BusinessMagazin

Blog

  • Aţi crescut o generaţie de egoişti?

    Pentru că suntem încă mulţi care nu avem copii, se vorbeşte adesea în redacţie despre acest aspect. Şi în afara jobului, deoarece aproape toate prietenele mele au cam 27-35 de ani (parte din generaţia Millennials), în ultima vreme am început să dezbatem destul de des subiectul copiilor. Iar majoritatea dintre ele nu-şi doresc să devină părinţi. Cifrele sunt şi ele grăitoare. Un raport al Pwe Research Center, citat de Fortune, arată că 44% dintre persoanele cu vârste între 18 şi 49 de ani spun că e improbabil că vor avea copii. Acelaşi articol menţionează că pentru 61% dintre mileniali, unul dintre principalele motive pentru care nu fac copii este că nu îşi permit.

    Dacă pentru părinţii multora dintre noi, poate cu lipsuri în copilărie, soluţia de a repara această nedreptate pe care au trăit-o a fost să facă la rândul lor copii şi să se dedice bunăstării noastre, pentru ca noi „să nu răbdăm”, ca în cazul lor, ei bine, pentru generaţia mea soluţia e să nu mai facem deloc copii. Suntem egoişti? Poate. Sau, dacă e să răspund foarte sincer, da. Pentru că în viziunea mea, şi nu sunt singura, a avea copii nu ar trebui să însemne un sacrificiu de două decenii a celei mai bune perioade din viaţă – căci la vârsta la care să zicem că i-ai face – 27-35, plus 18 ani (şi nu e ca şi cum la 18 ani îi dai afară pe uşă) sunt anii în care nu mai eşti nici un puşti fără bani, şi nici nu ai atâtea probleme de sănătate încât să nu mai poţi, de exemplu, să călătoreşti în orice condiţii, să pierzi nopţile ş.a.m.d. Sunt, probabil, pentru majoritatea, cei mai buni ani.

    Ei bine, pentru mulţi să aibă copil înseamnă să se abandoneze pe ei în aceşti cei mai buni ani din viaţă, să renunţe la ieşiri, la concedii, la o maşină mai bună, să stea în living pentru a-i da copilului dormitorul, să renunţe la o geacă nouă pentru a-i lua copilului rechizite etc. Şi asta pentru că un copil se îmbolnăveşte des iar medicamentele sunt scumpe, cursurile de balet, de limbi străine, de canto etc. sunt scumpe, bonele – nu mai zic, aşa că pentru mulţi dintre părinţii români, unica soluţie rămâne, în continuare, cea a sacrificiului de sine, dacă e să ne gândim că din 5 milioane de angajaţi, 1,5 milioane, adică mai mult de 30%, primesc salariul minim pe economie, potrivit ZF.

    În plus, multe dintre sacrificiile financiare pe care generaţiile anterioare le-au făcut pentru copii au venit la pachet cu neîmplinirile emoţionale legate de relaţiile defectuoase în care s-au complăcut tot „de dragul copiilor”. Să nu mai vorbim de violenţa domestică îndurată din motive similare, mai ales că divorţul nu era la modă, iar mersul la psiholog nici atât.

    Să demontăm şi replica cunoscută printre români, aceea de a avea pe cineva care „să-ţi aducă un pahar de apă la bătrâneţe”. Şi în acest caz tot de sacrificiu vorbim. Tăvălugul abandonului de sine se perpetuează şi după ce ţi-au crescut copiii, pentru că urmează părinţii. Dacă pentru copii ai avut problema lipsei banilor pentru bonă, după ce aceştia cresc, trebuie să ai grijă de părinţi. Pentru că la noi serviciile destinate vârstnicilor care au nevoie de îngrijire specializată sunt puţine şi foarte scumpe pentru un om obişnuit, iar la stat nu te înduri să îţi laşi părintele. Vorbim de oameni cu alzheimer, cu paralizii şi nu numai. Ba chiar există şi multe cazuri în care un angajat se împarte deja între copil, job şi părinte.

    Aşa că, în loc să facem copii pentru a ne asigura că primim acel pahar de apă, poate vrem să investim în pensii private, din care să ne putem permite o îngrijire specializată când şi dacă vom avea nevoie de ea.

    Pe de altă parte, unii, chiar dacă ar lua în calcul să devină părinţi, amână momentul pentru când le va merge mai bine, financiar vorbind, iar când ajung în acel punct, dacă ajung, încep să apară riscurile asupra sănătăţii, poate nu mai pot face copii, aşa că renunţă.

    Nu în ultimul rând, noile generaţii de potenţiali părinţi au început să ia foarte serios în calcul şi evenimentele mondiale, să se gândească dacă vor să aducă un copil într-o lume dominată de război, incertitudine şi probleme majore de mediu.

    Din păcate, cei care nu vor copii sunt încă stigmatizaţi: 65% dintre respondenţii sondajului realizat de Fortune au spus că simt presiunea socială de a se căsători şi de a face copii, iar 76% cred că societatea se aşteaptă ca statutul de părinte să îţi aducă fericire şi împlinire.

    Departe de a visa la o lume ideală, sper doar că pe viitor, dacă nu putem să facem copii într-o lume în care să nu existe război şi alte nenorociri, măcar să putem avea cu toţii, şi noi, şi ei, o viaţă demnă.  

    Andra Stroe, jurnalist, BUSINESS Magazin

    (andra.stroe@businessmagazin.ro)

     

  • Goldman Sachs: Occidentul şi-ar putea reduce dependenţa de bateriile chinezeşti până în 2030

    SUA şi Europa îşi pot reduce dependenţa de China în ceea ce priveşte bateriile pentru maşini electrice prin cheltuieli noi de capital de 160 miliarde de dolari până în 2030, anticipează Goldman Sachs, scrie Financial Times. China produce în prezent trei sferturi din volumul de baterii la nivel mondial, dominând şi producţia materialelor şi componentelor acestora.

  • Revenirea se lasă aşteptată: traficul aerian este cu 10% mai mic faţă de 2019

    ♦ Asociaţia Aeroporturilor din România arată o scădere de 11% pentru perioada ianuarie – octombrie, când au călătorit 15,7 milioane de pasageri, faţă de 17,7 milioane în 2019

    Creşterea cererii din acest an pentru zboruri nu a atins nivelul din 2019, astfel că traficul aerian de pe plan local are o scădere de 10% în perioada ianuarie – noiembrie, faţă de nivelul înregistrat în 2019, conform datelor Eurocontrol.

    În primăvara acestui an, compa­niile aeriene din Europa, care au activitate şi pe plan local, au înregistrat o creştere considerabilă a cererii odată cu eliminarea restric­ţiilor din ţările europene, ceea ce a prins industria aviatică nepre­gătită din punct de vedere al forţei de muncă.

    Datele de la Eurocontrol anali­zează numărul de mişcări ale aeronavelor şi nu gradul de umplere, adică numărul total de pasageri care au călătorit în perioada menţionată. Cu toate acestea, Asociaţia Aeropor­turilor din România arată o scădere de 11% pentru perioada ianuarie – octombrie, când au călătorit 15,7 mi­lioane de pasageri, faţă de 17,7 mi­lioane în 2019.

    Cele mai aglomerate aeroporturi de pe plan local rămân Otopeniul şi Clujul, cu 9 mil. pasageri, respectiv aproape 2 mil. oameni care au tranzitat aeroportul din Cluj.

    În 2019, circa 23 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile locale, iar conform estimărilor ZF pe baza datelor publice, traficul aerian va trece în acest an de 20 milioane de pasageri, însă nu va atinge nivelul prepandemic.

    Comparativ cu perioada ianuarie – octombrie 2021, numărul de pasageri de anul acesta a fost dublu.

    Mai mult, anularea zborurilor de către Blue Air începând cu 6 septembrie a înseamnt anularea a sute de curse şi sute de mii de pasageri au fost afectaţi. Odată cu căderea Blue Air, în piaţă au existat mai multe goluri, dar care, treptat, au fost umplute de către ceilalţi operatori din piaţă precum Ryanair sau Wizz Air. în piaţa locală, cei mai mari operatori aerieni sunt cei din segmentul de low cost, care se luptă pentru câştigarea a cât mai mult din piaţă.

    Reluarea zborurilor de către Blue Air rămâne în continuare sub semntul întrebării, cu toate că statul urmează să preia 75% din acţiunile companiei, ca urmare a executării garanţiei la împrumult pe care Blue Air l-a luat de la statul român, dar nu a putut să îl achite.

  • Raiffeisen Bank vrea să trimită la acţionari în Austria dividende de aproape 400 mil. lei (peste 80 mil. euro)

    ♦ Acţionarii Raiffeisen Bank România vor discuta în 13 decembrie propunerea de acordare a unor dividende brute în sumă de 396 mil. lei, reprezentând 33.000 lei/acţiune.

    Raiffeisen Bank, subsidiara de pe piaţa românească a grupului austriac cu acelaşi nume, a convocat pentru luna decembrie Adunarea Generală a Acţionarilor care are pe ordinea de zi aprobarea acordării unor dividende brute de 396 mil. lei (peste 80 mil. euro) din rezultatul reportat al anului 2021, ceea ce reprezintă un dividend brut în sumă de 33.000 lei/acţiune.

    Raportul băncii privind propu­nerea de distribuire de divi­dende din rezultatul re­portat al anului 2021 a fost analizat şi aprobat de Direc­toratul Raiffeisen Bank Româ­nia în şedinţa din 8 noiembrie şi va fi discutat de acţionarii băncii în data de 13 decembrie.

    Decizia conducerii Raiffeisen Bank România privind acordarea de dividende din câştigul din 2021 vine după ce în primăvara anului 2022 banca dădea din proprie iniţiativă un semnal de prudenţă, în contextul situaţiei geopolitice internaţionale tensionate, luând decizia de a amâna acordarea unor dividende din profitul din 2021. Concret, în aprilie 2022 acţionarii Raiffeisen Bank România au aprobat consolidarea fondurilor proprii prin includerea profitului net realizat de bancă în 2021, în sumă totală de 788,5 mil. lei, în rezultatul reportat al băncii.

    Acum, Raiffeisen susţine că îşi bazează decizia de a acorda în cele din urmă dividende pe siuaţia financiară solidă a băncii, veniturile consistente din acest an şi baza solidă de capital.

    „Având în vedere situaţia financiară solidă a băncii, confirmată de rezultatele obinute în 2022, capacitatea dovedită de a genera în mod continuu venituri consistente şi o performanţă financiară excelentă, în condiţiile unei baze solide de capital şi ale unei strategii prudente de risc, precum şI perspectivele noastre pe termen mediu şI lung pe piaţa locală, considerăm că sunt îndeplinite premisele pentru distribuirea de dividenden din rezultatul reportat al anului 2021“, se menţionează în raportul conducerii executive a Raiffeisen Bank România.

    În acest context, Directoratul Raiffeisen Bank propune Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor distribuirea de dividende din rezultatul reportat al anului 2021 în suma totală brută de 396 mil. lei (ceea ce reprezintă un dividend brut în sumă de 33.000 lei/acţiune).

    În condiţiile în care suma de 33.000 lei/acţiune reprezintă valoarea brută a dividendului per acţiune emisă de Raiffeisen Bank, potrivit Codului fiscal în vigoare valoarea netă a dividendului per acţiune va rezulta prin aplicarea şi reţinerea la sursă a cotei legale de impozitare, corespunzătoare pentru fiecare grupă de acţionari (persoane fizice rezidente, persoane juridice rezidente şi persoane juridice nerezidente). Raiffeisen Bank va calcula, reţine şi vira impozitul datorat de fiecare acţionar, potrivit Codului fiscal în vigoare.

    În primele nouă luni din 2022, Raiffeisen Bank, subsidiara de pe piaţa locală a grupului austriac cu acelaşi nume, a obţinut un profit net de 920 mil. lei, în creştere cu 43% faţă de câştigul din aceeaşi perioadă din 2021, într-un mediu economic plin de provocări din cauza războiului din Ucraina şi a presiunilor inflaţioniste, evoluţia câştigului fiind influenţată de creşterea creditării şi a veniturilor, potrivit informaţiilor transmise de bancă. Veniturile Raiffeisen au crescut cu 19% an la an, ajungând la 2,3 mld. lei.

    Anterior, Raiffeisen Bank nu a acordat în 2020 dividende din câştigul din 2019, răzgândindu-se în contextul pandemiei COVID, dar în primăvara lui 2021 a decis în cadrul AGA ca din profitului obţinut în 2020, de peste 644,1 mil. lei, suma de 48 mil. lei să fie distribuită sub forma de dividende (reprezentând 7,45% din câştigul din 2020), şi diferenţa de peste 596,1 mil. lei să fie inclusă în rezultatul reportat. Însă, Raiffeisen anunţa din primăvara lui 2021 intenţia de a suplimenta dividendele când expiră restricţiile, ceea ce s-a şi întâmplat.

     

  • Franţa trece de Polonia, cu o dublă a lui Mbappé şi aşteaptă Anglia în „sferturi” la Cupa Mondială

    Echipa naţională a Franţei a obţinut duminică seara calificarea în sferturile de finală ale Cupei Mondiale din Qatar, pe stadionul Al Thumama, din Doha. „Cocoşii galici”au învins Polonia cu 3-1. Giroud a devenit cel mai bun marcator al naţionalei, iar Mbappé a reuşit o dublă.  

    Ambele echipe au început decise să marcheze, Varane şi Szymanski având rând pe rând şansa de a pune în pericol poarta adversă, în doar primele 5 minute de joc.

    Tchouaméni şi Dembélé testează apoi vigilenţa lui Szczesny, cu un şut de la distanţă, reţinut cu uşurinţă de fiecare dată (min. 11 şi 17).

    Robert Lewandowski e autorul primei execuţii periculoase a polonezilor la poarta lui Lloris, în minutul 20, şutul acestuia de la peste 20 de metri, trecând la un metru pe lângă poartă.

    Jules Koundé îşi încearcă şi el norocul din afara careului, dar Szczesny e la post (min. 22).

    În minutul 30 Antoine Griezmann recuperează şi îl lansează pe Ousmane Dembélé care centrează pe jos, la bara a doua, de unde Olivier Giroud a ratat cadrul porţii, fiind apoi semnalizat în offside.

    Mbappe trece frumos de Matty Cash după care şutează la prima bară, de unde scoate spectaculos Szczesny.

    Polonezii au o dublă şansă de a deschide scorul, în minutul 38. Un prim şut al lui Zielinsky fiind parat de Lloris. Mingea respinsă revine la Zielinky, acesta fiind blocat de Hernandez. Mingea ricoşează la Kaminsky, execuţia sa fiind respinsă de pe linia porţii de Varane.

    Jules Koundé e pus de arbitru să renunţe la un lănţişor de la gât, pe fondul unei dominări temporare a francezilor.

    O pasă excelentă a lui Mbappé îl lansează pe Giroud în marginea careului, la limita ofsaidului. Acesta a preluat, a controlat mingea, a pătruns puţin în suprafaţa de pedeapsă şi a trimis prin stânga lui Szczesny, în plasa laterală (1-0, min. 44).

    Prima fază periculoasă a reprizei secunde îi aparţine lui Antoine Griezmann a cărui lovitură liberă este parată de Szczesny. Theo Hernandez recuperează la 20 de metri, dar şutul său trece pe lângă cadrul porţii.

    În minutul 56 Krychowiak a fost la un pas de aitogol, după ce a deviat un şut de al lui Mbappé, dar mingea a trecut cu noroc pe lângă poartă.

    Olivier Giroud marchează în minutul 57, din foarfecă, dar golul e anulat pentru un fault anterior al lui Varane.

    Mbappé a majorat scorul la 2-0, în minutul 74, cu un şut sub bară din marginea careului, sub privirile suspect de pasive ale fundaşilor polonezi.

    Kylian Mbappé devine astfel primul jucător din istorie care înscrie 8 goluri la Cupa Mondială înainte de a împlini 24 de ani.

    Francezul nu se opreşte însă aici, el reuşind să marcheze o dublă, pentru 3-0, în minutul 90+1, cu un şut din aproximativ aceeaşi poziţie, dar la colţul opus. Pentru Mbappé a fost al 33-lea gol pentru naţională, în 63 de selecţii.

    Meciul s-a încheiat cu golul lui Lewandowski, din penalty, reuşit din a doua încercare, în al 9-lea minut suplimentar de joc.

    Franţa obţine calificarea în sferturile de finală şi îşi aşteaptă adversara ce a fi stabilită duminică seara, în confruntarea dintre Anglia şi Senegal.

  • Swatch-ul Suveranului Pontif, vândut cu 51.000 de dolari

    Ceasul din plastic pe care Papa Francisc l-a purtat de sute de ori, un banal Swatch negru, a fost vândut la licitaţie pentru peste 51.000 de dolari.

    Suveranul Pontif îl însărcinase recent pe secretarul său să ia legătura cu o casă de licitaţii, scrie Il Messaggero. Apoi, ceasul din plastic pe care Papa Francisc l-a purtat de sute de ori, un banal Swatch negru, a fost scos la licitaţie.

    Încasările vor finanţa burse de studiu pentru copii defavorizaţi.

    Ziarul francez Le Point relata că ceasurile care au aparţinut actorilor, actriţelor sau marilor personalităţi sunt adesea scoase la licitaţie. De exemplu, Tag Heuer-ul purtat de Steve McQueen în filmul „Le Mans” din 1971 a fost vândut cu 1,8 milioane de euro, în timp ce Rolex-ul lui Paul Newman a fost vândut cu 4,5 milioane de euro. Sau ceasul din aur alb Omega care i-a aparţinut lui Elvis Presley la 1,5 milioane de euro.

    Ioan Paul al II-lea purta adesea un Rolex din aur, în timp ce Benedict al XVI-lea prefera un Junghans din anii 1960.

    Papa Francisc „adoptase” un Swatch de 60 de euro, cu o curea neagră din plastic şi un cadran alb pe care se remarcă o fereastră dreptunghiulară subţire pentru dată.

  • Jack Ma, miliardarul fondator al Alibaba, a dispărut din atenţia publicului în 2020. Unde locuieşte în prezent unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din China

    Cândva unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din China, fondatorul Alibaba Group, Jack Ma, a dispărut în mare parte din peisajul public în urmă cu doi ani, ca rezultat al unui conflict cu autorităţile. El a reapărut acum la Tokyo, a relatat Financial Times, citând o serie de persoane care au cunoştinţă directă despre locul în care se află.

    Ma a dispărut din viaţa publică începând cu octombrie 2020, după ce a ţinut un discurs în care a criticat sistemul de reglementare financiară al Chinei.

    Cuvintele sale au înfuriat autorităţile chineze, ceea ce a dus la un control de reglementare intens asupra afacerilor sale şi la o reprimare mai amplă a firmelor tech din ţară.

    Au existat speculaţii intense cu privire la locul unde se află Ma de când a dispărut din lumina reflectoarelor.

    Una dintre cele mai recente apariţii ale miliardarului a avut loc în luna iulie a acestui an, când acesta a vizitat Universitatea Wageningen & Research în iulie, a anunţat instituţia olandeză pe site-ul său.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Rabla pentru Electrocasnice, prima etapă pentru selectarea unor vouchere începe luni

    Românii se pot înscrie, începând de luni, 5 decembrie, în prima etapă a programului ”Rabla pentru Electrocasnice” din sesiunea a doua a acestui an.

    Începând de luni, 5 decembrie 2022, persoanele fizice se pot înscrie în prima etapă a Programului Rabla pentru Electrocasnice pentru selectarea voucherelor aferente categoriei din care fac parte maşinile de spălat rufe, maşinile de spălat vase şi frigiderele/congelatoarele, anunţă Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

    Bugetul primei etape este de 25 milioane lei, iar selecţia voucherelor se face în perioada 05.12.2022, ora 10:00 – 09.12.2022, ora 23:59 sau până la epuizarea bugetului.

    În prima etapă, se acordă vouchere pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi electronice de uz casnic, după cum urmează:

    400 de lei pentru maşini de spălat rufe, inclusiv cu uscător, având cel puţin noua clasă energetică C

    400 de lei pentru maşini de spălat vase având cel puţin noua clasă energetică D

    400 de lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare având cel puţin noua clasă energetică E.

    Perioada de derulare a unei etape de selecţie a voucherelor dintr-o categorie este de 5 zile sau până la epuizarea bugetului alocat etapei respective.

    „După publicarea listei persoanelor fizice aprobate pe site-ul AFM, solicitanţii se vor prezenta la unul dintre comercianţii validaţi, de unde vor achiziţiona echipamentul dorit. Valabilitatea voucherului este de 7 zile de la data validării acestora de către AFM, termen în care trebuie utilizate la un comerciant validat”, transmite AFM.

  • Metoda “generalul”. O femeie a pierdut peste 22.000 de euro

    Poliţiştii din oraşul Vicovu de Sus, judeţul Suceava, au fost sesizaţi de către o femeie că a fost înşelată de către o persoană necunoscută, pe o reţea de socializare.

    Practic, din iunie 2022 până în prezent, femeie a luat legătura pe reţeaua de socializare cu o persoană necunoscută care i-ar fi relatat că este general de război, fiind în misiune de război şi are nevoie urgentă de bani întrucât nu vrea să moară acolo, dorind să vină în România.

    Femeia a acceptat să ajute falsul general, din milă, trimiţând bani de mai multe ori către diverse conturi bancare pe care persoana necunoscută i le-a oferit.

    În total femeia i-a trimis „generalului” 22.760 de euro, potrivit Poliţiei Suceava.

    În urmă cu câteva zile, femeia a povestit membrilor familiei sale faptele, realizând astfel că a fost păcălită.

    Suma de bani pe care femeia i-a virat în diferite conturi erau bani primiţi de la copiii săi.

    A fost întocmit dosar de cercetare penală pentru înşelăciune.

  • PSD cere explicaţii ministrului Energiei după „taxa pe soare”: Popescule, eşti dator cu răspunsuri

    „O întrebare pentru Ministrul Energiei, Virgil Popescu. De ce? De ce a ales să transpună Directiva europeană privind energia din surse regenerabile la modul imperativ, adică prin taxarea prosumatorilor, deşi în textul directivei există sintagma <Statele membre pot să taxeze…>. De ce pune frână dezvoltării energiilor regenerabile prin taxare?”, întreabă social-democratul Radu Ştefan Oprea.

    Reprezentantul PSD spune că ministrul Energiei a făcut acest lucru în timp ce europarlamentarii PSD propun şi primesc aprobarea comisiei ITRE din Parlamentul European pentru simplificarea procedurior şi aprobărilor pentru instalarea parcurilor fotovoltaice cu putere mai mică de 50 kW.

    „Popescule, eşti dator cu multe răspunsuri, dar pe acesta trebuie să-l dai foarte repede pentru că în 2027 se inchide reactorul 1 de la Cernavodă şi nu ai ce să pui în locul celor 700 MW. Energiile regenerabile sunt soluţia dacă le încurajezi să se dezvolte, dar nu prin taxare, ci prin simplificare”, mai spune Oprea.

    Şi USR cere stoparea publicării în Monitorul Oficial şi refacerea ordonanţei emise în seara de dinaintea vacanţei de Ziua Naţională, prin care apare o nouă taxă în plină criză energetică: taxa pe soare, care vizează cetăţenii şi firmele care au investit în panouri fotovoltaice, produc curent şi îl consumă în propria gospodărie sau firmă.

    Potrivit USR, prin noua OUG, cetăţenii şi firmele vor fi obligaţi de stat să monteze contoare speciale, diferite de contoarele legate la reţelele naţionale de energie, doar pentru a putea fi taxaţi pentru energia produsă de ei, consumată tot de ei.

    „România este un stat european care doreşte să treacă pe energie verde cât mai mult posibil. Primim şi o grămadă de bani europeni pentru asta, pe care PSD şi PNL nu sunt în stare să îi investească. Acum, inventează o nouă taxă, pentru a opri românii să devină prosumatori. De ce? Pentru că monopolul şi piaţa captivă a companiilor energetice de stat trebuie protejate. Chiar cu preţul sacrificării producţiei de energie în plină criză energetică. Guvernul de securişti socialişti atinge noi culmi ale proastei guvernări”, spune Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR.