit în mod derizoriu Qatar Saint-Germain de către fanii rivali care se plâng că puterea sa de foc financiară a schimbat în rău campionatul francez, PSG a câştigat titlul în nouă din ultimele 11 sezoane.

    Dar, în ciuda faptului că QSI a investit aproximativ 1,5 miliarde de euro în club, PSG nu a reuşit să se impună în Uefa Champions League, cea mai prestigioasă competiţie europeană a cluburilor. Joi, echipa a reuşit să se califice în faza eliminatorie a competiţiei din acest sezon cu o remiză de 1-1 împotriva echipei germane Borussia Dortmund. Câştigarea turneului “nu este deloc o obsesie”, potrivit lui Al-Khelaïfi.

    Clubul vrea să acorde prioritate jucătorilor din regiunea Île-de-France, din jurul Parisului, un focar de dezvoltare a tinerelor talente, după ce a renunţat la marii jucători în vârstă Messi şi Neymar în cadrul unei remanieri de vară care va spori importanţa noului său campus de antrenament de 350 de milioane de euro.

    “Construim o echipă care joacă cu adevărat ca o echipă”, a declarat Al-Khelaïfi. “Vrem ca jucătorilor noştri să le facă plăcere să joace, staff-ului nostru să îi placă să antreneze, iar fanilor noştri să se bucure atunci când se uită”.

  • Deşi a trecut ţara printr-o terapie şoc de devalorizare a monedei naţionale cu peste 50% peste noapte, noul preşedinte argentinian Javier Milei vrea în continuare să renunţe la peso şi să dolarizeze economia. ”Obiectivul rămâne acelaşi – să ajungem la dolarizare”

    Preşedintele Javier Milei intenţionează în continuare să renunţe în cele din urmă la peso-ul argentinian după ce a devalorizat puternic moneda ca parte a unei runde iniţiale de terapie de şoc, potrivit ministrului său al economiei, scrie Bloomberg.

    “Obiectivul rămâne acelaşi – să ajungem la dolarizare”, a declarat Luis Caputo pentru LN+ TV în al doilea interviu consecutiv acordat în timpul nopţii.

    Caputo, care a anunţat că noul guvern reduce valoarea peso-ului cu mai mult de jumătate marţi târziu, a refuzat să ofere un termen pentru abandonarea totală a monedei, dar a recunoscut că nu este un obiectiv pe termen scurt.

    “Preşedintele a făcut întotdeauna campanie pentru dolarizare şi închiderea băncii centrale”, a declarat Caputo. “Aceste steaguri de raliu nu au fost lăsate deoparte”.

    Ca un ecou al comentariilor făcute de oficialii băncii centrale mai devreme în cursul zilei, ministrul economiei a declarat că devalorizarea agresivă a monedei din această săptămână a fost menită să înceapă să reancoreze aşteptările privind inflaţia. Creşterile anuale ale preţurilor de consum au trecut în galop de 160% chiar înainte de salba de deschidere a lui Milei, care a inclus şi reduceri agresive ale cheltuielilor, pe fondul aşteptărilor că durerea va deveni mai acută pe termen scurt.

    Inflaţia lunară a atins aproape 13% în noiembrie, potrivit datelor publicate miercuri de agenţia naţională de statistică.

    În loc să devalorizeze treptat, noul guvern a optat în schimb pentru “overshooting” pentru a aduce rata oficială aproape de cele observate pe pieţele paralele, a declarat Caputo. Scopul este de a “conţine această inflaţie reprimată”, precum şi aşteptările, şi de a împiedica creşterea lunară a preţurilor să depăşească 20%, a adăugat el.

  • Sorin Pâslaru, ZF: Cel mai important număr din buget: 350 mld. euro PIB în 2024. Toată lumea la masă pentru un singur obiectiv – 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie în 2035

    Cel mai important număr din bugetul pe 2024 proaspăt afişat pe site-ul Ministerului Finanţelor este valoarea estimată în euro a PIB-ului pe anul următor: 350 mld. euro. Cu toate suişurile şi coborâşurile, economia României acumulează putere an după an şi iată că în valoare absolută suntem la un PIB de zece ori mai mare decât cel din 1999.

    Pe măsură ce intrăm în categoria unui PIB măsurat în sute de miliarde de euro, orice procent de creştere reală de 3-5% în lei, care cu ajutorul stabilităţii cursului valutar devine 7-10% în euro, înseamnă zeci de miliarde de euro bune de valoare adăugată suplimentară anual. De acum înainte, miza cea mare este să ne ducem spre 1.000 miliarde euro PIB, iar până în 2035 ţinta este fezabilă. Cu o creştere reală de 5% pe an, România poate ajunge să îşi exprime PIB-ul în patru cifre în miliarde de euro până 2035, peste 12 ani.

    De obicei statisticienii se uită mai mult la valoarea PIB per capita, care înseamnă produsul intern brut împărţit la numărul populaţiei. Aici, România stă foarte prost, fiind la penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei, la valoarea absolută şi nu la valoarea puterii de cumpărare. Dar economiile mari, în momentul în care ajung în zona unor volume de PIB semnificative, puterea în sine a economiei creează un magnetism pentru celelalte ţări mai mici din regiune, care accelerează creşterea noului pol.

    Pe măsură ce România îşi va acorda puterea economică cu puterea populaţiei, puterea geografică şi puterea suprafeţei, atractivitatea României, a Bucureştiului, a marilor oraşe şi a  ţării în general va creşte semnificativ în regiune.

    Un alt indicator esenţial care este necesar să fie urmărit pentru ca puterea în regiune a economiei româneşti să ajungă la ceea ce merită cu adevărat este salariul minim net pe economie, astăzi aflat la sub 450 de euro. Cu un PIB de 1.000 miliarde euro, economia României va fi capabilă, în 2035, să plătească un salariu minim de 1.000 euro net.

    Acestea sunt cele două cifre pe care oricine vine la putere în următorul deceniu în România trebuia să le aibă în minte. 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie.

    În 2024, salariul mediu net prognozat este de 950 euro. Dacă rămâne un ritm de creştere de peste 10% pe an a salariului mediu, cum a fost în ultimii cinci ani, există posibilitatea atingerii acestui nivel al salariului minim de 1.000 euro chiar mai repede decât va atinge PIB-ul 1.000 miliarde euro.

    Aceste ţinte nu pot deveni realitate decât dacă businessul şi politicul, multinaţionalele, antreprenorii, guvernul şi primarii se aliniază pentru a atinge aceste obiective. Odată puse pe masă aceste cifre: 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie, se vor identifica resursele şi mijloacele necesare pentru atingerea lor într-un timp cât mai scurt.

    Bucureştiul va juca un rol esenţial pe acest drum. În condiţiile în care în jurul nostru până la Varşovia, la vest, şi până la Istanbul, la sud, nu există ţări mai numeroase şi capitale mai puternice, Capitala va deveni, odată cu extinderea internaţională a firmelor cu capital privat românesc, un hub al Balcanilor, iar ambiţia ar trebui să fie o rivalitate cu marile centre de business din Vest şi noile rezervoare de bani din Golf.

    A trecut neobservată în România o pierdere colosală a Europei în faţa ţărilor din Golf: capitala Arabiei Saudite, Riad, a câştigat dreptul de a organiza în 2030 Expoziţia Internaţională, un concept care energizează toate ţările lumii pentru a-şi arăta o dată la cinci ani ce au mai preţios, ce tehnologii au adoptat şi cum văd viitorul. Turnul Eiffel a fost de altfel un prim produs al Expoziţiei Internaţionale, în 1889. Riadul a concurat cu Roma, iar banii Qatar-ului, Arabiei Saudite şi ai Dubaiului au convins inclusiv Franţa să voteze cu arabii şi să îşi trădeze vecinii. Centrele de putere şi financiare ale lumii se mută spre est.

    România trebuie să se uite cu atenţie în jur şi odată ce îşi stabileşte obiectivele să găsească şi soluţia. Toată lumea la masă pentru un singur obiectiv: 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie în 2035.

  • Datele din China pictează o imagine sumbră a creşterii economice. Beijingul a stabilit cel mai mic obiectiv de creştere anuală din ultimele decenii la 5%

    Economia Chinei a înregistrat rezultate mixte în noiembrie, în condiţiile în care factorii de decizie continuă să se lupte cu o serie de provocări, inclusiv cu încetinirea sectorului imobiliar şi deflaţia, scrie Bloomberg. 

    Producţia industrială a crescut cu 6,6% în ritm anual, peste aşteptările analiştilor. Vânzările cu amănuntul au fost mai mici decât se anticipase, crescând cu 10,1% în această lună.

    Datele economice din noiembrie sunt influenţate de efectele de bază din anul precedent, când etapele finale ale politicii de trei ani a ţării de zero coviziuni au cântărit puternic asupra activităţii de consum.

    Publicaţiile economice ale ţării au fost urmărite îndeaproape în acest an, pe fondul îngrijorărilor legate de ritmul de creştere. Beijingul a stabilit cel mai mic obiectiv de creştere anuală din ultimele decenii la 5%.

  • UE nu a reuşit să ajungă la un acord asupra unui pachet critic de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, după ce premierul Ungariei Viktor Orbán s-a opus prin veto propunerii, punând sub semnul întrebării sprijinul continuu al Europei pentru Kiev

    UE nu a reuşit să ajungă la un acord asupra unui pachet critic de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, după ce premierul Ungariei, Viktor Orbán, s-a opus prin veto propunerii, punând sub semnul întrebării sprijinul continuu al Europei pentru Kiev, scrie FT. 

    Prăbuşirea discuţiilor privind finanţarea, considerată crucială pentru stabilitatea financiară a Ucrainei până în 2024, survine după eşecurile repetate ale Congresului SUA de a ajunge la un acord asupra unui pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari propus de Casa Albă. Acest lucru a generat temeri legate de slăbirea hotărârii Occidentului de a susţine ţara, care continuă să lupte împotriva Rusiei.

    Liderii UE, care au fost blocaţi în negocieri asupra pachetului până la primele ore ale zilei de vineri, se vor întoarce la Bruxelles la începutul anului 2024 pentru discuţii privind finanţarea, cu posibile opţiuni de a oferi bani Kievului fără contribuţia lui Orban.

    Eforturile eşuate au fost anunţate la câteva ore după ce liderii au convenit să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina – o etapă importantă pe calea Kievului de a adera la UE odată ce războiul cu Rusia se va încheia şi o aprobare de către Bruxelles a traiectoriei occidentale a ţării.

  • Walt Disney, bătălie acerbă: investitorul activist Nelson Peltz vrea 2 locuri în CA

    Bătălia iminentă are loc într-un moment crucial pentru Disney, în condiţiile în care compania încearcă să revigoreze francizele creative, să facă afacerea de streaming profitabilă şi să găsească parteneri care să ajute la construirea viitorului digital al ESPN.

    Trian Fund Management al lui Peltz, care deţine acţiuni Disney în valoare de aproximativ 3 miliarde de dolari, a renunţat la o ofertă pentru un loc în consiliul de administraţie în februarie, când conglomeratul media a prezentat un plan de restructurare cuprinzător care a abordat criticile sale.

    Trian i-a nominalizat joi pe Peltz şi pe fostul director financiar al Disney James „Jay” Rasulo.

    „În calitate de cel mai mare acţionar activ al Disney, nu mai putem sta cu mâinile în sân în timp ce directorii în funcţie şi înlocuitorii lor aleşi manual stau în calea schimbărilor necesare”, a declarat Trian, prezentând argumentele pentru cei doi candidaţi independenţi la funcţia de director.

    După ce a semnalat că ar putea nominaliza până la patru directori, Peltz a redus numărul la doi. Decizia a venit după ce Disney şi-a revizuit statutul şi după ce compania a anunţat că va adăuga doi noi directori.

    „Disney este una dintre cele mai emblematice companii din lume, cu o amploare de neegalat, o loialitate a clienţilor de neegalat, o proprietate intelectuală de neînlocuit şi un volan comercial de invidiat”, a declarat Trian.

    Preţul acţiunilor Disney a crescut joi cu 1,1%, la 93,94 dolari. Acţiunile sunt în creştere cu 8% în 2023; S&P 500 a câştigat mai mult de 20% în această perioadă.

    „Sunt mai puţin îngrijorat de distragerea atenţiei (de un război prin procură) şi mai îngrijorat de cât de complicat este totul”, a declarat analistul media de la LightShed Partners, Rich Greenfield. „Sunt atât de multe probleme, toate deodată, în timp ce se face cea mai mare reducere de costuri din istoria companiei”.

    Rasulo s-a alăturat companiei Disney în 1986 şi a lucrat în diverse poziţii înainte de a fi numit preşedinte al Walt Disney Parks and Resorts în 2002, unde a supravegheat o extindere majoră a parcului tematic California Adventure din cadrul Disneyland Resort.

    Un fost director Disney care a lucrat cu Rasulo l-a descris ca fiind un operator priceput din punct de vedere financiar, care putea fi totuşi dur şi sarcastic, al cărui stil de conducere contrasta cu Iger, afabil şi rafinat.

    Împreună, Peltz şi Rasulo se poziţionează în faţa altor investitori ca fiind persoanele de care compania are nevoie acum pentru a reduce costurile, a stabili un plan de succesiune sensibil şi a moderniza operaţiunile de streaming ale companiei.

    Rasulo a devenit director financiar al Disney în 2010, făcând schimb de posturi cu Tom Staggs, pe atunci director financiar. Exerciţiul a fost considerat la vremea respectivă ca fiind o extindere a experienţei de management a fiecărui director executiv, în timp ce aceştia concurau pentru postul nr. 2 la Disney, poziţionând candidatul câştigător ca succesor probabil al directorului executiv Bob Iger.

    El a părăsit Disney în 2015, după ce a fost refuzat în funcţia de director de operaţiuni.

    Învingătorul la tragerea la sorţi a directorilor executivi, Staggs, a părăsit Disney un an mai târziu, după ce a aflat că nu va obţine postul de conducere.

    Trian a criticat performanţele financiare ale Disney, observând că profitul pe acţiune din cel mai recent an fiscal este mai mic decât în urmă cu zece ani. Marjele de pe afacerea de streaming a companiei şi de pe operaţiunile sale media sunt în urma colegilor, susţine Trian. Iar lansările de filme continuă să fie sub aşteptări.

    „Pentru acţionari, această performanţă sub aşteptări a distrus valoarea”, a scris Trian.

    Trian susţine că directorii care nu fac parte din conducere deţin în mod colectiv mai puţin de 15 milioane de dolari din acţiunile Disney, iar Iger a vândut, de asemenea, cea mai mare parte a participaţiei sale, ceea ce sugerează că board-ul şi CEO-ul „nu au convingerea că lucrurile se vor îmbunătăţi”.

    Fondul lui Peltz susţine că „cauza principală a performanţelor slabe ale Disney” este faptul că consiliul de administraţie este prea apropiat de Iger şi că îi lipseşte „concentrarea, alinierea şi responsabilitatea”.

    Disney a emis o declaraţie, afirmând că consiliul său diversificat şi foarte bine calificat se concentrează pe performanţa pe termen lung a companiei, pe iniţiativele strategice de creştere, inclusiv pe transformarea continuă a afacerilor companiei, pe creşterea valorii acţionarilor şi pe găsirea unui succesor pentru Iger.

    Compania notează că Trian este în parteneriat cu Isaac Perlmutter, un director al Marvel Entertainment, care a fost înlăturat în martie.

    În ultimele 12 luni, Disney a restructurat compania şi a redus semnificativ costurile. Luna trecută, compania a declarat investitorilor că este pe cale să realizeze economii de costuri de aproximativ 7,5 miliarde de dolari – cu 2 miliarde de dolari mai mult decât obiectivul iniţial.

    Disney a mai spus că va depune eforturi pentru a face profitabilă afacerea de streaming, pentru a transforma ESPN în brandul „preeminent” ”l sportului digital, pentru a îmbunătăţi performanţa studiourilor sale de film şi pentru a „accelera” creşterea în parcurile sale tematice, prin investiţii de 60 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

    Trian a declarat că, de când a acordat timp Disney „pentru a dovedi că poate îndrepta nava” în februarie şi până la reangajarea sa în urmă cu câteva săptămâni, acţionarii au pierdut aproximativ 70 de miliarde de dolari din valoare.

    Disney anunţase luna trecută numirea lui James Gorman, preşedinte şi director general al Morgan Stanley, şi a lui Jeremy Darroch, un veteran în domeniul media şi fost director general al grupului Sky, în calitate de noi directori.

  • Ceaţă, ploaie şi carosabil umed, vineri dimieaţa, pe mai multe artere din ţară

    Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, la această oră, nu sunt semnalate drumuri naţionale sau autostrăzi cu circulaţia oprită ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile.

    Ceaţa reduce vizibilitatea în trafic sub 200 de metri, pe alocuri chiar sub 50 de metri, pe mai multe artere rutiere din judeţele Gorj, Timiş şi Vâlcea.

    Sunt precipitaţii sub formă de ploaie, carosabilul fiind umed, pe mai multe drumuri din judeţele Brăila, Călăraşi, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Tulcea, dar şi în mun. Bucureşti.

    Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 Bucureşti-Piteşti, A2 Bucureşti-Constanţa, A3 Bucureşti-Ploieşti, DN 1 Ploieşti-Braşov şi DN 7 Râmnicu Vâlcea-Sibiu, se circulă pe un carosabil umed, fiind semnalate precipitaţii sub formă de ploaie, vizibilitatea fiind bună.

    Pentru a nu fi implicaţi în producerea de accidente rutiere, poliţiştii le recomandă şoferilor să folosească luminile de ceaţă, precum şi sistemele de iluminare-semnalizare şi de climatizare-dezaburire, pentru a vedea şi a fi observaţi în trafic; să reducă pe cât posibil viteza de deplasare; să circule cu foarte mare atenţie, pentru a putea evita orice obstacol; să evite pe cât posibil manevra depăşirii, iar dacă este necesar, să o realizeze numai după o asigurare temeinică; să păstreze în mers o distanţă suficient de mare între autovehicule, pentru a putea opri în condiţii de siguranţă; să manifeste permanent o conduită preventivă la volan.

  • Se prefigurează o nouă tranzacţie gigant în piaţa de tehnologie: Compania de analiză a datelor Alteryx ar putea fi preluată pentru 5 mld. dolari

    Un consorţiu de capital privat condus de Insight Partners şi Clearlake Capital Group se află în discuţii avansate pentru a prelua compania de software de analiză a datelor Alteryx pentru aproximativ 5 miliarde de dolari, inclusiv datoriile, potrivit Reuters. 

    Tranzacţia ar veni în condiţiile în care concurenţa acerbă din partea marilor rivali, precum Microsoft şi Oracle, precum şi eşecurile în câştigarea de noi afaceri, au suprimat evaluarea Alteryx şi au făcut din aceasta o ţintă de achiziţie.

    Insight şi Clearlake sunt în discuţii pentru a plăti peste 50 de dolari pe acţiune în numerar pentru Alteryx, au declarat sursele, avertizând că negocierile nu au fost finalizate. O astfel de tranzacţie ar reprezenta o primă de peste 65% faţă de preţul acţiunilor Alteryx pe 5 septembrie, ultima zi de tranzacţionare înainte ca Reuters să anunţe că Alteryx analizează o vânzare.

    Symphony Technology Group, o altă firmă de private equity, a fost, de asemenea, în cursă pentru Alteryx şi ar putea încerca în continuare să încheie o tranzacţie. 

  • Tranzacţie istorică: Gigantul italian Campari cumpără producătorul francez de coniac Courvoisier pentru 1,2 mld. dolari

    Compania italiană Campari a acceptat joi să cumpere casa franceză istorică de coniac Courvoisier de la Beam Suntory pentru 1,2 miliarde de dolari, marcând astfel un mare pas spre brandy prin cea mai mare achiziţie înregistrată de Campari, scrie Reuters. 

    Achiziţia unui brandy de cognac din top patru este încununarea realizărilor directorului general Bob Kunze-Concewitz, care urmează să plece anul viitor după ce a condus Campari printr-o lungă listă de tranzacţii, inclusiv achiziţionarea Grand Marnier pentru 490 de milioane de euro în 2016.

    “Crăciunul a venit mai devreme pentru Campari în acest an”, a declarat Kunze-Concewitz analiştilor.

    Grupul italian, care vrea ca jumătate din creşterea sa să fie alimentată de achiziţii, în timp ce încearcă să devină un concurent mai serios pentru giganţii din domeniul băuturilor spirtoase Diageo (DGE.L) şi Pernod Ricard (PERP.PA), a declarat că cognacul va deveni acum a patra parte importantă a grupului, alături de aperitive, bourbon şi tequila.

    Campari deţinea anterior doar un singur brand mai mic de cognac, Bisquit, potrivit site-ului său, deşi Grand Marnier, un amestec de cognac şi lichior de portocale, este o parte esenţială a portofoliului său.

    Tranzacţia va consolida prezenţa Campari în Statele Unite, care reprezintă 55% din vânzările Courvoisier, şi oferă un potenţial de transformare în regiunea Asia-Pacific – de asemenea, o piaţă mare de cognac, condusă de China.

  • Guvernul aprobă bugetul pe 2024. Ciolacu: E axat pe investiţii

    „Adoptăm astăzi (joi – n.r) Bugetul de Stat pe 2024, unul axat pe investiţii de circa 7% din PIB. Anul viitor, investiţiile vor contribui cu jumătate la creşterea economică, iar creşterea investiţiilor va fi dublă faţă de cea a consumului! Aici este, de fapt, cheia dezvoltării României! Ţintim o creştere economică de 3.4%, a doua cea mai mare din UE. Asta înseamnă 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României faţă de acest an. Bugetul asigurărilor sociale, pe care îl aprobăm tot azi, probează că există bani atât pentru creşterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflaţiei, de 13,8%, cât şi pentru recalcularea pensiilor din 1 septembrie! Sunt prevăzute şi fonduri pentru a creşte alocaţiile şi ajutoarele sociale. Majorăm, aşa cum am promis, salariile profesorilor şi există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar – nu şi la demnitari”, spune Marcel Ciolacu.

    El precizează că investiţiile sunt de 120 miliarde de lei – „un record absolut după 1989”.

    „Avem cel mai mare buget din istorie la Educaţie, cu peste 21 miliarde lei mai mult faţă de 2023. La Transporturi, alocăm cu 27% mai mulţi bani pentru a susţine investiţiile din infrastructură. Asta înseamnă 6,5 miliarde lei în plus pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi şi lucrări de modernizare a porturilor! Există de asemenea suplimentări majore, între 30 şi 50% în plus pentru Sănătate (inclusiv CNAS), Mediu şi Dezvoltare. Aici vorbim despre Programul Anghel Saligny, unde alocăm cu 3,7 miliarde lei mai mult, dublu şi ceva faţă de 2023! Există un plus de 10% şi la investiţiile din PNDL. Finanţăm masiv toate priorităţile guvernării: capitalul uman din educaţie, noi unităţi moderne în sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului şi modernizarea condiţiilor de trai în comunităţile rurale! Toate sunt nevoi reale ale ţării şi răspund aşteptării românilor”, adaugă premierul.

    De asemenea, el precizează că nu vor fi creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul multiplicării economice a investiţiilor şi, evident, al luptei contra evaziunii.

    „Am pretenţii sporite de la Fisc şi Vamă în 2024, să-şi facă mai bine treaba cu instrumentele digitale adecvate pe care le au acum, e-factura, e-transport, e-sigiliu. În plus, avem pe agendă azi decizii precum modificarea Codului Vamal, adoptarea Strategiei Anti-fraudă şi un nou proiect de digitalizare la Ministerul de Finanţe. Efectul cumulat trebuie să fie reducerea evaziunii şi colectarea mult mai bună la buget. Avem un buget sustenabil: investiţii de peste 7% din PIB, mai mari decât deficitul bugetar, programat la 5%! Iar inflaţia va continua să scadă, aţi văzut că la noiembrie este deja la 6,7%, ţinta noastră pentru 2024 este să scadă undeva spre 5-6%. Adică la jumătate faţă de momentul când am preluat mandatul de premier. În paralel, continuăm reducerea cheltuielilor statului. Săptămâna asta am discutat reorganizarea a 6 ministere, săptămâna viitoare continuăm cu restul. În final, vor rămâne mai puţine instituţii, cu puncte unice de avizare a documentelor, reducând astfel birocraţia”, menţionează Marcel Ciolacu.

    De asemenea, el vorbeşte despre atingerea obiectivelor şi pe 2023 şi spune că vineri va fi depusă cererea de plată numărul 3 din PNRR.

    „Trimitem şi ultimele deconturi pentru banii europeni din exerciţiul care se încheie la final de an. Iar în ţară, respectăm ce am promis administraţiilor locale: azi alocăm bani pentru cheltuielile descentralizate la nivel de comune, oraşe şi municipii. Am lăsat la final salariul minim pe 2024, care va creşte cu siguranţă. Propunerea noastră este 3700 de lei de la 1 iulie, ca să asigurăm cele 6 luni de predictibilitate mediului de afaceri. Până atunci, păstrăm facilitatea de 200 de lei scutiţi de taxe din salariul minim brut. Acest buget, votat de Parlament înainte de Crăciun, ne va permite în 2024 să investim sume fără precedent pentru a construi viitorul României”, încheie Ciolacu.

    Şedinţa Guvernului a început la ora 21.10, deşi era programată la ora 11.00.