BusinessMagazin

Blog

  • Atenţie, manageri! Mai mult de 2 ore de şedinţe pe zi dăunează productivităţii şi bunăstării

    Un sondaj făcut pe 10.000 de angajaţi din întreaga lume arată că „o supradoză de şedinţe” îi împiedică adesea să se concentreze. Pragul maxim de toleranţă al angajaţilor pentru şedinţe este de două ore pe zi. Managerii sunt şi mai afectaţi de întâlnirile zilnice. 

    Potrivit unui studiu recent publicat de platforma globală Slack, care a chestionat 10.000 de angajaţi din şase ţări (Statele Unite, Australia, Franţa, Marea Britanie, Japonia şi Germania), “oboseala acută a şedinţelor” are un impact serios asupra productivităţii, relatează Le Figaro.

    Mai mult de unul din patru angajaţi de birou, adică 27% dintre cei chestionaţi, consideră că petrec “prea mult timp în şedinţe”.

    Proporţia creşte la 55% în cazul managerilor, care sunt şi mai afectaţi de întâlnirile zilnice.

    Potrivit sondajului, pragul maxim de toleranţă al angajaţilor pentru şedinţe este de două ore pe zi. Dincolo de această limită, angajaţii simt că îşi “pierd” timpul. Mai mult, valoarea acestor reuniuni în cascadă este extrem de discutabilă: în ciuda unor “briefinguri” interminabile, un angajat din cinci are în continuare impresia că nu are suficient timp pentru a comunica cu colegii săi.

    “Persoanele care spun că petrec prea mult timp în şedinţe sunt de două ori mai predispuse să spună că nu au suficient timp pentru a se concentra”, continuă studiul. Mai multe ore de şedinţe pe zi îi pot constrânge uneori pe angajaţi să îşi termine sarcinile în afara orelor de lucru. Acest fenomen nu este neobişnuit, doi din cinci angajaţi recunoscând că lucrează “peste program” cel puţin o dată pe săptămână.

    Nu toţi angajaţii împărtăşesc însă sentimentul de plictiseală faţă de şedinţele de lucru. Unii chiar şi-ar dori să participe mai mult, în special tinerii. Adesea mai puţin integraţi în adunările zilnice, 10 % dintre ei regretă că petrec “prea puţin timp” în şedinţe.

    “Cei mai mulţi dintre aceşti angajaţi au sub 30 de ani şi lucrează în cadrul companiei de mai puţin de un an”, precizează studiul.

    Studiul nu este primul care documentează efectele şedinţelor repetate asupra eficienţei şi bunăstării angajaţilor. Anul trecut, universitarul american Steven Rogelberg a abordat subiectul, chestionând peste 600 de angajaţi cu privire la timpul petrecut în şedinţe. Constatările sale au fost uluitoare: în medie, angajaţii intervievaţi au petrecut peste 18 ore pe săptămână în şedinţe, dintre care 30% cu reticenţă.

    Potrivit concluziilor cercetării, aceasta este o “risipă” de timp şi de bani care poate costa până la 25.000 de dolari pe an pentru fiecare angajat.

  • Avertizări de inundaţii în două judeţe din nord-vestul ţării

    Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis avertizări cod galben şi portocaliu de inundaţii în două judeţe din nord-vestul ţării.

    Potrivit INGHA, sunt vizate bazinele hidrografice Tur, Crasna şi Barcău.

    Specialiştii au emis o avertizare cod galben, valabilă până duminică, la ora 24.00, pe râurile din bazinele hidrografice: Tur – sector aval Ac. Cӑlineşti Oaş (judeţul Satu Mare), Crasna – sector aval S.H. Craidorolţ (judeţul Satu Mare), Barcău – sector aval S.H. Balc (judeţul Bihor).

    De asemenea, este cod portocaliu, până duminică, pe râurile din Satu Mare, astfel:

    – sâmbătă ora 12.00 – duminică ora 12.00 pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna – sector aval S.H. Craidorolţ (sector îndiguit – judeţul Satu Mare).

    – sâmbătă ora 12.00 – ora 24.00 pe râurile din bazinele hidrografice: Tur – sector aval S.H. Turulung (sector îndiguit – judeţul Satu Mare).

    Hidrologii anunţă menţinerea nivelurilor peste cotele de apărare ca urmare a propagӑrii viiturilor din amonte.

  • Aviz pasionaţilor de sporturi de iarnă. În ce ţară se află staţiunea de schi cu cel mai bun raport calitate-preţ din Europa

    Bardonecchia a fost desemnată staţiunea de schi cu cel mai bun raport calitate-preţ din Europa, înlăturând Borovets din Bulgaria de pe primul loc pentru prima dată din 2019.

    Sondajul, realizat de Post Office Travel Money şi Crystal Ski Holidays, compară costurile pentru abonamentele de teleschi, închirierea de schiuri şi ghete, cursurile de schi şi mâncarea şi băuturile pe parcursul unei vacanţe de o săptămână, relatează Financial Times.

    Deşi inflaţia şi creşterea costurilor de trai comprimă bugetele de vacanţă ale familiilor, cererea turiştilor pentru excursii şi experienţe rămâne ridicată. Potrivit sondajului realizat de Post Office Travel Money şi Crystal Ski Holidays în rândul a 2.001 adulţi, 12 la sută dintre aceştia plănuiesc o vacanţă la schi între decembrie 2023 şi aprilie 2024.

    Preţurile în staţiunea de schi italiană pentru un adult au crescut cu doar 1,4% de la an la an, ajungând la 532 de lire sterline.

    Deşi se află încă în top 10, preţurile din Borovets au crescut cu 8,2%, ajungând la 554 de lire sterline, în timp ce într-o altă staţiune bulgară, Bansko, preţurile au crescut cu 18,1%, ajungând la 642 de lire sterline, după ce a fost cotată ca fiind cea mai bună valoare în 2018.

    O staţiune franceză a apărut pentru prima dată în primele trei locuri în clasamentul celor mai bune preţuri. Le Corbier, din regiunea Auvergne-Rhône-Alpes, percepe 611 lire sterline pentru un abonament de schi pentru adulţi pentru o săptămână, echipament, cursuri, mâncare şi băuturi.

    “Costurile din staţiunile de schi vor juca probabil un rol important în alegerea destinaţiei în acest an, deoarece creşterea costului vieţii în Marea Britanie pune presiune asupra sumei de bani pe care pasionaţii de schi o au la dispoziţie pentru vacanţa anuală dedicată sporturilor de iarnă”, a declarat Laura Plunkett, director al Post Office Travel Money.

    Preţurile au scăzut în nouă din cele 31 de staţiuni analizate anul trecut şi au crescut în 22. Cu toate acestea, doar două dintre aceste creşteri înregistrate sunt mai mari de 10%.

    Staţiunea Jahorina din Bosnia şi Herţegovina, oferă cel mai bun raport calitate-preţ pentru familiile de patru persoane, la 1.657 de lire sterline. Passo Tonale la 1.678 de lire sterline şi Bardonecchia la 1.752 de lire sterline, ambele în Italia, au ocupat locurile doi şi trei.

    Bansko a pierdut primul loc în topul pentru familii din cauza unei creşteri abrupte a preţurilor cursurilor de schi. Un curs de schi pentru doi adulţi şi doi copii cu vârste cuprinse între şase şi opt ani costă acum 815 lire sterline, faţă de 465 de lire sterline în Jahorina.

  • Un gigant din industria auto recheamă în service 2 milioane de maşini pentru a remedia defectele de siguranţă ale funcţiei Autopilot

    Tesla va repara peste 2 milioane de vehicule, cea mai mare rechemare în service din istoria sa, după ce cel mai important organism de reglementare în domeniul siguranţei auto din SUA a stabilit că sistemul său de asistenţă a şoferului Autopilot nu face suficient pentru a se proteja împotriva utilizării necorespunzătoare, conform Bloomberg.

    Măsura este rezultatul unei investigaţii de ani de zile privind defecţiunile, pe care Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi o va menţine deschisă pentru a monitoriza eficacitatea reparaţiilor efectuate de Tesla. Un purtător de cuvânt al NHTSA a declarat că investigaţia a constatat că mijloacele Tesla de menţinere a şoferilor implicaţi sunt inadecvate.

    “Tehnologia automatizată este foarte promiţătoare pentru îmbunătăţirea siguranţei, dar numai atunci când este implementată în mod responsabil”, a declarat miercuri NHTSA. “Acţiunea de astăzi este un exemplu de îmbunătăţire a sistemelor automatizate prin prioritizarea siguranţei.”

    Tesla a precizat în raportul său de rechemare că se aşteaptă să înceapă să implementeze un software over-the-air pentru a încorpora controale şi alerte suplimentare pe 12 decembrie sau la scurt timp după această dată.

    Rechemarea este a doua din acest an în care sunt implicate sistemele de conducere automată ale Tesla, care au fost supuse unei examinări tot mai amănunţite după sute de accidente, dintre care unele s-au soldat cu decese. În timp ce directorul executiv Elon Musk a prezis de ani de zile că producătorul auto este pe punctul de a oferi autonomie completă, atât Autopilot, cât şi funcţiile beta pe care Tesla le comercializează ca fiind Full Self-Driving necesită un şofer complet atent, care să ţină mâinile pe volan.

    Autopilot a fost o caracteristică standard pe Tesla, astfel încât rechemarea afectează marea majoritate a vehiculelor companiei care circulă pe drumurile din SUA. Compania foloseşte mai multe camere pentru a monitoriza împrejurimile vehiculelor sale, pentru a ţine pasul cu traficul din jur şi pentru a ajuta şoferii să rămână pe benzile clar marcate.

    Tesla a comercializat funcţionalitatea de nivel superior pe care o numeşte FSD Beta încă de la sfârşitul anului 2016. Această suită de caracteristici a fost rechemată în februarie, după ce NHTSA şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la modelele Tesla care foloseau sistemul şi care se deplasau în moduri necorespunzătoare sau imprevizibile, inclusiv depăşirea limitelor de viteză şi faptul că nu se opreau complet.

    La sfârşitul anului trecut, Musk a sugerat pe X, platforma de socializare cunoscută anterior sub numele de Twitter, că Tesla va actualiza FSD Beta pentru a le oferi unor şoferi opţiunea de a dezactiva alertele care le spun să pună mâinile pe volan. NHTSA a cerut companiei mai multe informaţii câteva zile mai târziu.

    NHTSA a efectuat prima dată o investigaţie privind defecţiunile sistemului Autopilot după un accident mortal din 2016, pentru ca la începutul anului următor să aprobe sistemul. Cele două anchete de defecte în curs de desfăşurare ale sale, iniţiate în august 2021 şi februarie 2022, au fost precipitate de modelele Tesla care s-au ciocnit de vehiculele de prim-ajutor sau au frânat brusc pe autostrăzi.

    Agenţia a deschis peste 50 de investigaţii speciale privind accidente în care au fost implicate maşini Tesla care sunt suspectate a fi legate de Autopilot, ritmul anchetelor accelerându-se sub administraţia Biden.

    Autorităţile de reglementare care examinează sistemele de conducere ale Tesla merg dincolo de NHTSA. Compania a dezvăluit în ianuarie că a primit cereri de documente din partea Departamentului de Justiţie legate de Autopilot şi FSD Beta.

     

  • Alexandra Cernian, expert digital şi profesor asociat la Politehnica Bucureşti: „Studenţii privesc cercetarea ca pe o zonă foarte prost plătită şi încă rigidă”

    „Din păcate, România nu stă bine în rândul ţărilor din Uniunea Europeană la capitolul inovaţie. Ne-am obişnuit deja ca în clasamentele europene să fim în general acolo, la coadă şi în statisticile legate de inovaţie. Din păcate, suntem în aceeaşi notă aici, iar explicaţiile stau şi în slaba finanţare a inovaţiei şi a cercetării. E greu să avem un ecosistem cu adevărat inovator fără să avem un sistem performant de cercetare. Şi, cât timp cât îl finanţăm cum este finanţat acum, nu prea ne putem aştepta să ducă la o performanţă notabilă”, a spus Alexandra Cernian, Profesor Asociat, Universitatea Politehnica Bucureşti, Expert, Comisia Europeană, Expert Digital, în cadrul ediţiei din acest an a conferinţei Cât de mult inovează companiile din România. Trăim azi cu un pas în ziua de mâine, organizate de BUSINESS Magazin.

    În al doilea rând, adaugă ea, nu avem o cultură educaţională în ceea ce priveşte inovarea în general. „Sistemul nostru de educaţie s-a bazat mult pe a învăţa şi a reproduce, nu a încurajat, aşa cum ar fi trebuit să o facă, o gândire liberă şi o gândire critică în adevăratul sens al cuvântului, care să ducă la idei revoluţionare. Până la urmă, sperăm că se mai schimbă lucrurile în următorii ani.” Generaţiile care vin acum din urmă, mai spune Alexandra Cernian, sunt de multe ori mai deschise pentru că văd ce se întâmplă în ecosistemul global de inovaţie, în special în tehnologie, şi unii dintre ei sunt interesaţi sau sunt tentaţi de lumea asta antreprenorială, a start-up-urilor din tehnologie, care să rezolve probleme ale societăţii, ale omenirii în general. „Dar deocamdată facem paşi mici. Chiar dacă ecosistemul, inclusiv cel de investiţii în zona de start-up-uri în tehnologie, a crescut semnificativ în ultimii ani, suntem încă în urmă faţă de ce se întâmplă şi la nivel european şi la nivel global, în general.”
     
    Despre noile generaţii de studenţi, Alexandra Cernian spune că o parte dintre ei sunt deschişi şi sunt curioşi în privinţa inovaţiei, însă o parte nu prea ştiu cu ce se mănâncă povestea asta de inovaţie pentru că nu li se spune suficient, nu li se arată suficient, în aşa fel încât să li se deschidă un apetit mai mare în privinţa asta. În al doilea rând, ei cumva privesc cercetarea ca pe o zonă foarte prost plătită şi încă rigidă. „Nu au neapărat acea deschidere că cercetarea înseamnă de fapt să cauţi soluţii la nişte probleme reale şi să priveşti lucrurile din multe unghiuri şi multe perspective până când găseşti o idee care schimbă ceva. Şi cred că, din păcate, în universităţile din România sau în mediul de cercetare din ţară încă lucrurile se mişcă relativ încet faţă de cum ar trebui, pentru ca ei să fie mai atraşi şi mai curioşi în privinţa domeniului de cercetare.” Potrivit ei, sunt, probabil, prea puţine proiecte care se finanţează sau sunt prea puţine proiecte în care cadrele universitare să fie atrase şi implicate. „Şi cel puţin legat de zona de tehnologie, cred că în continuare este o problemă în partea de finanţare, inclusiv în privinţa proiectelor de cercetare, pentru că dacă noi, de exemplu, în facultate, am vrea să atragem studenţi în proiecte de cercetare, la ei întotdeauna s-ar pune problema legată de ce salariu ar avea în cercetare versus ce salariu ar avea într-o multinaţională. Şi atunci, cel puţin la momentul acela, la vârsta aceea, pentru ei este simplu să aleagă multinaţională.”

  • Uniunea Europeană va ajuta Kievul „orice s-ar întâmpla”, promite Ursula von der Leyen

    O viitoare reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE, la începutul anului 2024, ar trebui să permită deblocarea acestui ajutor.

    „De acum până atunci, ne vom asigura că, indiferent ce se va întâmpla, vom avea o soluţie operaţională la acel summit”, a declarat preşedintele Comisiei Europene.

    „Lucrăm foarte mult, bineînţeles, pentru a ajunge la un acord între cele 27 de state membre, dar cred că este de asemenea necesar să lucrăm la alternative pentru a avea o soluţie operaţională în cazul în care un acord între cei 27 (n.r. lideri europeni) nu este posibil”, a mai transmis Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă.

    Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat „extrem de încrezător şi optimist” că UE va putea să îşi îndeplinească angajamentele faţă de Ucraina „cu resurse financiare în următoarele săptămâni”.

    „Este posibil ca douăzeci şi şase de state membre să furnizeze banii pe o bază bilaterală, fără a trece prin (…) structurile UE. Există modalităţi de a ocoli acest lucru”, a declarat premierul irlandez Leo Varadkar, considerând totodată că „este încă posibil să se ajungă la un acord cu 27 de state membre”.

    Viktor Orban a cerut vineri plata „tuturor” fondurilor europene de coeziune destinate Ungariei, care au fost suspendate în aşteptarea reformelor, înainte de a lua în considerare eventuala ridicare a veto-ului său asupra unui nou ajutor pentru Ucraina.

  • Cum arată cetatea scufundată Ada Kaleh în albia Dunării. ARGONAUŢII au fost primii care au menţionat-o în legendele lor

    Cetatea Ada Kaleh, menţionată în legende de acum mii de ani, a fost acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porţile de Fier I. Acum, structura poate fi văzută într-o imagine realizată cu o ecosonda multifasciculator (MBES).

    O ecosondă multifascicul (MBES) este un tip de sonar utilizat pentru a cartografia fundul mării. Acesta emite unde acustice în formă de evantai sub transmiţătorul său. Timpul necesar pentru ca undele sonore să se reflecte pe fundul mării şi să se întoarcă la receptor este utilizat pentru a calcula adâncimea apei.

    Ada Kaleh, în traducere Insula Cetăţii, se găsea la circa 3 km în aval de Orşova şi avea o dimensiune de 1,7 km lungime şi circa 500 m lăţime. Era populată de aproximativ 600 de turci.

    Mica insulă a acumulat istorii şi legende pentru mai multe perioade, scrie Historia. Argonauţii au fost primii care au menţionat-o în legendele lor, căutând miticul pământ Colchis şi lâna de aur. Legenda spune că această mică bucată de pământ avea climă asemănătoare cu a pământurilor lor din sud.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Dezbatere pe bugetului statului în 2024 la ZF Live: Este un buget imprudent, nerealist, decuplat de realităţile economice

    ♦ „Este un buget electoral, cu riscuri mari” ♦ „Soluţia este refacerea bugetului. Refacerea pe nişte baze care să fie realiste, în concordanţă cu situaţia actuală şi cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluţie, pentru că diferenţele sunt destul de mari între proiecţii şi ce poate să ducă economia.”

    Bugetul statului pentru anul 2024 este nerealist, cu venituri supraesti­mate şi cheltuieli subes­ti­mate, similar cu bugetul pentru 2023, când încă din primele două luni s-a văzut că realitatea din teren este departe de proiecţia bugetară, au spus cei trei economişti care au participat joi la dezbaterea pe buget de la emisiunea de business ZF Live.

    „Soluţia este refacerea bugetului, adică efectiv altă soluţie nu văd. Refacerea pe nişte baze care să fie realiste, în concordanţă cu situaţia actuală macro şi cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluţie, pentru că diferenţele sunt destul de mari între proiecţii şi ce poate să ducă economia”, a spus Laurian Lungu, doctor în economie la Cardiff Business School, la ZF Live, proiect susţinut de Orange Business.

    Mai mulţi actori, inclusiv din mediul privat, au denunţat bugetul pe 2024. Confederaţia patronală Concordia, care face 30% din PIB-ul României a avizat negativ bugetului în Consiliul Economic şi Social (CES), pentru că nu a existat nicio consultare cu mediul privat. De asemenea, joi a emis şi Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, opinia preliminară asupra bugetului de stat şi principala concluzie a fost că bugetul nu este realist, iar deficitul bugetar din 2024 ar putea chiar depăşi deficitul de 6% din PIB din 2023.

    Prudenţa ar fi trebuit să fie cuvâ­ntul de ordine pentru bugetul pe 2024, este de părere profesorul universitar Liviu Deceanu, de la facultatea de economie a Universităţii Babeş Bolyai din cluj-Napoca: „Cuvântul responsabilitate ar fi trebuit să fie cuvântul cheie pentru guvernanţi, pentru cei care sunt implicaţi în această propunere de buget. Şi, după părerea mea, nu vorbim de o responsabilitate. Cred că era nevoie de mai multă prudenţă.”

    Bugetul are multe crăpături prin care ar putea să ia apă, sunt de părere toţi cei trei economişti, iar Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi profesor la ASE, remarcă prognoza unui avans al veniturilor cu 19 mld. lei  peste creşterea care vine din expansiunea economică, care, la rândul ei, este supraestimată. Cu alte cuvinte cel puţin, 19 mld. lei sunt mai degrabă dorinţe decât bani pe care se poate baza guvernul.

    „Ne uităm pe partea aceea de care e de fapt recunoscută în mod explicit şi anume 10,5 mld. lei care ar trebui să vină în plus faţă de dinamica bazei macroeconomice din digitalizarea ANAF, la care mai s-au mai adăugat încă 8,5 miliarde din îmbunătăţirea colectării.“

     „Deci în total sunt 19 miliarde de lei care nu sunt justificaţi de dinamica bazelor macroeconomice, baze macroeconomice care sa rândul lor sunt destul de optimiste”, a spus Ionuţ Dumitru.

    Cel mai probabil, mai adaugă Ionuţ Dumitru, situaţia va decurge similar cu anul 2023 şi încă din primele luni de execuţie bugetară se va vedea că bugetul scârţâie: „Clar e un buget electoral până la urmă, cu riscuri mari şi cred că le vom vedea materializate din primele luni de execuţie bugetară. Cred că vor fi necesare corecţii în execuţia bugetară de anul viitor, pentru că lucrurile nu cred că vor evolua conform planului”.

    Bugetul şi măsurile guvernului ar trebui să fie croite astfel încât să stimuleze mediul de business. În schimb, se întâmplă opusul, remarcă Liviu Deceanu: „În momentul de faţă cred că e cazul de prudenţă şi e cazul de a sprijini mai mult mediul privat. Şi mă gândesc aici şi la micii antreprenori, nu doar la companiile mari, mi se pare că se cere, se pretinde tot mai mult antreprenorilor, mediului privat, iar mediul privat este coloană vertebrală a oricărei economii. Şi dacă fragilizăm acest mediu privat, eu cred că premisele pentru a încasa apoi banii scad”.

     

    Liviu Deceanu, profesor la facultatea de economie din cadrul Universităţii Babeş Bolyai, Cluj-Napoca

    ► După părerea mea, cuvântul responsabilitate ar fi trebuit să fie cuvântul cheie pentru guvernanţi, pentru cei care sunt implicaţi în această propunere de buget. Şi, după părerea mea, nu vorbim de o responsabilitate.

    ► Cred că era nevoie de mai multă prudenţă. Mă frapează faptul că pornim din start cu un deficit de 5% din PIB, în condiţiile în care previziunile pot să nu se împlinească. Anul acesta vorbeam de o creştere economică, iniţial poate de 4% în final şi am avut o creştere economică de 2% deci după părerea mea, este un buget din nou mult prea optimist.

    ► Cred că era nevoie de mai multă prudenţă. Dar, repet, un an electoral înseamnă un an electoral, cu o euforie care până la urmă sigur se va deconta în 2025.

    ► Putem vorbi chiar de riscul de ţară perceput al României, de faptul că este poate şi un risc suveran în creştere. Trebuie să vedem şi agenţiile de rating cum vor reacţiona. Mie mi se pare că ceea ce a subliniat anterior dl. Dumitru este esenţial: avem de-a face cu incertitudine în general, în economia internaţională şi atunci când cuvântul cheie este incertitudinea şi treaba asta se întâmplă deja de ani buni, prudenţi ar trebui să fie regula de bază. Or, din păcate, nu avem această prudenţă.

    ► Noi putem vorbi aici nu numai de deficit, putem vorbi şi de datoria publică, pentru că şi aceasta a crescut. Ne îndatorăm tot mai mult. Sigur, nu suntem în acea zonă portocalie, roşie, de 70, 80, 90% din PIB, ca alte ţări, dar suntem deja la 50%, iar noi ştim că nu e important doar nivelul datoriei, cât şi sustenabilitatea acestuia. Iar atât timp când nu ai un cashflow extraordinar, cât pieţele îţi cer dobânzi tot mai mari pentru a te împrumuta, e clar că nu mergem într-o direcţie bună.

    ► În momentul de faţă cred că e cazul de prudenţă şi e cazul de a sprijini mai mult mediul privat. Şi mă gândesc aici şi la micii antreprenori, nu doar la companiile mari, mi se pare că se cere, se pretinde tot mai mult antreprenorilor, mediului privat, iar mediul privat este coloană vertebrală a oricărei economii. Şi dacă fragilizăm acest mediu privat, eu cred că premisele pentru a încasa apoi banii scad.

    ► Peisajul nu este gri, aşa cum a fost în anii 90, dar dincolo de asta este clar că în momentul de faţă deciziile de politică economică, tot ce înseamnă guvernarea nu lucrează pentru antreprenori, nu lucrează pentru companii şi nu lucrează în folosul economiei.

     

     

    Ionuţ Dumitru, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, economistul-şef al Raiffeisen Bank

    ► La o primă privire, în timpul scurt avut la dispoziţie, cred că este destul de clar că veniturile sunt mult supraestimate. Ne uităm pe partea aceea de care e de fapt recunoscută în mod explicit şi anume 10,5 mld. lei care ar trebui să vină în plus faţă de dinamica bazei macroeconomice din digitalizarea ANAF, la care mai s-au mai adăugat încă 8,5 miliarde din îmbunătăţirea colectării. Deci în total sunt 19 miliarde de lei care nu sunt justificaţi de dinamica bazelor macroeconomice, baze macroeconomice care sa rândul lor sunt destul de optimiste.

    ► Dacă ne uităm pe partea de cheltuieli, aşa, la o primă evaluare, cheltuielile par la rândul lor subevaluare, în special pe zona de bunuri şi servicii, care are o dinamică descrescătoare ca procent din PIB în anii următori şi nu prea ne dăm seama de unde. De asemenea, dinamica cheltuielilor de personal, mai ales după 2025, în proiecţia pe termen mediu, scad miraculos cheltuielile de personal până spre 7% din PIB şi nu înţelegem care este raţiunea pentru care s-ar întâmpla lucrul ăsta.

    ► Aş spune că la o primă evaluare, mai degrabă scenariu de bază, cum îl numesc economiştii, ar trebui să fie un deficit bugetar în jur de 6,5% poate chiar mai sus de 6,5% din PIB.

    ► Aş spune că e posibil ca din primele luni de execuţie bugetară de la an să vedem că ce ne-am programat acum e departe de realitate.

    ► Nu ştim cum evoluează activitatea economică şi riscurile, fără doar şi poate, sunt foarte mari şi la adresa creşterii economice. Vedem ce se întâmplă la nivel global, vedem aceste zone de război. Vedem o economie europeană foarte slăbită. Sunt semne de îngrijorare care ar trebui să ne îndemne la prudenţă în programarea bugetară.

    ► Clar e un buget electoral până la urmă, cu riscuri mari şi cred că le vom vedea materializate din primele luni de execuţie bugetară. Cred că vor fi necesare corecţii în execuţia bugetară de anul viitor, pentru că lucrurile nu cred că vor evolua conform planului.

     

     

    Laurian Lungu, doctor în economie la Cardiff Business School

    ► Dacă acest buget ar fi făcut probabil luna septembrie a anului a acestui an, mi s-ar fi părut poate pe undeva aproape realist, în sensul de a avea o creştere economică de 3,4% da, o inflaţie poate aş fi pus-o puţin mai mare, dar în ultimul timp a scăzut destul de mult.

    ► Bugetul este construit pe o imagine perimată a economiei. Practic vedem că avem o încetinire a consumului. Ne uităm că în trimestrul al treilea vânzările cu amănuntul practic a avut o contribuţie negativă la creştere a PIB.

    ► Deci practic vedem că previziunile pe acest an s-au menţinut la 2% din PIB în jurul doi 2,3% din PIB, dar creşterea economică a acestuia este foarte posibil să fie puţin peste 1. Practic vedem că această imagine macro pe care ar fi trebuit să se construiască bugetul este deja perimată.

    ► Atunci când creşti nişte taxe, evident că îţi tragi nişte bani din economie şi îţi va afecta creşterea economică în mod evident. Deci creşterea economică nu poate să fie foarte mare, să ai şi taxe mai multe şi toate aceste lucruri să se îndeplinească simultan. Eu cred că aici este o mare problemă în construcţia efectivă a bugetului pe partea de înţelegere cum anumite relaţii macroeconomice influenţează datele bugetului?

    ► Soluţia este refacerea bugetului, adică efectiv altă soluţie nu văd. Refacerea pe nişte baze care să fie realiste, în concordanţă cu situaţia actuală macro şi cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluţie, pentru că diferenţele sunt destul de mari între proiecţii şi ce poate să ducă economia.

  • Cutremur în Crişana

    Potrivit INCDFP, vineri, la ora 15:23:44, s-a produs în Crişana un cutremur cu magnitudinea ml 3.4.

    Seismul a avut loc la adâncimea de 10 km.

    Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 22km SE de Arad, 47km NE de Timişoara, 74km SE de Bekescsaba, 92km N de Reşiţa.

  • Israelul va permite transportul ajutorului pentru Gaza printr-un nou punct de trecere a frontierei

    Israelul urmează să deschidă punctul de trecere Kerem Shalom pentru a permite ajutorului umanitar să intre în Gaza. Este a doua trecere care se deschide, după Rafah care face legătura între sudul Fâşiei Gaza şi Egipt.

    Anunţul a fost salutat de consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, care se află în Israel. El a spus că decizia reprezintă „un pas semnificativ”.

    „Preşedintele Biden a ridicat această problemă în ultimele convorbiri telefonice cu prim-ministrul Netanyahu şi a fost un subiect important de discuţie în timpul vizitei mele în Israel în ultimele două zile”, a declarat Sullivan.

    Punctul de trecere Kerem Shalom este situat în colţul sudic al Fâşiei Gaza, la graniţa cu Israel şi Egipt. Acesta a fost închis în urma atacului Hamas din 7 octombrie asupra Israelului.