BusinessMagazin

Blog

  • Cât au crescut ratele creditelor ipotecare legate de ROBOR şi IRCC în acest an şi ce va urma în 2023?

    ♦ Pentru un credit ipotecar de 250.000 de lei pe o perioadă de 30 de ani, la niveluri ale IRCC de 5,7%, respectiv 6%, ratele ar ajunge la 1.869 lei, respectiv 1.922 lei.

    Pentru un credit ipotecar legat de ROBOR, care a ajuns la 7,63% în decembrie 2022, în valoare de 200.000 lei, pe 30 de ani, rata creditului este cu circa 58% mai mare faţă de decembrie 2021, nivelul din luna decembrie 2022 fiind de 1.849 lei. Pentru un credit ipotecar de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, rata creditului ipotecar a ajuns la 2.311 lei.

    Pe de altă parte, în ultimul an rata pentru un credit ipotecar nou legat de IRCC a crescut cu aproximativ 40%, ajungând la 1.272 lei pentru un credit ipotecar de 200.000 lei pe o perioadă de 30 de ani şi 1.590 lei pentru un credit ipotecar de 250.000 lei pe 30 de ani.

    În condiţiile în care IRCC urcă la 5,7% sau 6% în 2023, conform estimărilor ZF, ratele creditelor ipotecare legate de IRCC ar creşte cu circa 18%, respectiv 21%. Astfel, la un credit ipotecar de 200.000 lei pe o perioadă de 30 de ani, la un nivel al IRCC de 5,7%, respectiv 6%, rata ar ajunge la 1.496 lei, respectiv 1.538 lei.

    Pentru un credit ipotecar de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, pentru aceleaşi cotaţii ale indicelui, ratele ar ajunge la 1.869 lei, respectiv 1.922 lei

    Indicele de referinţă IRCC pentru creditele retail în lei ce va fi folosit în T1/2023 creşte peste 5,7%, de la 4,06% la final de 2022. Œn T2/2023 indicele poate ajunge la 6%, însă rămâne sub ROBOR la 3 luni, aflat acum peste 7,6%.


     

     

  • Surpriză: Ce se întâmplă cu magazinele Penny din România

    Dis­counterul german Penny a deschis în 2022 un total de 36 de magazine noi în România, fiind primul an când a depăşit pragul de 30 de unităţi inaugurate

    Dis­counterul german Penny, unul dintre cei mai activi retaileri din România, îşi continuă planul de expansiune prin deschiderea a 13 noi magazine în luna decembrie, ajungând la un total de 36 de magazine noi în 2022.

    Este primul an în care discounterul inaugurează peste 30 de filiale în întreaga ţară.

    În urma acestor investiţii, reţeaua are  336 de magazine. Penny are patru centre logistice situate în localităţile Ştefăneştii de Jos, Turda, Bacău şi Filiaşi.

    În cursul lunii decembrie, retailerul deschide noi unităţi în Copşa Mică, judeţul Sibiu, Plopeni, judeţul Prahova, Şomcuţa Mare, judeţul Maramureş, Budeşti, judeţul Călăraşi, Valea Lupului, judeţul Iaşi,  Ghermăneşti, judeţul Ilfov, Crâng, judeţul Buzău, Livada, judeţul Satu Mare, Crasna, judeţul Sălaj, Podul Iloaiei, judeţul Iaşi, Bucureşti, Vidra, judeţul Ilfov, Şag, judeţul Timiş.

    Până în 2029, PENNY îşi propune să atingă cifra de 600 de magazine. În materie de logistică, la finalul anului trecut, PENNY  a inaugurat cel de-al patrulea depozit de la Filiaşi, judeţul Dolj.

    Reţeaua Penny, parte din grupul german REWE, are o echipă de peste 5.800 de angajaţi. Compania a încheiat anul trecut cu afaceri de 5,4 mld. lei, plus 14%.

     

     

  • Noua zonă imobiliară fierbinte din Bucureşti. Investitorii se bat să arunce cu milioane

    SIF SPV TWO SA, parte a Grupului SIF Banat-Crişana, a devenit proprie­ta­rul terenului, potrivit CITR. Contestaţiile au fost respinse de Tribunalul Bucureşti şi contractul a fost semnat.

    Tabogo Property, companie deţi­nută de investitorul canadian Michael Topolinski, a depus în data de 23 mai 2022 la Bucureşti o contestaţie împo­triva licitaţiei adjudecate de SIF Banat-Crişana cu o săptămână înainte pentru Fabrica de ţigări Belvedere, la suma de 33,59 milioane de euro.

    Proprietatea aferentă fostei fabrici de industrializare a tutunului este loca­lizată în zona centru-vest a Capitalei, care cuprinde perimetrul Orhideea – Pasajul Basarab şi împrejurimile staţii­lor de metrou Grozăveşti, Petrache Poenaru şi Politehnica. Anterior, pro­prietatea s-a aflat în patrimoniul societăţii Interagro SA controlată de Ioan Neculaie, societate aflată în reorganizare.

    Terenul aferent fostei fabrici „Tu­tunul românesc“ situat în Bulevardul Regiei nr. 2, în suprafaţă de 62.491mp a fost tranzacţionat în luna mai 2022, în cadrul licitaţiei publice organizate de CITR, pentru suma de 33,59 mili­oane de euro sau 537 euro/mp.

    Prin urmare, tranzacţia a fost fi­nalizată în data de 12 decembrie 2022, când contractul a fost semnat şi astfel SIF SPV TWO SA a devenit proprie­tarul terenului. Această tranzacţie ges­tionată de echipa CITR este cea mai mare tranzacţie cu terenuri din Bu­cureşti din ultimii ani şi totodată una dintre cele mai mari tranzacţii în in­solvenţă de anul acesta.

    Tranzacţia este una dintre cele mai mari care implică terenuri din Bu­cureşti în ultimii ani şi va „debloca“ ultimul mare lot din zona Grozăveşti, una dintre cele mai fierbinţi zone ale Ca­pitalei. Terenul este amplasat vizavi de cel al lui Ion Ţiriac, unde miliar­da­rul deja a demarat procedura pentru construirea unui proiect rezidenţial.

    Aceasta este a doua mare fostă platformă industrială vândută în ulti­mul an după ce în decembrie 2021 cei de la Speedwell anunţau achiziţia platformei Griro din Capitală.

    Zona Grozăveşti din Bucureşti atrage tot mai multe proiecte rezidenţiale, fiind atât în proximitatea zonei de birouri de la Orhideea, cât şi pe un drum ce urmează a fi modernizat şi care va fi extins atât până în centura actuală a Capitalei cât şi spre viitoarea A0 printr-un drum radial care va avea statut de drum expres.

    Dincolo de teren, pe lotul respectiv sunt mai multe construcţii încadrate la monumente istorice. Potrivit CITR, din totalul suprafeţei, 42.568 mp de teren poate fi curăţat, în timp ce 19.923 mp reprezintă teren ocupat de monumente istorice care nu pot fi demolate.

    Pe terenul de 6,2 hectare efectiv se poate construi pe o suprafaţă de patru hectare, iar luând în calcul o înălţime medie de opt etaje, un dezvoltator ar putea livra până la 180.000 de metri pătraţi suprafaţă construită, un proiect ce ar putea fi evaluat la circa 400 mil. euro. Având în vedere dimensiunile terenului, acolo ar putea fi dezvoltat un proiect imobiliar mixt, care să includă atât birouri, cât şi rezidenţial. În plus, şi Ion Ţiriac, care deţine terenul de la Ascensorul, vizavi de Tutunul Românesc, are în plan dezvoltarea unui proiect rezidenţial.

    În ultimii cinci ani zona Orhideea a înregistrat o creştere explozivă – a fost finalizat proiectul Business Garden Bucharest de 43.000 mp, Forte a finalizat clădirile The Bridge I, II şi III – cele trei fiind deja cumpărate de Dedeman, iar CA Immo a dezvoltat proiectul Orhideea Towers Ð deţinut acum tot de Pavăl Holding. Tot în aceeaşi zonă cehii de la PPF au cumpărat un teren pentru construcţia unei clădiri de birouri lângă pasajul Basarab.

    Interagro a fost desemnată la începutul anului 2000 câştigătoarea licitaţiei de privatizare a Societăţii Naţionale Tutunul Românesc organizată de Ministerul Agriculturii, dar în urma unui litigiu, compania de ţigarete a revenit în proprietatea statului, iar procesul deprivatizare a fost reluat. În 2004, compania CTS a cumpărat pachetul majoritar al GalaxyTobacco, Interagro rămânând cu sub 1% din acţiuni. În urma unor majorări de Capital, Ioan Niculae a preluat ulterior compania de tutun.

  • Lumea crypto mai primeşte o lovitură: Core Scientific, una dintre cele mai mari platforme de minat bitcoin din SUA, a cerut intrarea în faliment

    Core Scientific, una dintre cele mai mari platforme de minat bitcoin cotate la bursă în Statele Unite a cerut intrarea în faliment, în timp ce companiile se luptă cu scăderea preţurilor la jetoane şi cu creşterea costurilor pentru activitatea de producere a criptomonedelor, care necesită un consum mare de energie, raportează Financial Times.

    Compania a declarat că intenţionează să continue să funcţioneze şi să producă bitcoin în timp ce va încerca să ajungă la un acord de restructurare cu finanţatorii săi.

    Platforma de minat criptomonede cotată la Nasdaq este un element constitutiv al indicelui Russell 2000, un indice de referinţă larg răspândit al companiilor americane mai mici, ceea ce înseamnă că falimentul său va afecta portofoliile multor investitori şi va adânci problemele industriei crypto. Valoarea sa de piaţă a atins aproape 3 miliarde de dolari în aprilie, dar de atunci a scăzut la mai puţin de 100 de milioane de dolari, potrivit datelor FactSet.

    Acţiunile Core Scientific au scăzut cu 98% în acest an.

    “Depunerea acestor dosare a fost necesară din cauza scăderii performanţelor operaţionale şi a lichidităţilor companiei, care au fost afectate de scăderea prelungită a preţului bitcoin [şi] de creşterea costurilor energiei electrice”, a precizat Core Scientific într-o declaraţie.

    Preţul bitcoin, cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu peste 65% în acest an în raport cu dolarul, atingând minimele ultimilor doi ani.

  • Urmează un val de amenzi usturătoare: Sancţiuni record de până la 7.500 de lei pentru toţi românii care folosesc articole pirotehnice

    Conform legislaţiei în vigoare, persoanele fizice nu au dreptul să deţină şi să utilizezesau articole pirotehnice dacă nu fac dovada calităţii de artificier, respectiv de pirotehnician autorizat şi nu reprezintă o persoană juridică autorizată şi înregistrată conform prevederilor legale.

    Prin excepţie de la această regulă, doar persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani pot deţine şi utiliza articole pirotehnice din categoriile 1 şi P1;

    Mai exact, vorbim despre Legea nr. 126 din 27 decembrie 1995 privind regimul materiilor explosive, care reglementează utilizarea materialelor pirotehnice.

    Persoanele care nu respect regulile legii anterior menţionate se pot alege cu o amendă care poate ajunge la 7.500 de lei.

    Sancţiunile contravenţionale cu amendă pot fi aplicate şi persoanelor juridice. În cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor se majorează cu 100%.

    De asemenea, sunt anumite cazuri în care se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, cum ar fi:

    1. efectuarea fără drept de operaţiuni cu articole pirotehnice;

    2. comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1 către persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani;

    3. comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni.

    Articole pirotehnice din categoria P1 sunt articole pirotehnice, altele decât articolele pirotehnice de divertisment şi articolele pirotehnice de scenă, care prezintă un risc scăzut, conform Hotărârii 1102/2014 pentru clasificarea articolelor pirotehnice;

    Folosirea articolelor pirotehnice este interzisă în următoarele situaţii:

    • între orele 24.00 şi 6.00, cu excepţia perioadelor autorizate, precum şi a evenimentelor de interes local, naţional sau internaţional, în baza aprobării autorităţilor locale;
    • la o distanţă mai mică de 50 de metri de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 m faţă de cele cu peste 4 niveluri;
    • la o distanţă mai mica de 500 m de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaţiile de gaze;
    • la o distanţă mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice şi petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie;
    • în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanşe sau căderi de piatră;
    • pe drumurile publice deschise circulaţiei rutiere, pe aleile pietonale şi în spaţii deschise cu aglomerări de persoane ;
    • la o distanţă mai mică de 500 m de păduri.

  • Marile staţiuni de schi ale Europei îşi majorează preţurile cu 10%, dar schiorilor britanici nici că le pasă

    Peste 20 dintre cele mai im­portante staţiuni de schi din Europa şi-au majorat preţurile cu cel puţin 10% pentru această iarnă, sporind problemele cu care se confruntă iubi­torii de zăpadă britanici după două sezoane serios afectate de pandemie, scrie Bloomberg.

    Criza de energie din Europa în­seamnă că schiatul va fi acum mai rece, mai lent şi scump, în timp ce grevele din Marea Britanie înseamnă că simpla deplasare către şi de la staţiuni va fi o problemă pentru mulţi care vor să călătorească de Crăciun.

    În Alpi, staţiunea franceză Avo­riaz a majorat preţurile permiselor de schi pentru prima dată în ultimii doi ani. În Val Thorens, o altă destinaţie franceză, încălzirea skilifturilor se opreşte automat când se deschid uşile. Lifturile din Saas-Fee, Elveţia, au viteze reduse pentru a economisi energie.

    Preţurile sunt în creştere în în­treaga Europă. O săptămână în staţi­unea elveţiană Zermatt costă acum 1.367 de lire pe persoană, cu 25% mai mult decât anul trecut. În Franţa, Val Thorens şi Meribel au majorat preţu­rile cu aproximativ 15%. Şi Bansko din Bulgaria a majorat preţurile.

    Şi totuşi, rezervările turiştilor bri­tanici pentru vacanţe la schi înregis­traseră o creştere de 35% până la finalul lunii noiembrie comparativ cu 2019. Cererea este ridicată deşi lira slăbită, criza energiei din Europa şi temerile privitoare la schimbările climatice înseamnă că pachetele sunt cu aproximativ 25% mai scumpe faţă de nivelurile de dinaintea pandemiei.

    „Inflaţia a adus clar scumpiri, însă pentru schiorii pasionaţi călăto­ria anuală pentru schi este o vacanţă non-negociabilă“, arată Richard Sinclair, CEO al tour operatorului SNO.

    Cererea de vacanţe la schi este în continuare solidă şi în Europa, euro­penii scurtându-şi călătoriile pentru a face economii, dar nerenunţând cu totul la schi, relevă un sondaj realizat recent în rândul a 3,000 de persoane pentru asociaţiile de turism de iarnă din Austria, Germania şi Elveţia.

    O mare parte a entuziasmului britanic are legătură cu rezervăriile timpurii din 2022, după ce pandemia a dat peste cap planurile oamenilor doi ani la rând.

    „A fost cea mai bună perioadă de early booking pe care am văzut-o în 20 de ani“, arată Diane Palumbo, director de marketing la Skiworld, cel mai mare tour operator indepen­dent de schi al Marii Britanii.

    Din cauza nesiguranţei legate de evoluţia monedelor, cererea de pa­chete all inclusive a crescut.

    Cota acestor rezervări a crescut la 30% în acest sezon, de la doar 10% înainte de pandemie, potrivit SNO.

    Şi totuşi, mulţi nu îşi vor permite să meargă la schi în acest an. Wasteland Travel, care operează vacanţe pentru grupuri de studenţi, arată că cererea în rândul acestora este cu 10% sub aşteptări.

     

  • Alianţa proscrişilor: Rusia şi noul ei cel mai bun prieten Iranul colaborează intens pentru a se pune la adăpost de sancţiunile occidentale. Va duce aceasta la prelungirea războiului din Ucraina şi va ajuta Iranul să-şi dezvolte arme nucleare?

    Rusia şi-a găsit un sprijn de nă­dej­de în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin vio­lenţe proteste de stradă care au ca scop garan­tarea unor libertăţi de bază ale omului şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.

    Este o nouă încercare a Moscovei de a schimba echilibrul din ordinea mondială după ce Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul rusesc la UE, a arătat cât de limitată poate fi cooperarea Rusiei cu vecinii ei, iar alianţa cu China şi-a arătat şi ea limitele, deşi este con­siderată în continuare periculoasă pentru Occident.

    După ajutorul militar furnizat de Iran Rusiei pentru războiul din Ucraina, cola­borarea dintre cele două state a căpătat avânt prin dezvoltarea unei noi rute de transport transcontinental care se întinde de pe teritoriul rusesc din estul Europei până la Oceanul Indian. Este un pa­saj lung de 3.000 de kilo­metri ferit de orice interven­ţie străină, după cum scrie Bloomberg.

    Astfel, cele două ţări s-au angajat să cheltuiască miliarde de dolari pentru grăbirea trans­portului de mărfuri pe calea fluviilor şi căilor ferate care ies la Marea Caspică, vecinul amândurora. Datele de geolocare arată zeci de vapoare ruseşti şi iraniene, inclu­siv unele supuse sancţiunilor, folosind deja ruta. Tinţa finală sunt eco­nomiile mari şi cu creştere rapidă din Asia. „Este vorba de stabilirea unor lanţuri de aprovizionare imune la sancţiuni“, spu­ne Maria Şagina, analist la International Institute for Strategic Studies din Londra. Coridorul va permite Rusiei să scurteze drumul pe mare până în Asia cu mii de kilometri.

    La capătul nordic al traseului este Marea Azov, aflată între Crimeea şi gura de vărsare a fluviului Don. Prin cuceririle militare din Ucraina, Rusia a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. De acolo, pe mare, pe canale şi pe căi ferate ruta trece prin centrele comerciale şi industriale iraniene şi apoi iese la Oceanul Indian.

    În septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a explicat că ruta „va da companiilor ru­seşti noi oportunităţi de a intra pe pieţele din Iran, India, Orientul Mijlociu şi Africa. Şagina estimează că Rusia şi Iran investesc până la 25 de miliarde de dolari pe partea continentală a drumului care va ajuta aceste ţări să exporte produse pe care Vestul le interzice.

    Prima bănuială este că pe acolo vor fi exportate arme. Apoi, vasele care navighează pe Don şi Volga transportă de obicei materii prime agricole şi energetice – Iran este al treilea importator ca mărime de grâu rusesc. Cele două ţări au anunţat în ultimul timp mai multe acorduri de afaceri pentru comerţul cu turbine de gaze, chimicale, medicamente şi componente auto şi pentru producţia în comun de maşini.

    La discuţiile bilaterale privind ultimul aspect au participat cei doi constructori auto iranieni Iran Khodro şi Saipa.

    Cel mai nou model de maşină din Rusia este o copie a unuia din China, asamblat cel mai probabil cu componente chinezeşti. De aceea este posibil ca în colaborarea din sectorul auto Iranul să devină furnizor de piese pentru producătorii de maşini din Rusia, rupţi de lanţurile de aprovizionare din Vest.

    De asemenea, Rusia este furnizor de combustibil nuclear şi componente pentru reactorul iranian de la Bushehr. Moscova caută să compenseze astfel pentru ruperea relaţiilor comerciale cu Europa, care înainte de războiul din Ucraina era cel mai mare partener comercial al ei, şi să evite sancţiunile occidentale. Banii urmează şi ei cursul mărfurilor. Săptămâna aceasta, banca rusă de stat VTB a anunţat că va începe să furnizeze servicii de transferuri financiare între Rusia şi Iran. Noua prietenie merge şi mai departe. În iulie, compania naţională de petrol a Iranului NIOC şi gigantul rus de gaze Gazprom au semnat un memorandum de înţelegere de 40 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea de câmpuri de petrol şi gaze în Iran şi a unui proiect de gaze naturale lichefiate. Oficialităţi iraniene au menţionat şi discuţii cu Rusia despre producţia în comun de aeronave de pasageri, dar nu au oferit mai multe detalii în afară de faptul că ar putea fi un avion de 70-150 de locuri. Anterior, preşedintele iranian Ebrahim Raisi a dat ordin pentru producerea unor astfel de avioane în fabricile iraniene. Iranul a mai avut astfel de planuri, dar acestea nu au progresat. Planuri sunt, dar cel mai probabil nu vor readuce Rusiei ce a pierdut prin izolarea de Vest. Iranul este o economia mult prea mică şi nesigură politic şi mai ales financiar – nici până acum nu a reuşit să-şi plătească datoriile către Rusia pentru centrala nucleară de la Bushehr – şi de aceea eforturile Moscovei par mai degrabă disperate.

     

     

     

  • Suedia se va confrunta cu o recesiune care va dura până în 2024, spune ministrul de finanţe

    Produsul intern brut al Suediei ar urma acum să se contracte cu 0,7% în 2023, faţă de o prognoză din noiembrie care prevedea un declin de 0,4%, în timp ce inflaţia globală este estimată la 6% anul viitor, faţă de 5,2% cât se preconiza anterior.

    “Am spus în octombrie că Suedia se îndreaptă spre o iarnă economică şi ceea ce vedem acum este că iarna pare să fie mai prelungită decât am crezut”, a declarat ministrul de finanţe Elisabeth Svantesson într-o conferinţă de presă.

    “Evoluţia slabă… se pare că nu va atinge cel mai de jos nivel până în 2024”, a spus ea.

    În prezent, se estimează că economia va creşte cu doar 1% în 2024, faţă de 2% cât se estima anterior, înainte de a-şi reveni la o creştere de 2,7% în 2025, a prezis ministerul.

    Gospodăriile suedeze au devenit din ce în ce mai pesimiste în ultimele luni, afectate de inflaţia galopantă, de creşterea costurilor ipotecare şi de preţurile record la electricitate. Nivelurile de încredere a consumatorilor au fost aproape de minime record în noiembrie.

    “Este important să spunem că, în acest moment, nu ne confruntăm cu o criză economică, ci cu o criză energetică. Multe persoane se luptă cu adevărat… dar nu şi economia în ansamblu”, a declarat Svantesson.

    Banca centrală a ţării a majorat ratele dobânzilor de patru ori în acest an, până la 2,50%, pentru a combate spirala inflaţiei.

  • Invadatorii se dau singuri de gol: Vom lua înapoi teritoriile din Marea Negre care au aparţinut Imperiul Rus

    Când i s-a atras atenţia că vrea refacerea vechilor graniţe ale URSS, preşedintele Rusiei a negat cu tărie, susţinând că nu vrea refacerea imperiului, ci doar rezolvarea unui caz punctual: Ucraina.

    Rusia nu vizează doar Ucraina, ci are gânduri de mărire, intenţii dezvăluite de Occident încă de pe 24 februarie. Deşi Putin a negat că vrea refacerea Imperiului Rus, oamenii puşi de el la conducere în Ucraina spun altceva.

    „Una dintre priorităţile pentru 2023 este întoarcerea în ţară a tuturor teritoriilor din Marea Neagră care au fost incluse în Imperiul Rus în secolul al XVIII-lea”, susţine şeful guvernului de ocupaţie al regiunii Herson din Ucrain, Vladimir Saldo, pentru Rusia 24 TV, relatează presa rusă.

    Nu există limite pentru finanţarea forţelor armate, vom da armatei „orice cere”, a afirmat astăzi preşedintele rus, Vladimir Putin, citat de Tass.

    Forţele armate ruse îşi îndeplinesc datoria în cursul operaţiunii militare speciale a Rusiei în Ucraina, cu curaj şi constant, îndeplinind pas cu pas sarcinile care le-au fost încredinţate, a mai spus preşedintele rus, Vladimir Putin, vorbind la consiliul ministerului rus al apărării, potrivit informaţiilor agenţiei de presă ruse RIA Novosti.

    „Soldaţii, sergenţii şi ofiţerii noştri luptă pentru Rusia cu curaj şi persistenţă, cu încredere, rezolvând pas cu pas sarcinile atribuite, iar aceste obiective vor fi cu siguranţă atinse”, a spus Putin.

  • Rusia pierde din ce în ce mai mulţi soldaţi. Ultimele cifre

    Putin continuă să trimită soldaţi ruşi la moarte, în numele unei dorinţe sinistre: numărul celor ucişi de la începutul invaziei este într-o continuă creştere. 

    Statul Major General al Ucrainei a raportat joi că Rusia a pierdut100.400 de soldaţi începând cu prima zi de război, 24 februarie. 

    De asemenea, invadatorii au pierdut 3.003 tancuri, 5.981 de vehicule de luptă blindate, 4.615 vehicule şi rezervoare de combustibil,1.978 de sisteme de artilerie, 413 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 212 sisteme de apărare aeriană, 283 de avioane, 267 de elicoptere, 1.693 de drone şi 16 ambarcaţiuni.